\nIdeea organiz\u0103rii unei asemenea reuniuni, botezat\u0103 \u201eSummitul social pentru locuri de munc\u0103 echitabile \u015fi cre\u015ftere economic\u0103\u201d, e o noutate, ba chiar o surpriz\u0103: un summit UE pe teme sociale n-a mai avut loc de 20 de ani, de la cel din 1997 de la Luxemburg, iar organizatorii au propus ca documentul final s\u0103 fie semnat de trei mari institu\u0163ii comunitare \u2013 Consiliul Uniunii, Comisia European\u0103 \u015fi Parlamentul European, ca s\u0103 fac\u0103 mai conving\u0103toare ideea c\u0103, iat\u0103, dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani c\u00e2nd au contat numai discu\u0163iile despre austeritate \u015fi finan\u0163e, acum conteaz\u0103 cet\u0103\u0163enii \u015fi preocup\u0103rile lor.<\/p>\n
\nGazda, premierul suedez Stefan L\u00f6fven, chiar a declarat pentru AFP c\u0103 avansul forma\u0163iunilor de extrem\u0103 dreapta din Germania \u015fi Austria, dup\u0103 \u015focul Brexit, arat\u0103 c\u0103 e nevoie de ac\u0163iune pentru a combate euroscepticismul \u015fi a ar\u0103ta c\u0103 \u201eo UE sustenabil\u0103 are nevoie de o dimensiune social\u0103, pentru c\u0103 oamenii sunt pe primul plan\u201d.<\/p>\n
\nDocumentul a fost semnat, cu cei trei lideri – Jean-Claude Juncker de la Comisia European\u0103, Antonio Tajani de la Parlamentul European \u015fi J\u00fcri Ratas, premierul Estoniei \u015fi pre\u015fedintele actual al Consiliului Uniunii, sur\u00e2z\u00e2nd larg \u00een fa\u0163a camerelor foto ca dup\u0103 o mare victorie. Comisarul european pentru afaceri sociale, Marianne Thyssen, a conchis pe Twitter c\u0103 \u201egra\u0163ie #SocialSummit17 vom pune priorit\u0103\u0163ile sociale acolo unde le e locul, \u00een fruntea agendei UE\u201d, iar Jean-Claude Juncker a comentat tot pe Twitter c\u0103 \u201eproclamarea Pilonului European al Drepturilor Sociale e un moment de cotitur\u0103 pentru Europa, pentru c\u0103 Uniunea noastr\u0103 a fost mereu \u00een esen\u0163\u0103 un proiect social: mai mult dec\u00e2t despre pia\u0163a unic\u0103 \u015fi bani, e vorba \u00een el de valorile noastre \u015fi despre cum vrem s\u0103 tr\u0103im\u201d.<\/p>\n
\nPilonul lui Juncker const\u0103 \u00een 20 de principii convenite la summit, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n
\n1. Dreptul tuturor la educa\u0163ie, instruire \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are pe tot parcursul vie\u0163ii, care s\u0103 le asigure capacit\u0103\u0163ile necesare pentru integrarea \u00een societate \u015fi pentru gestionarea transform\u0103rilor de pe pia\u0163a muncii<\/p>\n
\n2. Dreptul la egalitate de tratament \u015fi oportunit\u0103\u0163i \u00eentre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei \u00een toate domeniile, inclusiv accesul pe pia\u0163a muncii, termenii contractelor \u015fi plata egal\u0103 pentru aceea\u015fi munc\u0103<\/p>\n
\n3. Dreptul tuturor la oportunit\u0103\u0163i egale \u00een privin\u0163a muncii, a educa\u0163iei \u015fi a accesului la protec\u0163ia social\u0103 \u015fi la serviciile publice \u00eentre cet\u0103\u0163eni indiferent de gen, originea rasial\u0103 sau etnic\u0103, religie, dizabilit\u0103\u0163i, v\u00e2rst\u0103 sau orientare sexual\u0103<\/p>\n
\n4. Dreptul tuturor la accces egal la asisten\u0163a pentru ocupare pe pia\u0163a muncii (training, recalificare, c\u0103utare a unui loc de munc\u0103, evaluare special\u0103 \u00een cazul celor afla\u0163i \u00een \u015fomaj de peste 18 luni)<\/p>\n
\n5. Dreptul la tratament echitabil \u00een privin\u0163a condi\u0163iilor de munc\u0103, a protec\u0163iei sociale \u015fi a trainingului; trebuie facilitat\u0103 tranzi\u0163ia spre forme deschise de angajare, ca \u015fi mobilitatea ocupa\u0163ional\u0103, dar trebuie comb\u0103tute rela\u0163iile de angajare care duc la condi\u0163ii de munc\u0103 precare, la perioade de prob\u0103 prelungite la infinit \u015fi la abuzuri \u00een contractele de munc\u0103 atipice<\/p>\n
\n6. Dreptul la salarii echitabile care s\u0103 ofere un standard decent de via\u0163\u0103; trebuie asigurate salarii minime adecvate \u015fi comb\u0103tut\u0103 s\u0103r\u0103cia rezultat\u0103 din munca pl\u0103tit\u0103 prea prost<\/p>\n
\n7. Dreptul la informare asupra condi\u0163iilor de munc\u0103 \u00eenainte de angajare \u015fi la protec\u0163ie \u00een caz de concediere<\/p>\n
\n8. Dreptul angaja\u0163ilor la implicare \u00een crearea \u015fi aplicarea politicilor economice, sociale \u015fi de ocupare a for\u0163ei de munc\u0103, prin sprijinirea dialogului social, \u00eencurajarea negocierii unor contracte colective de munc\u0103, respectarea dreptului la grev\u0103, consultarea sindicatelor \u00een privin\u0163a restructur\u0103rilor, a fuziunilor \u015fi achizi\u0163iilor, a concedierilor colective<\/p>\n
\n9. Dreptul la aranjamente de munc\u0103 flexibile pentru p\u0103rin\u0163ii \u015fi cei care au responsabilitatea \u00eengrijirii unor membri de familie, \u00eencurajarea unui echilibru \u00eentre munc\u0103 \u015fi via\u0163a de familie pentru b\u0103rba\u0163i \u015fi femei<\/p>\n
\n10. Dreptul la un mediu de munc\u0103 s\u0103n\u0103tos \u015fi sigur, adaptat nevoilor lor profesionale, precum \u015fi la protec\u0163ia intimit\u0103\u0163ii lor \u015fi a datelor lor personale \u00een contextul muncii<\/p>\n
\n11. Dreptul copiilor la \u00eengrijire \u015fi educa\u0163ie primar\u0103 la costuri rezonabile, dreptul de a fi proteja\u0163i contra s\u0103r\u0103ciei, dreptul la m\u0103suri speciale de sus\u0163inere pentru copiii din medii defavorizate<\/p>\n
\n12. Dreptul angaja\u0163ilor \u015fi al celor care lucreaz\u0103 pe cont propriu la protec\u0163ie social\u0103 adecvat\u0103, indiferent de tipul \u015fi durata rela\u0163iilor lor de munc\u0103<\/p>\n
\n13. Dreptul \u015fomerilor la sus\u0163inere adecvat\u0103 din partea serviciilor publice de specialitate pentru (re)integrarea \u00een munc\u0103 \u015fi la ajutoare de \u015fomaj de durat\u0103 rezonabil\u0103, conform contribu\u0163iilor lor \u015fi reglement\u0103rilor na\u0163ionale de eligibilitate \u015fi care s\u0103 nu descurajeze revenirea pe pia\u0163a muncii<\/p>\n
\n14. Dreptul celor care nu dispun de resurse suficiente la un venit minim care s\u0103 le asigure o via\u0163\u0103 demn\u0103 \u00een toate etapele vie\u0163ii \u015fi accesul la bunuri \u015fi servicii necesare; pentru cei care pot munci, venitul minim trebuie combinat cu stimulente pentru (re)integrarea pe pia\u0163a muncii<\/p>\n
\n15. Dreptul angaja\u0163ilor \u015fi al celor care lucreaz\u0103 pe cont propriu la o pensie propor\u0163ional\u0103 cu contribu\u0163ia lor \u015fi care s\u0103 le asigure un venit adecvat; oportunit\u0103\u0163i egale de pensie pentru b\u0103rba\u0163i \u015fi femei; to\u0163i v\u00e2rstnicii au dreptul la resurse care s\u0103 le asigure o via\u0163\u0103 demn\u0103<\/p>\n
\n16. Dreptul tuturor la acces \u00een timp util la servicii de s\u0103n\u0103tate cu costuri rezonabile, la \u00eengrijire preventiv\u0103 \u015fi curativ\u0103 de bun\u0103 calitate<\/p>\n
\n17. Dreptul persoanelor cu dizabilit\u0103\u0163i la venituri de suport care s\u0103 le asigure o via\u0163\u0103 demn\u0103, la servicii care s\u0103 le permit\u0103 integrarea \u00een societate \u015fi pe pia\u0163a muncii \u015fi la un mediu de lucru adecvat nevoilor lor<\/p>\n
\n18. Dreptul tuturor la servicii de \u00eengrijire pe termen lung de bun\u0103 calitate la costuri rezonabile, \u00een special \u00eengrijire la domiciliu \u015fi servicii de asisten\u0163\u0103 comunitar\u0103<\/p>\n
\n19. Dreptul la locuin\u0163e sociale sau la asisten\u0163\u0103 de bun\u0103 calitate \u00een domeniu pentru cei f\u0103r\u0103 ad\u0103post, la protec\u0163ie contra evacu\u0103rilor silite \u015fi la asisten\u0163\u0103 pentru promovarea incluziunii sociale<\/p>\n
\n20. Dreptul tuturor la acces la serviciile esen\u0163iale (ap\u0103 curent\u0103, igien\u0103 public\u0103, energie, transport, servicii financiare, comunica\u0163ii digitale).<\/p>\n
\nDocumentul care enun\u0163\u0103 acest program uluitor stipuleaz\u0103 c\u0103 aplicarea Pilonului Drepturilor Sociale trebuie f\u0103cut\u0103 la nivel european \u015fi na\u0163ional, spre a sus\u0163ine coeziunea \u015fi convergen\u0163a, dar precizeaz\u0103 totu\u015fi c\u0103 nu vor fi dep\u0103\u015fite atribu\u0163iile UE stabilite prin tratatele Uniunii \u015fi \u201ese va \u0163ine seama de diferen\u0163ele de mediu social-economic \u015fi legislativ, inclusiv cele care \u0163in de rolul partenerilor sociali, precum \u015fi de diferen\u0163ele culturale \u015fi de tradi\u0163ii locale \u015fi de identitate na\u0163ional\u0103\u201d. \u015ei mai clar, \u201eaplicarea Pilonului nu va afecta dreptul statelor de a-\u015fi defini singure principiile dup\u0103 care func\u0163ioneaz\u0103 sistemele lor de securitate social\u0103 \u015fi nu trebuie s\u0103 afecteze semnificativ echilibrele lor financiare\u201d.<\/p>\n
\nAceste preciz\u0103ri sunt menite s\u0103 contracareze protestele, cum ar fi de pild\u0103 cel al premierului danez Lars Lokke Rasmussen, care a scris \u00een Politico un eseu despre c\u00e2t de bine func\u0163ioneaz\u0103 deja \u00een Scandinavia negocierile autonome \u00eentre angajatori \u015fi angaja\u0163i prin contractele colective de munc\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nevoie ca UE sau statul s\u0103 intervin\u0103 \u015fi s\u0103 impun\u0103 noi drepturi \u015fi obliga\u0163ii legale. \u015ei premierul Viktor Orban a spus \u00een cursul reuniunii c\u0103 modelul social unguresc merge foarte bine a\u015fa cum e \u015fi c\u0103 ungurii nu au inten\u0163ia de a-l \u00eenlocui cu un model european unic, mai ales dac\u0103 se pune problema ca \u201eproblemele demografice sau de for\u0163\u0103 de munc\u0103 s\u0103 fie rezolvate din afar\u0103, prin aducerea de imigran\u0163i\u201d.<\/p>\n
\n\u00cen aceste condi\u0163ii, formul\u0103rile de mai sus despre libertatea statelor de a-\u015fi face singure politicile sociale par s\u0103 fac\u0103 inutil\u0103 proclamarea Pilonului, \u00eentruc\u00e2t orice \u0163ar\u0103 care nu vrea ori nu-\u015fi permite s\u0103 respecte vreunul din principii se poate prevala de clauza diferen\u0163elor culturale ori de cea cu echilibrul financiar. Dar atunci de ce a mai fost nevoie de un astfel de document? Pentru c\u0103 lansarea Pilonului reprezint\u0103 de fapt un fel de fr\u0103gezire a opiniei publice din UE, \u00een perspectiva inten\u0163iilor pre\u015fedintelui francez Emmanuel Macron de a reforma Europa \u00eencep\u00e2nd de la domeniul drepturilor sociale.<\/p>\n
\nSurprinz\u0103tor de luminatele prevederi despre echitate \u015fi via\u0163\u0103 demn\u0103 sunt realizabile acum doar de c\u0103tre cele mai bogate \u0163\u0103ri UE, ceea ce explic\u0103 de ce declara\u0163ia final\u0103 a reuniunii afirm\u0103 c\u0103 Pilonul este conceput av\u00e2nd zona euro drept reper, \u00een func\u0163ie de care celelalte state sunt chemate s\u0103-\u015fi adapteze legisla\u0163iile. De aceea ar urma ca \u00een fiecare an s\u0103 se publice o evaluare a progreselor na\u0163ionale (un fel de MCV social), iar drepturile de mai sus vin la pachet cu amenin\u0163\u0103rile lui Macron c\u0103 acordarea fondurilor europene ar putea fi condi\u0163ionat\u0103 de adoptarea \u00een fiecare \u0163ar\u0103 a unor m\u0103suri de convergen\u0163\u0103 social\u0103 \u015fi fiscal\u0103, de genul unui salariu minim ori al unor limite minime \u015fi maxime de taxare a companiilor, care s\u0103 evite ca UE s\u0103 finan\u0163eze \u201edumpingul social\u201d. Macron s-a luat iar\u0103\u015fi de est-europenii care \u201econfisc\u0103 fondurile europene de coeziune\u201d ca s\u0103-\u015fi finan\u0163eze politicile fiscale dup\u0103 bunul plac – aluzie la Ungaria, care anul acesta a introdus un impozit pe profitul companiilor de 9%, cel mai mic din UE, ca s\u0103 atrag\u0103 investi\u0163ii str\u0103ine.<\/p>\n
\nUnde st\u0103 Rom\u00e2nia \u00een acest context? Pre\u015fedintele Iohannis a sugerat dou\u0103 lucruri relevante \u00een interven\u0163ia lui. Primul – c\u0103 trebuie evitat ca noile ini\u0163iative sociale la nivelul UE s\u0103 creeze norme \u015fi mai restrictive pentru aderarea la zona euro \u015fi s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103 decalajele dintre aceasta \u015fi restul statelor UE \u2013 o pozi\u0163ie previzibil\u0103 pentru o \u0163ar\u0103 unde e mare \u00eengrijorarea c\u0103 se preg\u0103te\u015fte o Europ\u0103 cu dou\u0103 viteze. Al doilea \u2013 c\u0103 Rom\u00e2nia poate fi un exemplu \u00een materie de egalitate de gen, fiindc\u0103 diferen\u0163ele de plat\u0103 \u00eentre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei pentru aceea\u015fi munc\u0103 (unul dintre indicatorii importan\u0163i pentru Pilon) sunt aici printre cele mai mici din Europa. Acest indicator este \u00eens\u0103 singurul unde Rom\u00e2nia st\u0103 bine, fiindc\u0103 la to\u0163i ceilal\u0163i indicatori ai progresului social, Rom\u00e2nia ocup\u0103 constant penultimul sau ultimele locuri \u00een UE, astfel \u00eenc\u00e2t e normal ca noile porunci de la Bruxelles \u015fi Paris s\u0103 fie \u00eent\u00e2mpinate aici cu re\u0163inere.<\/p>\n
\nAm spus Bruxelles \u015fi Paris, nu Berlin, fiindc\u0103 la summit nu a venit \u015fi cancelarul german Angela Merkel, care \u015fi-a motivat absen\u0163a prin e\u015fecul \u00een negocierile pentru formarea unui nou guvern, dup\u0103 intrarea \u00een parlament a extremei drepte. Absen\u0163a lui Merkel a fost criticat\u0103 de unele voci care consider\u0103 c\u0103 a\u015fa se transmite mesajul c\u0103 dimensiunea social\u0103 a UE poate lipsi ori e mai pu\u0163in important\u0103 dec\u00e2t cea economic\u0103. De fapt \u00eens\u0103, chiar absen\u0163a lui Merkel e cel mai clar indiciu c\u0103 aceast\u0103 dimensiune social\u0103 nu poate lipsi, fiindc\u0103 temu\u0163ii extremi\u015fti n-ar mai fi avut succes dac\u0103 liderii UE ar fi fost aten\u0163i la ea de la bun \u00eenceput. Doar c\u0103 dimensiunea social\u0103 \u015fi tot discursul despre drepturi \u015fi progres nu prea se potrivesc cu amenin\u0163\u0103rile lui Macron tocmai la adresa statelor pe care s\u0103r\u0103cia le-a \u00eempiedicat mereu s\u0103 se ridice la \u00een\u0103l\u0163imea nobilelor valori sociale pe care UE descoper\u0103 brusc acum c\u0103 le-a sus\u0163inut mereu.<\/p>\n
\n<\/a><\/p>\n \n<\/a><\/p>\n \n<\/a><\/p>\n \n<\/a><\/p>\n