{"id":15520,"date":"2009-11-10T22:00:00","date_gmt":"2009-11-10T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=15520"},"modified":"2026-04-02T14:38:26","modified_gmt":"2026-04-02T14:38:26","slug":"ce-a-fost-gratis-s-a-vandut-bine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=15520","title":{"rendered":"Ce a fost gratis s-a vandut bine"},"content":{"rendered":"

Pentru un mic producator de mobila pe comanda, spre exemplu,
\npierderile de material sunt de cele mai multe ori inevitabile.
\nNecesarul de pal melaminat este de obicei calculat pentru fiecare
\ncomanda si surplusul e rareori folosit ulterior. In cazul unui
\nmagazin de cartier, pierderile sunt de alta natura: aprovizionarea
\nse face de-abia cand produsele au ramas prea putine pentru a
\nacoperi cererea sau chiar au disparut de tot din raft, astfel ca
\ntimpul necesar comerciantului pentru a reface stocul se traduce in
\npierderi de vanzari.<\/p>\n


\n<\/a><\/p>\n

Ambele exemple indica firme care ar putea gestiona activitatea
\nprin intermediul unor aplicatii software pentru planificarea
\nresurselor (ERP – enterprise resource planning), in care sa fie
\nagregate si sintetizate informatiile esentiale specifice afacerii.
\nAstfel de aplicatii permit ca timpul necesar aprovizionarii sa se
\ndiminueze chiar si de trei ori, iar pierderile pe linia de
\nproductie sa se poata reduce in unele cazuri la jumatate. Numai ca
\ninvestitia pentru asa ceva porneste de la cel putin cateva zeci de
\nmii de euro (costuri cu licentele si instalarea) si poate ajunge,
\nin functie de complexitate, la sute de mii de euro. Asa se explica
\nde ce doar mai putin de o treime dintre companiile din Romania
\nfolosesc in prezent solutii ERP – in general din randul
\nmultinationalelor si al companiilor mari.<\/p>\n

“Nevoia companiilor mai mici de a folosi asemenea solutii nu s-a
\ndovedit in general suficient de stringenta. Si mai ales acum, in
\ncontextul crizei, putine firme isi mai permit sa faca investitii
\nmajore in sisteme software pentru gestionarea activitatii”, observa
\nMihai-Daniel Popa, business development manager al Tech Team Akela
\nRomania, divizia locala a companiei americane de solutii software
\nsi outsourcing IT Tech Team. “Potentialul este insa urias, daca
\nabordarea este potrivita”, continua Popa, facand referire la golul
\ndin piata existent in special in zona intreprinderilor mici si
\nmijlocii.<\/p>\n

<\/p>\n

Daca din cele aproximativ jumatate de milion de IMM-uri din
\nRomania, doar 1% ar incepe sa foloseasca o solutie ERP, cheltuind
\nin medie 5.000 de euro in acest sens, piata ar inregistra un plus
\nde 25 de milioane de euro, apreciaza el, raportat la totalul de
\naproape 70 de milioane de euro estimat pentru anul trecut.
\nAbordarea potrivita despre care vorbeste managerul de dezvoltare de
\nla Akela se refera la lansarea recenta a unei astfel de solutii
\nsoftware pentru planificarea resurselor, oferita gratuit
\nutilizatorilor. Costurile de licentiere pentru AkelaERP, indiferent
\nde numarul de utilizatori sau de modulele necesare din cadrul
\naplicatiei, cat si cele pentru instalarea solutiei in versiunea
\nstandard, sunt zero, monetizarea urmand sa fie facuta atunci cand
\nclientii vor avea nevoie de o versiune mai complexa si
\npersonalizata a AkelaERP si, implicit, de mentenanta.<\/p>\n

Mai exact, o solutie bazata pe o arhitectura deschisa (open
\nsource) permite orice fel de modificari pe care utilizatorii le pot
\nface chiar pe cont propriu, avand in vedere ca au de la bun inceput
\nacces la codul sursa al aplicatiei. “Investitia in dezvoltarea
\nsolutiei ERP a fost deja amortizata si deci nu exista o presiune pe
\nvenituri”, explica Popa. Compania a inceput sa lucreze la o prima
\nversiune a AkelaERP inca din 2002, atat din nevoia proprie de a
\nfolosi un soft ERP, cat si in incercarea de a dezvolta o solutie
\ndestinata IMM-urilor, intr-o piata unde atunci existau doar solutii
\npentru companiile mari.<\/p>\n

In prima faza, asteptarile Tech Team Akela vizeaza un numar de
\ncateva sute de clienti, in conditiile in care are deja in
\ndesfasurare peste 10 proiecte de implementare. Pe termen mediu, o
\nposibila directie ar fi lansarea AkelaERP si in SUA, Europa si
\nAsia, acolo unde este prezenta compania-mama, care a realizat anul
\ntrecut o cifra de afaceri de 260 de milioane de dolari (177,8
\nmilioane de euro). Popa desfiinteaza insa ipoteza, argumentand ca
\nmodulul financiar-contabil al solutiei trebuie adaptat la sistemul
\nlegislativ din fiecare tara, lucru destul de dificil de coordonat
\ndin Romania. In schimb, intr-un plan mai apropiat ar fi lansarea
\naltor aplicatii software pentru companii, cum ar fi CRM (customer
\nrelationship management \u00f1 gestionarea relatiei cu clientii) sau HRM
\n(human resource management \u00f1 gestionarea resurselor umane), in
\nfunctie de evolutia pe care o va avea AkelaERP. Anul trecut,
\ncompania a inregistrat afaceri de 9,33 de milioane de dolari (6,38
\nmil. euro), in proportie de 70% din contractele cu clienti din
\nstrainatate.<\/p>\n

“Dat fiind contextul economic actual, interesul companiilor
\npentru solutii ERP gratuite va creste. Gratuitatea nu este o
\ncomponenta noua, insa este deocamdata prea putin cunoscuta”,
\nsustine Joachim Reichelmann, managing director in cadrul Dinamis
\nMedia Factory, companie care activeaza in domeniul tipografiilor si
\ncare ofera, printre altele, o asemenea aplicatie software gratuita.
\nSolutia AvERP este disponibila inca de acum sase ani, insa
\nmajoritatea covarsitoare a celor aproximativ 200 de clienti (fara a
\nsocoti cele 1,2 milioane de descarcari ale aplicatiei de pe
\ninternet) provin din Germania, Austria si Elvetia.\n <\/p>\n

<\/p>\n

In Romania, softul este folosit de numai doua companii, care au
\ncheltuit impreuna anul trecut 14.000 de euro pentru serviciile de
\npersonalizare si mentenanta ale aplicatiei care, in versiunea
\nstandard, contine aproximativ jumatate dintre functiile oferite de
\nun ERP clasic. In celelalte tari, companiile cheltuiesc anual in
\nmedie 1.500 de euro, ceea ce inseamna pentru Dinamis incasari de
\n300.000 de euro. “Multe procese de business sunt inca greoaie in
\nRomania, in principal din lipsa de solutii software adaptate
\ncompaniei. E necesara o schimbare de mentalitate, in special in
\nrandul firmelor de talie mica si medie”, apreciaza Reichelmann. Cat
\ndespre companiile mari, managerul companiei de origine elvetiana
\nconsidera ca ele au tendinta sa-si procure solutii de planificare a
\nresurselor de la furnizori cunoscuti, precum SAP sau Oracle,
\ndatorita rezonantei brandului, chiar daca aceasta implica o serie
\nde cheltuieli mari.<\/p>\n

“Pe de alta parte insa, si solutiile gratuite se pot dovedi
\nuneori costisitoare, din cauza faptului ca ridica dificultati la
\ninstalare, iar daca furnizorul nu ofera acest serviciu, este
\nneaparata nevoie de un angajat capabil sa foloseasca softul ERP,
\nastfel incat sa fie evitate costurile aferente”, apreciaza Petru
\nCracana, cofondator al Soft Agency. Compania a lansat anul trecut
\nFreeERP, in urma unei investitii minime masurate in timp – doua
\nluni pentru dezvoltarea solutiei derivate din sistemul deja
\nfunctional IMMERP. “Au fost cateva sute de descarcari, insa doar in
\njur de 20 de firme au solicitat servicii ulterioare, cel mai
\nprobabil din ratiuni de cost”, spune Cracana, care crede insa ca
\nodata ce vor prinde gustul, clientii solutiei gratuite vor migra
\ncatre aplicatia mai performanta pentru IMM-uri.<\/p>\n

Concret, costurile pentru o solutie ERP vin din licentele
\nsoftware, din instalarea solutiilor si din intretinerea anuala. In
\ncazul aplicatiilor open source, licentele sunt gratuite, iar pe
\nansamblu costul este evident mai redus, mai ales daca exista o
\nechipa interna care sa se ocupe de instalare si intretinere.
\n“Gratuitatea licentelor este un avantaj competitiv foarte mare doar
\npe termen scurt, pentru ca influenteaza costul de achizitie si
\npermite adaptarea si evaluarea rapida a solutiei”, considera Remus
\nCazacu, fondatorul si directorul general al companiei Bit Software,
\nsub umbrela careia se afla solutia ERP open source SocrateOpen.<\/p>\n

Anul trecut, veniturile obtinute din instalari si servicii
\nulterioare pentru SocrateOpen s-au ridicat la 200.000 de euro,
\nreprezentand aproximativ 21% din cifra totala de afaceri, de
\n950.000 de euro, inregistrata a Bit Software din vanzarea de
\nsisteme ERP si CRM. Pentru anul in curs, Cazacu apreciaza o cifra
\nde afaceri de 250.000 de euro, iar in 2010, cresterea ar urma sa
\nfie probabil de 20%. “Problema este ca pentru companiile pe care
\ncriza le-a prins fara o aplicatie ERP este cam tarziu acum sa
\nrecupereze”, sustine Remus Cazacu; desi efectele investitiei incep
\nsa fie sesizate dupa sase luni, de-abia dupa primul an de folosire
\npot fi masurate si comparate rezultatele folosirii unui ERP.\n <\/p>\n

<\/p>\n

Impactul crizei pe piata de solutii a fost accentuat de lipsa
\nproiectelor guvernamentale pentru solutii de gestionare a
\nfondurilor publice si pentru previzionari bugetare. Fata de
\ncresterile din anii trecuti, duble comparativ cu cele din alte
\npiete est-europene, furnizorii de soft au sesizat anul acesta o
\nscadere a numarului de contracte noi pentru solutii ERP. Singurul
\nimbold a venit din zona noilor module dezvoltate pentru solutiile
\ndeja instalate, cum ar fi, spre exemplu, solutia de colectare a
\ndebitelor de la clienti dezvoltata de TotalSoft, al doilea mare
\nfurnizor de soft pentru companii, cu 16% din piata, conform
\nstudiului IDC. Modulul a fost vandut unei mari parti dintre cei 300
\nde clienti deja existenti ai softului Charisma Enterprise, la care
\nde obicei se mai adauga intr-un an alte 40-50 de contracte noi,
\ndupa cum spune Bogdan Musat, directorul de marketing si strategie
\nal companiei.<\/p>\n

Daca anul trecut, piata solutiilor era estimata la aproape 51 de
\nmilioane de euro, iar pentru 2009 era asteptata o crestere pana la
\npeste 55 de milioane de euro, compania de cercetare de piata IDC
\ns-a vazut nevoita sa refaca toate calculele pentru anul trecut si
\ncel in curs. Astfel, vanzarile de solutii software pentru companii
\ns-au dovedit a fi de fapt mai apropiate de 70 de milioane de euro
\nanul trecut, cu 40% mai mult decat in 2007, in timp ce pentru acest
\nan, IDC apreciaza un declin pana la 64,2 de milioane de euro,
\nurmand ca piata sa revina la crestere din 2010.<\/p>\n

Cifrele dintr-un studiu realizat de Pierre Audoin Consultants,
\ncompanie de cercetare si analiza a sectorului IT, arata insa
\ndiferit: piata de soft pentru firme ar urma sa se diminueze anul
\nacesta pana aproape de 100 de milioane de euro, fata de aproape 121
\nde milioane de euro in 2008. “Incepand din al treilea trimestru al
\nanului trecut, criza financiara si economica, intr-o combinatie
\ntotal nefasta cu instabilitatea politica si refuzul autoritatilor
\nde a accepta si contracara efectele locale, au dus la o reducere
\ntreptata a cheltuielilor IT, ajungandu-se in unele cazuri la 70-75%
\ndin bugetele prevazute”, comenta recent Eugen Schwab-Chesaru,
\nmanaging director pentru Europa Centrala si de Est la Pierre Audoin
\nConsultants.<\/p>\n

Indiferent de valoarea pietei, se confirma ca anul 2009 este
\ndificil pentru industria de software si servicii IT din Romania.
\nValentin Tomsa, directorul general al SAP Romania, furnizor de
\nsoftware dedicat firmelor, cu o cota de peste 20% din piata, spunea
\nrecent ca o crestere cu 10% a sectorului pare acum un scenariu
\noptimist, avand in vedere cum au evoluat lucururile in prima parte
\na anului. Iar apogeul crizei, dupa Tomsa, va fi atins de-abia la
\njumatatea anului viitor.<\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Doar o treime dintre companiile din Romania folosesc aplicatii software prin care sa-si gestioneze activitatea. Restul nu o fac, nu pentru ca n-ar avea nevoie, ci pentru ca investitia de cel putin cateva zeci de mii de euro necesara e prea mare. Asa se face ca mai nou au aparut solutii nu mai ieftine, ci de-a dreptul gratuite.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4139],"tags":[14127,201,5616,14128],"class_list":["post-15520","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-it","tag-aplicatii-software","tag-companii","tag-investitie","tag-solutii-gratuite"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15520","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15520"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15520\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35617,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15520\/revisions\/35617"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15520"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15520"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15520"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}