In America au existat doua bule speculative consecutive si cumva
\nconectate: criza dot-com si criza imobiliara. Euforia
\ninvestitorilor in companiile de tehnologie a impins indicele Nasdaq
\nla 5.132 de puncte. In octombrie 2002, Nasdaq se tranzactiona la
\n1.140 ceea ce insemna un declin bursier de 5 miliarde de
\ndolari.<\/p>\n
Mul\u0163i analisti considera ca investitorii care au pierdut in
\ncriza dot-com si-au transferat banii in investitii imobiliare. Pe
\nparcursul ultimului deceniu, au existat unele evenimente care au
\navut un efect major asupra formarii bulei speculative
\nimobiliare:<\/p>\n
\u2022 iulie 1997: o inlesnire fiscala care permitea scutirea de la
\nimpozitare a unui castig de 500.000 dolari pe cuplu\/250.000 dolari
\npe persona, din vanzarea de imobile. Acest lucru a facut ca in
\n2005, 28% dintre imobile sa fie achizi\u0163ionate ca investi\u0163ii iar 12%
\ndin cumparari sa reprezinte case de vacanta.<\/p>\n
\u2022 noiembrie 2000: Fannie Mae a anuntat ca Departamentul de
\nDezvoltare Urbana i-a solicitat sa aloce 50% din activitatea sa
\nfamiliilor cu venituri scazute, adica 500 de miliarde de dolari
\npana in 2010. Ca urmare, daca in 1994, creditele ipotecare de tip
\nsubprime se ridicau la 35 miliarde dolari, pana la sfarsitul anului
\n2006, creditele subprime au ajuns la un total 600 miliarde
\ndolari.<\/p>\n
\u2022 2001 – 2003: Banca Centrala (FED) a redus rata dobanzii de
\nreferinta de 12 ori, de la 6,5% la 1,0%<\/p>\n
\u2022 2003-2007: FED nu a reusit sa supravegheze si sa reglementeze
\nactivitatea bancilor si societatilor de creditare, care au
\nabandonat standardele de imprumut (carte de munca, verificarea
\nveniturilor declarate, reducerea avansului solicitat, scorul de
\ncreditare, raportul dintre imprumutul acordat si valoarea de piata
\na imobilului). De exemplu, in 2005, valoarea mediana a avansului
\nachitat a fost de 2%, iar 43% dintre cumparatori nu a prezentat
\nnici un avans.<\/p>\n
Pe langa aceste inlesniri, creditorii ipotecari au creat noi
\nproduse inovatoare, proiectate pentru a reduce platile debitorilor
\nin primii ani de rambursare. Aceste produse au permis debitorilor
\nsa cumpere case pe care in mod normal nu si le permiteau, dar au
\nadus si un risc suplimentar. Printre aceste produse ipotecare
\nezoterice, as mentiona:<\/p>\n
\u2022 Creditul Ipotecar pe 40 de ani- acest produs este similar cu
\nun credit pe 30 de ani cu dobanda fixa cu exceptia ca plata se
\nextinde pe o perioada extra de 10 ani<\/p>\n
\u2022-Creditul Ipotecar – Doar Dobanda – permite clientului sa
\nplateasca doar dobanda pentru o perioada de inceput (perioada de
\ngra\u0163ie)<\/p>\n
\u2022 Creditul Ipotecar – Amortizare Negativa – permite unui
\ncumparator sa achite mai pu\u0163in decat plata lunara, reprezentata de
\nrata plus dobanda, iar diferenta dintre plata lunara integrala si
\nsuma platita se adauga la soldul creditului<\/p>\n
\u2022 Creditul Ipotecar Mixt pe Termen Scurt – asemanator creditului
\nipotecar cu dobanda variabila (ARM), cu o dobanda fixa pe o
\nperioada limitata urmata de o dobanda variabila
\nUn nou episod din istoricul crize imobiliare va aparea saptamana
\nviitoare.<\/p>\n