![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5853\/5086932\/14\/banda-ferma.jpg?width=355&height=31\")
<\/a><\/p>\nTotul a pornit de la dorinta orasenilor (care nu au rude sau
\nbunici la tara) sa aiba acces la hrana naturala la preturi
\naccesibile. In Japonia, miscarea a inceput cu peste 30 de ani in
\nurma, cand un grup de 20 de casnice au format un “teikei”
\n(asociatie) pentru a cumpara lapte direct de la producatori. In
\nprezent, asociatia are peste 200.000 de membri. Tendinta a castigat
\nteren si in Europa, si in America.<\/p>\n
Echivalentul romanesc al unor astfel de initiative a aparut la
\nTimisoara, unde prima asociatie de sustinere a micilor producatori
\nagricoli (ASAT) a fost initiat in 2008. A pornit ca o colaborare
\nintre un producator de legume si un grup de 20 de familii. “Ideea e
\nca grupurile de consumatori sa se formeze in jurul unui mic
\nproducator agricol, pornind de la capacitatea acestuia de
\nproductie. Consumatorul incheie un contract cu producatorul, pe
\nperioada unui sezon agricol (aprilie-octombrie), iar in contract se
\nstipuleaza produsele ce vor fi asigurate de catre producator si
\npretul de vanzare, care nu se modifica pe perioada colaborarii”,
\nexplica Mihaela Vetan, responsabil de dezvoltare pentru
\nParteneriatul ASAT.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
In fiecare saptamana producatorul livreaza un cos de produse,
\naceleasi, dar in cantitati potrivite fie pentru o familie de doua
\npersoane, fie pentru una de patru. “Sistemul nu functioneaza pe
\nbaza de comenzi izolate, ci se bazeaza pe asumarea de catre fiecare
\nconsumator a unei parti a recoltei in avans. Acest lucru este
\nnecesar, deoarece un producator incepe sa-si pregateasca recolta in
\noctombrie-noiembrie si trebuie sa stie ce culturi isi planifica si
\nin ce cantitati”, precizeaza Vetan. Astfel, timisorenii amatori de
\nhrana sanatoasa platesc un avans producatorului si au tot timpul
\nanului acces la fructe, lapte, legume sau oua proaspete.<\/p>\n
In octombrie se pune la punct lista de produse, pana la mijlocul
\nlunii noiembrie se stabileste numarul de consumatori, dupa care
\nproducatorul planifica activitatea de anul viitor. “Anul acesta,
\nproducatorul de legume a incheiat contracte cu un numar de 110
\nfamilii. Pentru 2010 ne-am propus sa formam un grup de 200 de
\nconsumatori, numarul maxim de persoane ce pot fi deservite de catre
\nacest producator cu care am inceput proiectul”, mai spune
\nVetan.<\/p>\n
Parteneriatul ar putea fi extins si in alte zone din tara.
\nReprezentanta ASAT spune ca a avut o serie de intalniri de
\nprezentare la Targu Mures, Sibiu, Turda, Cluj, Bucuresti. Cea mai
\ndelicata parte tine de identificarea consumatorilor si de
\ninformarea acestora. “Oamenii prefera produse perfecte din punct de
\nvedere estetic si foarte rar isi pun problema provenientei si a
\ncalitatii acestora. In Franta, de exemplu, sunt liste de asteptare
\na consumatorilor, pentru ca sunt greu de gasit mici producatori
\ncare sa doreasca sa practice o agricultura diversificata,
\nne-intensiva.”<\/p>\n
Totusi, tendinta de reorientare a consumului spre alimentele
\nnaturale poate insemna pentru unii producatori vesta de salvare in
\nconditii de criza. Ferma de lapte Agroindustriala Pantelimon din
\nBucuresti produce 5.000-6.000 de litri de lapte pe zi, iar 18% din
\ncantitate este vanduta direct clientilor finali. Ferma are 500 de
\nvaci, iar inovatia care i-a ajutat pe proprietari sa treaca peste
\nanul de criza a fost instalarea unor dozatoare de lapte importate
\ndin Italia, de unde oricine, pentru 3 lei pe litru, se poate
\naproviziona cu lapte. “In fiecare zi vin oameni din tot Bucurestiul
\nsa ia lapte. Nebunia cu dozatoarele de lapte a inceput in
\nfebruarie. Nu ne asteptam sa avem atat de mult succes, dar am
\nobservat ca bucurestenii isi doresc foarte mult sa iasa din oras.
\nLa inceput ne gandeam ca vom vinde 300 de litri pe zi, dar am ajuns
\nsa vindem dublu”, declara Sorin Petcu, unul dintre proprietarii
\nfermei.<\/p>\n
In plus, pe domeniul de la marginea Bucurestiului, familia Petcu
\na dezvoltat si o ferma de animale, cu magari, oi, capre si cai,
\ncare atrage in fiecare luna 3.000 de vizitatori. “Ideea a fost a
\ncumnatului meu, Radu Manea, iar principiul pe care l-am adoptat a
\nfost ca ferma sa aiba un scop educativ, de relaxare. Vin foarte
\nmulte grupuri de copii de la gradinite, iar in weekend sunt foarte
\nmulti bucuresteni care vor sa isi petreaca timpul in aer liber”,
\nspune Petcu. Antreprenorul spera ca intr-un an suprafata fermei (un
\nhectar) sa se dubleze sau chiar sa se tripleze.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Conform lui Petcu, investitia in dozatoare a fost de 15.000 de
\neuro, iar pentru amenajarea fermei de animale a alocat 100.000 de
\neuro. “In 2009, cifra de afaceri a fost de 700.000 de euro, dar
\npentru un an de criza, daca nu aveam si noile activitati, nu cred
\nca reuseam sa supravietuim.”<\/p>\n
Pe de alta parte, pentru bucurestenii amatori de mancare
\nnaturala, in fiecare saptamana se organizeaza, la The Ark, Targul
\nTaranului Roman. Conceptul targului a pornit de la ideea de “slow
\nfood”, promovata in Romania in urma cu doi ani cu un eveniment la
\nMuzeul Taranului Roman. Atunci, “razboiul melcului” (asa cum mai
\neste cunoscuta miscarea) era sustinut de delicatese precum
\nmuschiulet haiducesc, toba, carnati, piept de porc haiducesc,
\nbranza in coaja de pin, gem din rubarba sau macese, oferite la
\nstanduri “prezidate” de tarani in straie populare. Acum, in fiecare
\nsaptamana, 1.000 de vizitatori vin la The Ark sa cumpere astfel de
\nproduse. Dupa cum spun reprezentantii Grupului de Initiativa Radu
\nAnton Roman, organizatorii evenimentului, exista o baza de date cu
\naproximativ 50 de furnizori locali. Ei vin la Bucuresti in functie
\nde alimentele pe care le vand, pentru ca unele sunt de sezon
\n(zacusca, dulceturi, cozonaci, de exemplu). In medie, la fiecare
\ntarg participa cam 25 producatori. Urmatorul eveniment cu mancare
\n“slow” din program va fi expozitia Terra Madre (10 decembrie),
\nurmata de un targ la Muzeul Taranului Roman (11-13 decembrie), iar
\nin fiecare saptamana va fi un producator care va gati. Tot in luna
\ndecembrie va fi o editie de sezon, cu sarmale.<\/p>\n
Succesul acestor targuri a facut posibila promovarea unor
\nproducatori vedeta, care au clienti fideli si in unele cazuri si-au
\ndeschis magazine proprii. Printre acestia se numara Barza Gheorghe
\n(Talmacel, Sibiu) si Dinu Bresug (Botosani, Baisa, Stejarul),
\nspecializati pe produse din carne, sau Dorin Bangala din Fundata,
\njudetul Brasov, specializat pe lactate, branzeturi si produse din
\ncarne. Ion Baciu, care a inceput tot cu prezenta la astfel de
\ntarguri, are deja trei magazine La Baciu (Bucuresti, Campulung
\nMoldovenesc si Vatra Dornei), unde se vand produse din Bucovina.
\nMagazinul din Bucuresti este deschis numai in weekend si are
\nproduse in cantitati limitate. Ion Baciu a ajuns deja cu cele trei
\nmagazine la o cifra de afaceri de un milion de euro.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Recesiunea i-a determinat pe tot mai multi sa se reorienteze de la alimentele de supermarket catre oferta de legume sau lactate a producatorilor locali, consolidand astfel o nisa de piata deloc neglijabila.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[2662,179,7404],"class_list":["post-15512","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-producatori-locali","tag-recesiune","tag-supermarket"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15512","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15512"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15512\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35609,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15512\/revisions\/35609"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15512"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15512"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15512"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}