\n\u201eTovar\u0103\u015filor le plac lucrurile concrete\u201d, scria umoristul american P. J. O\u2019Rourke, \u00een jurnalul s\u0103u satiric Vacan\u0163e \u00een iad. O\u2019Rourke vorbea de Var\u015fovia, dar putea la fel bine s\u0103 se refere \u015fi la Bucure\u015fti. Ora\u015ful, cunoscut odinioar\u0103 drept \u201eParisul Estului\u201d, a devenit cel mai mare \u015fantier de construc\u0163ii al lumii. Buldozere \u015fi camioane zdr\u0103ng\u0103ne de zor pe str\u0103zile cu gropi, umpl\u00e2nd aerul de praf \u015fi zgomot \u00een timp ce taie bulevarde noi \u015fi ridic\u0103 zidurile fade ale cl\u0103dirilor guvernamentale prin vechile zone ale ora\u015fului.<\/p>\n
\nAutorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne vorbesc de o rena\u015ftere urban\u0103; criticii o numesc devastare. Oricum i-am spune, e ceva suprarealist, un soi de monumentalism generat parc\u0103 de amoc. Inima noului Bucure\u015fti e un gigant de marmur\u0103 alb\u0103: Palatul Poporului. \u00cen acel loc, pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, Nicolae Ceau\u015fescu, \u015fi so\u0163ia sa Elena, vor exercita puterea absolut\u0103 a uneia dintre cele mai represive regimuri politice ale lumii. Ie\u015find chiar din palat, noul Bulevard al Revolu\u0163iei Socialiste taie o f\u00e2\u015fie perfect\u0103, de trei mile, exact prin inima a ceea ce a fost c\u00e2ndva creuzetul plin de via\u0163\u0103 al vechiului Bucure\u015fti. \u201eEste cu exact un metru mai lat, pe ambele p\u0103r\u0163i, dec\u00e2t Champs-Elysees\u201d, se laud\u0103 un ghid guvernamental. \u201eVrem un monument care s\u0103 \u00eei fac\u0103 m\u00e2ndri pe to\u0163i rom\u00e2nii.\u201d<\/p>\n
\nSau, poate, doar pe unul singur: pre\u015fedintele Ceau\u015fescu, de 71 de ani, megalomanul \u201eArhitect Nebun\u201d al socialismului \u00een stil rom\u00e2nesc. I se spune \u00een fel \u015fi chip: Farul C\u0103l\u0103uzitor, Marele Conduc\u0103tor, Geniul Carpa\u0163ilor, Dun\u0103rea G\u00e2ndirii. Omul de pe strad\u0103, \u00eens\u0103, \u00eei spune simplu \u201eEl\u201d, dar nu \u00eentotdeauna cu respect. \u00cen timp ce Polonia \u015fi Ungaria se \u00eendreapt\u0103 spre democra\u0163ie \u015fi pia\u0163\u0103 liber\u0103, iar Uniunea Sovietic\u0103 se deschide spre lume, Rom\u00e2nia se izoleaz\u0103 tot mai mult. De aproape un sfert de veac e condus\u0103 de viziunea solitar\u0103 a lui Ceau\u015fescu: o Rom\u00e2nie care depinde doar de el \u015fi de nimeni altcineva.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia a devenit o insul\u0103, un paria interna\u0163ional, izolat asemeni Iranului sau Libiei. Vizitatorilor le este permis s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 liber prin \u0163ar\u0103, cum i s-a permis recent \u015fi echipei NEWSWEEK, doar c\u0103 seam\u0103n\u0103 mai cur\u00e2nd cu o \u0163ar\u0103 african\u0103 sau central-american\u0103 dec\u00e2t cu una din Europa. G\u0103se\u015fti aceea\u015fi s\u0103r\u0103cie \u015fi, la fel de des, acela\u015fi dispre\u0163 pentru drepturile omului \u015fi libertate. \u201eDac\u0103 am avea ceva mai mult\u0103 m\u00e2ncare, ar tr\u0103i ca \u00een r\u0103zboi,\u201d spune un banc perfect rom\u00e2nesc. Aceasta este mo\u015ftenirea l\u0103sat\u0103 poporului s\u0103u de ultimul stalinist.<\/p>\n
\nDe la bun \u00eenceput, Ceau\u015fescu, \u0163\u0103ran lucr\u0103tor \u00eentr-o fabric\u0103, intrat \u00een Partidul Comunist Rom\u00e2n \u00een 1933, c\u00e2nd \u00eenc\u0103 era \u00een ilegalitate, \u015fi devenit \u015fef al partidului \u00een 1965, a avut un parcurs individualist \u015fi uneori excentric. Ini\u0163ial a permis o libertate de expresie cu mult mai mare dec\u00e2t \u00een restul \u0163\u0103rilor comuniste. \u00cen anii 1970 se g\u0103seau ziare \u015fi c\u0103r\u0163i str\u0103ine; emisiunile radio nu erau purecate. Oamenii puteau vorbi liber cu str\u0103inii iar poli\u0163ia secret\u0103, abominabila Securitate, a stat \u00een umbr\u0103. \u00cen ultimii ani, \u00eens\u0103, Ceau\u015fescu a pus piciorul \u00een prag: rom\u00e2nilor li se cere s\u0103 raporteze omniprezentei poli\u0163ii toate contactele cu str\u0103inii; ma\u015finile de scris trebuie \u00eenregistrate la Mili\u0163ie, cu probe ale setului de caractere; c\u0103r\u0163ile \u015fi revistele str\u0103ine sunt interzise; pentru a le \u00eemprumuta, cititorii au nevoie de aprobarea \u00een scris a bibliotecilor; \u00een libr\u0103rii nu g\u0103se\u015fti aproape nimic \u00een afar\u0103 de puzderia de lucr\u0103ri ale lui Ceau\u015fescu \u015fi ale so\u0163iei sale.<\/p>\n