![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/5104832\/3\/banda-new-york-times.jpg?width=355&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n\nCum a ajuns Japonia in asa o fundatura si cum inca se mai afunda
\neste de fapt o lectie despre cheltuieli nesabuite. }ara a turnat
\nsute de miliarde de dolari in proiecte de inginerie civila dupa
\nincheierea razboiului, impanzind Japonia cu autostrazi, baraje si
\nporturi. Cheltuielile au alimentat initial rapida dezvoltare
\npostbelica a tarii si au mentinut la putere Partidul Liberal
\nDemocrat timp de cea mai mare parte a ultimei jumatati de secol.
\nDar dupa implozia rasunatoare a unei bule a activelor si a
\ncotatiilor bursiere in 1990, tara s-a prabusit intr-o letargie
\neconomica prelungita.<\/p>\n
\nPartidul Democrat, care a cucerit victoria la alegerile din august,
\na promis sa puna capat cheltuielilor publice excesive. Dar
\ngeneroasa agenda sociala a guvernului – de la sprijinul financiar
\nacordat familiilor cu copii si pana la accesul gratuit la educatia
\nliceala – ameninta sa mareasca deficitul bugetar.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Partidul Democrat, care a cucerit victoria la alegerile din
\naugust, a promis sa puna capat cheltuielilor publice excesive. Dar
\ngeneroasa agenda sociala a guvernului – de la sprijinul financiar
\nacordat familiilor cu copii si pana la accesul gratuit la educatia
\nliceala – ameninta sa mareasca deficitul bugetar.<\/p>\n
“E periculos pentru democrati sa persevereze cu toate proiectele
\nlor, cand veniturile din impozite sunt atat de scazute”, spune
\nChotaro Morita, analist-sef la Barclays Capital Japonia. “Din
\nperspectiva globala, cuantumul datoriei Japoniei este sarit binisor
\ndin limitele normale.”<\/p>\n
Dar Japonia este bogata in economii si active detinute de
\nindivizi si mai putin de 10% din datoria sa este catre straini.
\nPrin comparatie, 46% din datoria Americii este detinuta de entitati
\nexterne, printre care tari ca China si Japonia. Mai mult, jumatate
\ndin obligatiunile guvernamentale ale Japoniei sunt detinute de
\nsectorul public, in vreme ce reglementarile legale incurajeaza
\ninvestitorii pe termen lung, ca bancile, fondurile de pensii si
\ncompaniile de asigurari sa cumpere restul. Toate acestea fac
\nimprobabila o vanzare pripita a obligatiunilor, spun oficialii.<\/p>\n
“Guvernul doar imprumuta dintr-un buzunar si pune bani in
\ncelalalt”, spune Toyoo Gyothen, fost oficial de rang inalt in
\nMinisterul de Finante si consilier monetar special al ministrului
\nFujii. “Desi cifrele par inspaimantatoare, avem totusi ceva loc de
\nmanevra.” Multi analisti sunt de acord ca in timpul unei recesiuni,
\nJaponia ar trebui sa se ingrijoreze mai putin de reducerea
\ndatoriei. Dar ei spun ca Tokio ar trebui sa aiba cel putin grija sa
\nnu scape din mana fraiele cheltuielilor.<\/p>\n
“Guvernul trebuie sa stabilizeze nivelul datoriei in primul rand
\nsi cat mai repede. Abia apoi se pot gandi sa stabileasca si alte
\nobiective”, spune Randall Jones, economist-sef pentru Japonia si
\nCoreea de Sud la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare
\nEconomica. Un plan credibil de a reduce cheltuielile este
\n“important pentru a mentine increderea publicului in bonitatea
\nfiscala a Japoniei”,
\narata evaluarea economica a OCDE pentru 2009.<\/p>\n
Pe termen lung, chiar si activele importante ale Japoniei ar
\nputea sa se deprecieze. O populatie care imbatraneste rapid
\ninseamna ca pensionarii incep sa cheltuiasca din economii, pe
\nmasura ce cheltuielile guvernamentale cresc la randul lor ca sa
\npoata acoperi numarul tot mai mare de retete medicale si de
\npensii.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Scaderea economisirii in sectorul public si in cel privat ar
\nputea in cele din urma sa deturneze actualul excedent de cont
\ncurent, putand sa duca la cresterea dobanzilor atata vreme cat si
\nsectorul privat si cel public sunt in competitie pentru obtinerea
\nde fonduri. Dobanzile mai ridicate ar creste costurile returnarii
\ndatoriilor si ar creste riscul de incapacitate de plata pentru
\nJaponia.<\/p>\n
In cel mai rau caz, moneda nationala ar putea avea si ea de
\nsuferit, pe masura ce tot mai multi investitori abandoneaza Japonia
\nin favoarea activelor din alte parti.<\/p>\n
Si daca Japonia ar decide sa tipareasca si mai multi bani si sa
\nlase inflatia sa actioneze pentru a-si mai reduce povara datoriei,
\noferta de yeni s-ar majora
\nrapid, subminand si mai mult valoarea yenului.<\/p>\n
In ultimele luni, cresterea yenului pe principalele piete,
\nconcomitent cu slabirea dolarului, a degajat o falsa impresie de
\nsiguranta. Moneda nipona atinsese luna trecuta un maxim pe sapte
\nluni, de 89 de yeni pentru un dolar, inainte de a se deprecia usor,
\nin timp ce dobanzile aproape nule din SUA au indemnat investitorii
\nsa-si mute banii in alta parte.<\/p>\n
Multi strategi se asteapta ca yenul sa se intareasca si mai
\nmult. “In 10 sau 20 de ani, excedentul de cont curent al Japoniei
\nse va transforma in deficit, ceea ce va duce la un yen mai slab”,
\nspune Morita de la Barclays Capital. “Dar daca investitorii devin
\npesimisti cu privire la Japonia inainte de asta, atunci yenul va
\nslabi si mai devreme.”<\/p>\n
Cu toate discutiile din ultima perioada cu privire la schimbarea
\ndolarului ca moneda mondiala de referinta, yenul este cel care
\ndevine tot mai putin relevant, spun analistii. Doar 3,08% din
\nrezervele valutare globale erau constituite in yeni la mijlocul lui
\n2009, in scadere de la 3,29% in aceeasi perioada a anului trecut si
\nde la 6,4%, cat se inregistra in 1999. La jumatatea lui 2009,
\naproape 63% din rezervele valutare la nivel mondial erau in
\ndolari.<\/p>\n
Yenul se pregateste pentru un declin de durata, atat ca
\nprestigiu, cat si ca valoare, pe masura ce investitorii isi pierd
\nincrederea in Japonia, spune Hideo Kumano, economist-sef la
\nInstitutul de Cercetare a Calitatii Vietii Dai-Ichi din Tokio.
\nAvand in vedere starea financiara a Japoniei si situatia sa
\neconomica, spune Kumano, recenta apreciere a yenului in fata
\ndolarului “nu este o revenire a vitalitatii Japoniei, ci este
\nultima zvacnire a yenului”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cat de mult se poate indatora o tara industrializata, inainte de limita de la care economia si moneda ei nationala incep sa se incovoaie si apoi sa se franga? Intrebarea aceasta ii framanta pe multi in Japonia. Anii de cheltuieli pentru baraje si cai rutiere costisitoare au umflat datoria publica a tarii la dublul valorii PIB, de cinci mii de miliarde de dolari.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[82,8958,7127,7931,9620],"class_list":["post-15570","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-bani","tag-credit-suisse","tag-macroeconomie","tag-pib","tag-yen"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15570","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15570"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15570\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":86131,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15570\/revisions\/86131"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15570"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15570"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15570"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}