{"id":15517,"date":"2009-11-10T22:00:00","date_gmt":"2009-11-10T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=15517"},"modified":"2026-04-02T14:38:25","modified_gmt":"2026-04-02T14:38:25","slug":"de-ce-e-mai-scump-zaharul-in-europa-fata-de-restul-lumii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=15517","title":{"rendered":"De ce e mai scump zaharul in Europa fata de restul lumii"},"content":{"rendered":"<p>Misterul a inceput cand vamesii belgieni au examinat actele de<br \/>\ntransport a catorva zeci de tiruri-cisterna care parcursesera un<br \/>\ntraseu ciudat, triunghiular prin Europa. Camioanele, fiecare avand<br \/>\no incarcatura de 20 de tone de zahar lichid, s-au plimbat prin opt<br \/>\ntari, parcurgand 4.025 km de la o fabrica de zahar belgiana pana in<br \/>\nCroatia si inapoi, in loc sa o ia pe drumul cel mai scurt, de 1.450<br \/>\nde kilometri.<\/p>\n<p><a target=\"_blank\" href=\n\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/galerie-foto\/analize\/comert\/de-ce-e-mai-scump-zaharul-in-europa-fata-de-restul-lumii-5086897\/slide-1\"><br \/>\n<img width=\"379\" height=\"31\" src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5853\/5086897\/4\/banda-nyt.jpg?width=379&#038;height=31\"\nalt=\"\" \/><\/a><\/p>\n<p>In drum, cisternele au facut si o scurta oprire la Kaliningrad,<br \/>\nun punct de control aglomerat de la Marea Baltica, pe granita<br \/>\nruseasca. Pentru ca Rusia, si nu Croatia, fusese destinatia<br \/>\ninitiala, transporturile pe care le-au examinat oficialii vamali<br \/>\nbelgieni se calificau pentru o serie de plati speciale numite<br \/>\nstimulente de export prin programul de subventionare a agriculturii<br \/>\nderulat de Uniunea Europeana. Programul distribuie anual peste 50<br \/>\nde miliarde de euro (75 de miliarde de dolari) sub forma de<br \/>\nsubventii in statele UE. Si nicio alta marfa nu este mai<br \/>\nsusceptibila de a fi fraudata decat zaharul.<\/p>\n<p>Cam 200 de transporturi s-au perindat pe ruta Belgia-Croatia in<br \/>\nultimii trei ani, spun anchetatorii, castigand subventii de trei<br \/>\nmilioane de euro pentru producatorul belgian de zahar Beneo-Orafti.<br \/>\nPrimavara aceasta, zeci de de anchetatori belgieni si europeni au<br \/>\nscotocit birourile companiei, blocand jumatate dintre subventiile<br \/>\nprimite de companie si initiind o investigatie care ar putea costa<br \/>\ncompania restul de 1,5 miliarde de euro care i-au mai ramas in<br \/>\nconturi, daca nu chiar mai mult.<\/p>\n<p>In Europa sunt circa un milion de hectare de sfecla de zahar,<br \/>\ncare vor produce anul acesta 16,7 milioane de tone de zahar pentru<br \/>\no industrie ce valoreaza circa sapte miliarde de euro. Anul trecut,<br \/>\nUniunea Europeana a acordat subventii de pret de 475 de milioane de<br \/>\neuro pentru zahar, inclusiv pentru exporturi. Apoi a cheltuit alte<br \/>\n1,3 miliarde de euro ca sa restructureze subventiile, care aveau un<br \/>\nregim atat de generos, incat au determinat si friguroasa Finlanda<br \/>\nsa inceapa sa produca mai mult zahar.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>Producatorii de zahar de pe continent au profitat din plin, de<br \/>\nla italienii de la Italia Zucherri, care au primit 139 de milioane<br \/>\nde euro, la Franta, unde o mana de producatori de zahar au primit<br \/>\n128,5 milioane de euro.<\/p>\n<p>Fiind vorba despre atat de multi bani, spun criticii si unii<br \/>\nanalisti, sistemul de subventii pentru zahar este ca o bomboniera<br \/>\ncare asteapta sa fie golita. OLAF, organismul antifrauda al Uniunii<br \/>\nEuropene, a raportat ca din 2005 pana in 2008, subventii pentru<br \/>\nzahar in valoare de 67 de milioane de euro au fost marcate de<br \/>\nnereguli si frauda.<\/p>\n<p>Multe state au fost penalizate cu milioane de euro de-a lungul<br \/>\nultimilor ani pentru inspectii neglijente in domeniu. In 2008, OLAF<br \/>\na anchetat 34 de cazuri de frauda in care au fost deturnati 4,4<br \/>\nmilioane de euro, o cifra descrisa de agentie drept varful<br \/>\naisbergului, pentru ca sunt foarte multe scheme ilegale ce raman<br \/>\nnedescoperite.<\/p>\n<p>&#8220;Este un intreg univers al fraudelor comerciale, ce scapa<br \/>\nprivirii celor mai multi&#8221;, spune James Byrne, profesor de stiinte<br \/>\njuridice la facultatea de drept a universitatii George Mason din<br \/>\nVirginia, care a studiat comertul mondial cu zahar. &#8220;Este un<br \/>\nunivers paralel, mimand adevarata lume a comertului si a<br \/>\nfinantelor&#8221;.<\/p>\n<p>Investigatorii spun ca fraudele si ocolirea legilor contribuie<br \/>\nsi ele semnificativ la preturile mai mari, din cauza milioanelor<br \/>\npierdute prin neplata taxelor si prin plata unor subventii<br \/>\nnemeritate. &#8220;Zaharul este o zona cu problema de mai multe decenii&#8221;,<br \/>\nspune Joerg Wojahn, purtator de cuvant al OLAF. &#8220;Am descoperit<br \/>\nfraude la importuri, exporturi si la tranzitul transporturilor de<br \/>\nzahar. Sunt in joc sume importante din banii contribuabililor&#8221;.<\/p>\n<p>Spre exemplu, in 2003, producatorii sarbi au fost prinsi ca<br \/>\nprocura zahar nerafinat ieftin de pe piata mondiala cu 210 euro pe<br \/>\ntona, apoi il reimpacheteaza ca produs propriu ca sa-l vanda in<br \/>\nEuropa la preturi subventionate, la vremea respectiva de 630 de<br \/>\neuro pe tona. Adaosul aplicat se traducea in preturi mai mari<br \/>\npentru consumator.<\/p>\n<p>Pe langa aceasta, exista investigatii in desfasurare in<br \/>\nGermania, Ungaria si Belgia cu privire la organizarea unui cartel<br \/>\ncare fixa preturile si isi impartise teritoriile si clientela.<br \/>\nCompaniile producatoare de zahar spun ca activitatile lor sunt<br \/>\ngresit interpretate, deoarece sunt supervizate de un sistem<br \/>\nbizantin al Uniunii Europene care perpetueaza confuzia.<\/p>\n<p>&#8220;Este foarte complicat pentru cineva sa inteleaga&#8221;, spune<br \/>\nDominik Risser, purtator de cuvant la Suedzucker Group, o companie<br \/>\ngermana, cea mai mare de profil din Europa, cu 40 de fabrici in 10<br \/>\nstate, inclusiv cele ale Beneo-Orafti. Suedzucker, care anul acesta<br \/>\na primit subventii de circa 448 de milioane de euro pentru toate<br \/>\nfabricile sale, a refuzat sa comenteze ancheta din cazul<br \/>\nBeneo-Orafti.<\/p>\n<p>Europa recunoaste problema zaharului si a inceput sa introduca<br \/>\nreforme menite sa reduca subventiile si fraudele. Intre timp, zeci<br \/>\nde raiduri in acest sector au fost facute in Grecia, Germania,<br \/>\nBelgia si in alte state, inclusiv Croatia, unde scheme ilegale erau<br \/>\natat de prezente, incat tara a fost descalificata de la sistemul de<br \/>\nsubventii in 2003.\n <\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>Poate cea mai des intalnita schema folosita pentru a frauda<br \/>\nsistemul este de a amesteca zahar brut si ieftin adus din afara cu<br \/>\nzahar obtinut din sfecla din Europa, ceea ce scade costurile de<br \/>\nproductie si creste volumele. Companiile care practica aceasta<br \/>\ndeclara adesea o alta tara de origine pentru zahar, ceea ce<br \/>\nreprezinta fals in acte.<\/p>\n<p>Circa 30 de producatori greci de zahar au fost anchetati in<br \/>\nultimii trei ani sub suspiciunea de a fi comercializat zahar<br \/>\namestecat, unii dintre ei fiind trimisi in judecata si condamnati,<br \/>\ndesi in cele mai multe dintre cazuri invinuitii fac apel la<br \/>\nsentinte si apoi obtin achitarea profitand de sistemul judiciar<br \/>\ngreoi.<\/p>\n<p>Grecia, Italia si Belgia au fost obligate sa returneze impreuna<br \/>\npeste 10 milioane de euro, din cauza controalelor neglijente legate<br \/>\nde amestecarea zaharului.<\/p>\n<p>In aceste saptamani, Germania a fost scena celei mai mari<br \/>\noperatiuni de demascare a fraudelor cu zahar. Agenti de politie<br \/>\ninarmati au descins in fabrici si in birourile companiilor,<br \/>\nconfiscand calculatoare si camioane intregi de documente.<\/p>\n<p>Suspiciunile cu privire la existenta unui cartel au determinat<br \/>\norganizarea unor raiduri in martie in Mannheim, K\u02c6ln si Bonn. Apoi,<br \/>\nspre sfarsitul verii, peste 300 de anchetatori au luat la puricat<br \/>\noperatiunile companiei de tranzactionare de zahar August Toepfer<br \/>\ndin Hamburg, cu o istorie de aproape un secol. Au avut loc<br \/>\ndescinderi in 35 de locuri diferite, inclusiv la fabrici de zahar<br \/>\nsi la locuintele unor executivi de top, ale caror telefoane au fost<br \/>\ninterceptate.<\/p>\n<p>Reteta de amestecare s-a extins pana la niste inlocuitori<br \/>\nexotici \u00f1 zahar amestecat cu ceai si cacao. Facand aceasta,<br \/>\nexportatorii pot declara ca produsele lor sunt alimente procesate<br \/>\nsi prin urmare platesc tarife vamale mai mici sau chiar sunt<br \/>\nexceptati de la plata lor. Investigatorii au observat ca<br \/>\nexporturile din Croatia catre Europa de zahar amestecat cu o<br \/>\ncantitate mica de ceai au crescut constant, de la 20.951 de tone in<br \/>\n2006 la 52.487 de tone anul trecut.<\/p>\n<p>Dat fiind ca taxele vamale pentru zaharul pur sunt de 419 euro<br \/>\npe tona, se pare ca exportatorii croati, gratie ceaiului, au evitat<br \/>\nanul trecut plata unor taxe vamale de circa 22 de milioane de<br \/>\neuro.<\/p>\n<p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Zaharul european se comercializeaza cam la dublul cotatiei din restul lumii, de aproape douazeci de ani. Preturile la zahar din Europa sunt cele mai mari pe cap de locuitor dintre toate regiunile lumii. Sub aceste statistici se ascunde si o mare cantitate de frauda cu fonduri comunitare, din ce in ce mai contagioasa.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[7148,7456,482,8158,14122],"class_list":["post-15517","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-fonduri","tag-frauda","tag-pret","tag-statistici","tag-zahar"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15517","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15517"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15517\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35614,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15517\/revisions\/35614"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15517"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15517"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15517"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}