{"id":154929,"date":"2017-11-13T10:00:00","date_gmt":"2017-11-13T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=154929"},"modified":"2017-11-13T10:00:00","modified_gmt":"2017-11-13T10:00:00","slug":"paletul-unitatea-de-masura-a-capitalismului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=154929","title":{"rendered":"Paletul, unitatea de m\u0103sur\u0103 a capitalismului"},"content":{"rendered":"

\nPia\u0163a de distribu\u0163ie \u015fi logistic\u0103 din Rom\u00e2nia \u00eencepe s\u0103 se maturizeze, iar \u00een acest context Pall-Ex, serviciu de curierat de marf\u0103 paletizat\u0103 lansat pe pia\u0163\u0103 \u00een 2011, are cre\u015fteri consistente, compania \u00eencheind 2016 cu o cifr\u0103 de afaceri de 3,5 milioane de euro, cu 30% mai mult fa\u0163\u0103 de 2015. Danor Ionescu, CEO al Pall-Ex Rom\u00e2nia, poveste\u015fte despre evolu\u0163ia firmei, despre planurile acesteia, dar \u015fi despre pia\u0163a local\u0103 \u015fi cea din regiune.<\/p>\n

\nN<\/ins>u <\/strong>este ie\u015fit din comun ca \u00een prezent magazinele s\u0103 promit\u0103 consumatorilor livrarea produselor a doua zi, \u00een aceea\u015fi zi sau chiar \u00een c\u00e2teva ore. Comer\u0163ul a devenit extrem de dinamic, dar acest lucru nu ar fi fost posibil, \u00een forma actual\u0103, f\u0103r\u0103 infrastructura solid\u0103 din spate, f\u0103r\u0103 punerea la punct a serviciilor de transport \u015fi logistic\u0103. Un rol esen\u0163ial, \u015fi unitatea de m\u0103sur\u0103 a capitalismului, zicem noi, \u00eel are obiectul de lemn a c\u0103rui importan\u0163\u0103 o pierdem din vedere cei mai mul\u0163i dintre noi: paletul.<\/p>\n

\nPaletul este cel mai simplu \u015fi mai practic instrument folosit \u00een transportul m\u0103rfurilor, p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi forma ini\u0163ial\u0103 de acum mai bine de 70 de ani, de c\u00e2nd se presupune c\u0103 a fost inventat de c\u0103tre olandezi. Utilizat pentru prima oar\u0103 \u00een transporturile de m\u0103rfuri ale International Union of Railways, a devenit extrem de popular \u00een America \u00een timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, c\u00e2nd a revolu\u0163ionat industria al\u0103turi de stivuitoarele folosite \u00een transportul \u00eenc\u0103rc\u0103turilor de r\u0103zboi. Practic, paletul a m\u0103rit viteza de \u00eenc\u0103rcare \u015fi desc\u0103rcare; astfel, \u00een trecut, desc\u0103rcarea unui transport de 13.000 de conserve putea dura \u015fi trei zile. \u00cen prezent, cu pale\u0163i, aceea\u015fi cantitate poate fi desc\u0103rcat\u0103 \u00een doar patru ore, potrivit publica\u0163iei Pallet Enterprise.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nMai mult de at\u00e2t, acest simplu obiect de lemn a influen\u0163at evolu\u0163ia mai multor industrii. Un exemplu \u00een acest sens este IKEA, care a redimensionat un anume model de can\u0103 pentru a putea \u00eenc\u0103pea mai multe pe un palet, astfel au trecut de la 864 de buc\u0103\u0163i la 2.204. \u00cen spatele a\u015fez\u0103rii eficiente a m\u0103rfurilor pe pale\u0163i st\u0103 o \u00eentreag\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, concentrat\u0103 pe reducerea spa\u0163iilor goale care se pot ivi, \u015ftiin\u0163\u0103 cu principii asem\u0103n\u0103toare cu ale unui joc Tetris.<\/p>\n

\nAcest lucru nu este \u00eens\u0103 o noutate pentru Danor Ionescu, care are o experien\u0163\u0103 de 21 ani de experien\u0163\u0103 managerial\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, Bulgaria, Ungaria, Austria \u015fi Marea Britanie, \u00een transport \u015fi logistic\u0103, v\u00e2nz\u0103ri \u015fi opera\u0163iuni \u00een industriile FMCG. Danor Ionescu este CEO al Pallet Express, companie care opereaz\u0103 franciza Pall-Ex pe pie\u0163ele din Rom\u00e2nia, Ungaria \u015fi Republica Moldova. De asemenea, el ocup\u0103 \u015fi func\u0163ia de Group CEO Logistics pentru grupul Delamode, firm\u0103 de transport \u015fi logistic\u0103.<\/p>\n

\nEl s-a al\u0103turat Delamode din 2006, pe pozi\u0163ia de corporate development director. Doi ani mai t\u00e2rziu, \u00een decembrie 2008, a devenit CEO al Central & Eastern Europe la Delamode. Din aceast\u0103 pozi\u0163ie, a coordonat timp de trei ani pie\u0163ele din Rom\u00e2nia, Ungaria, Bulgaria \u015fi Republica Moldova. \u00cen 2011 a demarat pe plan local \u015fi proiectul Pall-Ex Rom\u00e2nia, Danor Ionescu ocup\u00e2nd \u015fi aici pozi\u0163ia de CEO. El este absolvent ASE \u015fi a ob\u0163inut un MBA de la University of South Australia \u015fi Swiss Business School.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nPall-Ex este un serviciu de curierat de marf\u0103 paletizat\u0103 lansat pe pia\u0163a local\u0103 la 1 decembrie 2011, prin intermediul Pall-Ex Rom\u00e2nia, care de\u0163ine franciza pe plan local. Serviciul a fost lansat \u00een 1996 \u00een Marea Britanie, apoi s-a extins \u00een mai multe \u0163\u0103ri din Europa, precum Spania, Fran\u0163a, Italia, Polonia \u015fi Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\nModelul Pall-Ex \u00eenseamn\u0103 formarea unei re\u0163ele de transportatori \u015fi distribuitori locali, de regul\u0103 firme independente; astfel, \u00een 24 de ore m\u0103rfurile paletizate pot fi livrate pe \u00eentreg teritoriul \u0163\u0103rii, dar \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate prin intermediul membrilor Pall-Ex din alte \u0163\u0103ri. Practic, transporturile de m\u0103rfuri sunt realizate prin intermediul companiilor de transport.<\/p>\n

\nMembrii colecteaz\u0103 marfa de la clien\u0163ii locali, apoi aceasta este transportat\u0103 la un depozit pentru ambalare \u015fi preg\u0103tirea de transport. \u00cen cadrul depozitului Pall-Ex toat\u0103 marfa este organizat\u0103, a\u015fezat\u0103 \u015fi re\u00eenc\u0103rcat\u0103 pe pale\u0163i pentru transport c\u0103tre alte depozite ale membrilor, de unde firmele \u00eenscrise \u00een aceast\u0103 re\u0163ea \u00ee\u015fi preiau m\u0103rfurile, cu vehicule mai mici pentru livrarea c\u0103tre consumator.<\/p>\n

<\/p>\n

\nRe\u0163eaua, dezvoltat\u0103 pe un sistem de tip shared economy, a pornit \u00een 2011 cu un hub central \u00een Sibiu, iar acum mai are un hub \u00een Bucure\u015fti; recent, a fost inaugurat al treilea hub la Bac\u0103u. \u00cen prezent, Pall-Ex are 34 de membri, iar planul este s\u0103 ajung\u0103 la 36 p\u00e2n\u0103 la finalul anului. Danor Ionescu \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 la \u00eenceput s-au \u00eent\u00e2lnit cu peste 200 de poten\u0163iali parteneri (firme de transport). \u201eMul\u0163i au fost ne\u00eencrez\u0103tori, iar unii ne-au \u00ab\u00eencurajat\u00bb, spun\u00e2ndu-ne c\u0103 nu vom reu\u015fi niciodat\u0103 s\u0103 \u00eei facem pe rom\u00e2ni s\u0103 lucreze \u00een mod organizat \u00eentr-un sistem cu rigori \u015fi o disciplin\u0103 vestic\u0103\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Danor Ionescu.<\/p>\n

\nCifrele spun povestea dezvolt\u0103rii activit\u0103\u0163ii pe plan local, care se oglinde\u015fte at\u00e2t \u00een cifra de afaceri \u015fi \u00een profitul firmei, dar \u015fi \u00een volumul de pale\u0163i transporta\u0163i de-a lungul anilor. \u00cen 2013, compania avea o cifr\u0103 de afaceri de 7,3 milioane de lei, apoi anual a \u00eenregistrat cre\u015fteri de dou\u0103 cifre, ajung\u00e2nd la rulaje de 15,2 milioane de lei anul trecut, potrivit informa\u0163iilor Ministerului de Finan\u0163e. Atragerea de clien\u0163i noi este principalul pilon de cre\u015ftere men\u0163ionat de Danor Ionescu. Avansul afacerii este explicat de el prin elemente ca transparen\u0163a activit\u0103\u0163ii \u015fi livrarea la timp a m\u0103rfurilor.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cen prima noapte de opera\u0163iuni pe plan local, membrii Pall-Ex au schimbat prin intermediul hubului 180 de pale\u0163i. Patru ani mai t\u00e2rziu, \u00een 2015, compania a transportat paletul cu num\u0103rul 400.000, iar anul acesta au dep\u0103\u015fit milionul de pale\u0163i. \u201eDe-a lungul celor \u015fase ani, compania s-a dezvoltat, iar ast\u0103zi suntem \u00een liga marilor juc\u0103tori pe pia\u0163a serviciilor de transport expres de m\u0103rfuri paletizate\u201d, apreciaz\u0103 Ionescu evolu\u0163ia companiei pe care o conduce, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 rezultatele se datoreaz\u0103 unei sincroniz\u0103ri dintre un context de pia\u0163\u0103, un model de business bun \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele de a-l pune \u00een practic\u0103.<\/p>\n

\n\u201ePaletul cu num\u0103rul 1 milion este o born\u0103 cu care ne m\u00e2ndrim, mai ales c\u0103 am plecat de la zero \u015fi am c\u00e2\u015ftigat \u00eencrederea a peste 3.000 de clien\u0163i deservi\u0163i \u00een mod regulat\u201d. CEO-ul Pall-Ex mizeaz\u0103 \u00een viitor pe o cre\u015ftere stabil\u0103, extinderea suprafe\u0163ei de depozitare, m\u0103rirea portofoliului de clien\u0163i \u015fi investi\u0163ii \u00een programe de perfec\u0163ionare ale angaja\u0163ilor. \u201eAvem \u00een vedere deschiderea de alte dou\u0103 noi huburi, \u00een timp ce opera\u0163ional ne concentr\u0103m pe men\u0163inerea calit\u0103\u0163ii \u015fi introducerea de servicii noi pentru retaileri \u015fi produc\u0103tori\u201d, adaug\u0103 Ionescu.<\/p>\n

\nDatorit\u0103 jobului, Ionescu este nevoit s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 des \u00een pie\u0163ele \u00een care lucreaz\u0103 \u015fi spune c\u0103-i place cel mai mult s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 oameni noi, situa\u0163ii noi, deoarece \u201elucrurile se schimb\u0103 foarte repede, trebuie s\u0103 te adaptezi, s\u0103 fii flexibil, s\u0103 \u00een\u0163elegi cum po\u0163i s\u0103 fii util \u015fi cum s\u0103 ob\u0163ii un rezultat pozitiv dintr-o situa\u0163ie nefavorabil\u0103. Fiecare obstacol m\u0103 provoac\u0103 s\u0103 \u00eemi dep\u0103\u015fesc limitele \u015fi s\u0103 devin mai bun\u201d. Experien\u0163a managerial\u0103 acumulat\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri precum Ungaria, Bulgaria sau Marea Britanie l-a ajutat s\u0103 administreze afacerea din Rom\u00e2nia, spune executivul.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCea mai mare provocare pentru Pall-Ex, inclusiv pentru Ionescu, la momentul actual, este lansarea re\u0163elei \u00een Ungaria, o noutate pe pia\u0163a maghiar\u0103. \u201eTrebuie s\u0103 c\u00e2\u015ftige acceptare, s\u0103 educ\u0103m pia\u0163a \u015fi nici recrutarea de personal competent nu este u\u015foar\u0103\u201d, spune Danor Ionescu. El este \u00eens\u0103 \u00eencrez\u0103tor \u00een \u015fansele afacerii pe noua pia\u0163\u0103: \u201ePoten\u0163ialul este mare \u015fi vom reu\u015fi\u201d.<\/p>\n

\nTot el spune c\u0103 industria a evoluat de la un stadiu \u00een care fiecare produc\u0103tor \u00ee\u015fi f\u0103cea logistica \u201ein house\u201d la o etap\u0103 \u00een care aproximativ 50% dintre juc\u0103tori externalizeaz\u0103 serviciul c\u0103tre firme specializate; ponderea este totu\u015fi departe de procentul de externalizare de 80% \u00een vestul Europei \u015fi \u00een America de Nord. Criza, \u00een opinia lui Ionescu, a fost \u201eun catalizator pentru sc\u0103derea costurilor, reducerea stocurilor, eficien\u0163\u0103 \u00een transport. Astfel, companiile au devenit tot mai preocupate de livrarea la timp a unor cantit\u0103\u0163i optime de m\u0103rfuri\u201d, \u00een condi\u0163iile unei infrastructuri deficitare. Guvernul a redus cheltuielile pentru investi\u0163ii \u00een autostr\u0103zi \u015fi alte lucr\u0103ri publice \u00een ultimii ani, iar infrastructura d\u0103r\u0103p\u0103nat\u0103 a Rom\u00e2niei a limitat comer\u0163ul mult timp \u015fi a \u00eendep\u0103rat mul\u0163i investitori str\u0103ini \u015fi produc\u0103tori. Multe companii au preferat Polonia sau Ungaria \u00een dauna Rom\u00e2niei pentru c\u0103 au un sistem de transport mai bine pus la punct dec\u00e2t cel de pe plan local.<\/p>\n

<\/p>\n

\nConectarea la Europa de Vest prin autostr\u0103zi a contribuit decisiv la decizia unor companii precum Takata, Hella, Continental sau Delphi de a investi \u00een jude\u0163ele din vestul \u0163\u0103rii. Tot infrastructura a atras investitori \u015fi \u00een zona de nord-vest, acolo unde soldul investi\u0163iilor str\u0103ine directe a ajuns la 4,1 mld. euro anul trecut fa\u0163\u0103 de numai 1,9 mld. euro \u00een urm\u0103 cu un deceniu, potrivit Ziarul Financiar. \u201eNu este simplu, ne lovim \u015fi noi de toate greut\u0103\u0163ile legate de infrastructur\u0103, fapt incontestabil, dar \u00een pofida aspectelor negative reu\u015fim s\u0103 livr\u0103m la timp \u015fi \u00een siguran\u0163\u0103\u201d, spune Ionescu, care, ca to\u0163i oamenii de afaceri care lucreaz\u0103 \u00een domeniu, \u015fi-ar dori s\u0103 vad\u0103 \u0163ara str\u0103b\u0103tut\u0103 de autostr\u0103zi.<\/p>\n

\nEconomia Rom\u00e2niei trece printr-o perioad\u0103 foarte bun\u0103, este frunta\u015f\u0103 la capitolul cre\u015ftere \u00een Europa, iar asta face ca tot mai mul\u0163i antreprenori s\u0103-\u015fi \u00eencerce norocul \u00een business, mai ales \u00een domeniul transporturilor de m\u0103rfuri. Conform Registrului Comer\u0163ului, num\u0103rul de firme \u00eenfiin\u0163ate pentru transport rutier de m\u0103rfuri este \u00een plin\u0103 cre\u015ftere; 2016 a fost maximul istoric, cu peste 3.800 companii \u00eenfiin\u0163ate, dep\u0103\u015find recordul \u00eenregistrat \u00een 2008. \u00cen acest context, Danor Ionescu se a\u015fteapt\u0103 deopotriv\u0103 la oportunit\u0103\u0163i de cre\u015ftere, dar \u015fi dificult\u0103\u0163i. \u201ePreferin\u0163a retailerilor pentru stocuri diminuate, tendin\u0163a clien\u0163ilor de a-\u015fi optimiza costurile, dezvoltarea comer\u0163ului online, pe acestea le putem \u00eencadra la categoria oportunit\u0103\u0163i. Pe de alt\u0103 parte, dificult\u0103\u0163ile sunt legate de infrastructur\u0103, de cre\u015fterea pre\u0163urilor la carburan\u0163i, la asigur\u0103ri; nici tensiunile din mediul politic nu ajut\u0103 la dezvoltarea mediului de afaceri\u201d, spune \u015feful Pall-Ex Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCre\u015fterea economic\u0103 \u015fi investi\u0163iile semnificative \u00een parcul na\u0163ional auto de marf\u0103 au dus pia\u0163a transporturilor la un nivel istoric, dep\u0103\u015find anul trecut grani\u0163a de 10 miliarde de euro. Peste 34.000 de firme cu 156.000 de angaja\u0163i asigur\u0103, \u00een prezent, transportul de marf\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, potrivit unei analize a KeysFin. \u201ePia\u0163a de transport \u015fi logistic\u0103 este \u00eentr-o dezvoltare accelerat\u0103. Apar juc\u0103tori noi, se fac investi\u0163ii importante, deoarece exist\u0103 o mare cerere \u00een pia\u0163\u0103 pentru acest tip de servicii, pentru spa\u0163ii de depozitare \u015fi logistice\u201d, potrivit raportului.<\/p>\n

\nConform studiului men\u0163ionat anterior, pia\u0163a transporturilor din Rom\u00e2nia este extrem de fragmentat\u0103, neexist\u00e2nd nicio companie care s\u0103 de\u0163in\u0103 o cot\u0103 important\u0103. Cel mai important transportator, judec\u00e2nd dup\u0103 cifra de afaceri, este Aquila, firm\u0103 prahovean\u0103 care a raportat \u00een 2016 afaceri de 797,9 milioane de lei. Societatea, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1994, avea anul trecut o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 1,7%, active de 353,5 milioane lei \u015fi 2183 de angaja\u0163i. Locul secund din pia\u0163a transporturilor este ocupat de Carrion Expedition, cu afaceri de 646,7 milioane de lei \u015fi un profit net de 20 milioane lei. Av\u00e2nd o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 estimat\u0103 la 1,4%, firma clujean\u0103 \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 2009 raporta active de 438,6 mil.lei \u015fi 2024 de angaja\u0163i.<\/p>\n

\nCre\u015fterea domeniului este vizibil\u0103 at\u00e2t \u00een cazul num\u0103rului de angaja\u0163i, c\u00e2t \u015fi a rulajelor din 2016 comparativ cu anul 2015. Num\u0103rul de angaja\u0163i din domeniu a ajuns la peste 129 mii persoane, sus\u0163ine studiul realizat de Creditinfo Rom\u00e2nia, firm\u0103 de credit risk management. De asemenea, cre\u015fterea se observ\u0103 \u015fi \u00een cazul v\u00e2nz\u0103rilor, acestea ajung\u00e2nd \u00een anul 2016 la aproximativ 35 milarde lei, de la 33 milarde lei \u00een anul 2015.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDac\u0103 \u00een 2015 o companie din domeniul transportului rutier de m\u0103rfuri ob\u0163inea \u00een medie o cifr\u0103 de afaceri de 1,13 milioane lei, \u00een 2016 \u00eencas\u0103rile au crescut sensibil, ajung\u00e2nd la o medie de 1,18 milioane lei. Profitul mediu \u00eenregistrat de aceste companii a sc\u0103zut cu 7.000 de lei, de la aproximativ 62.000 lei la 55.000 lei, potrivit Creditinfo Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n\u201eChiar dac\u0103 s-a ieftinit combustibilul \u015fi ne a\u015fteptam la cre\u015fterea profitului, impactul creat de cre\u015fterea salariului minim din mai 2016 a f\u0103cut ca acesta s\u0103 scad\u0103. Este interesant de v\u0103zut ce se va \u00eent\u00e2mpla cu acest sector \u00een 2017 c\u00e2nd, pe l\u00e2ng\u0103 o nou\u0103 cre\u015ftere a salariului minim spre final de an, s-a scumpit \u015fi combustibilul\u201d, este de p\u0103rere Aurimas Kacinskas, CEO al Creditinfo Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n\u015eeful Pall-Ex Rom\u00e2nia \u015fi-a \u00eenceput cariera \u00een domeniu \u201epe vremea c\u00e2nd nu exista logistic\u0103 \u00een sensul modern\u201d. A\u015fadar, el, ca \u015fi al\u0163ii din domeniu, au fost nevoi\u0163i s\u0103 \u00eenve\u0163e de la companiile din Occident \u201edar \u015fi s\u0103 construim de la zero \u015fi s\u0103 aplic\u0103m local chiar mai bine dec\u00e2t originalul. \u00cen \u0163ar\u0103 nu aveam de la cine s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m \u015fi multe lucruri le-am \u00abdescoperit\u00bb singuri prin \u00eencerc\u0103ri \u015fi erori inevitabile. Erori despre care spune c\u0103 e bine s\u0103 te love\u015fti, pentru c\u0103 altfel nu \u00eenve\u0163i\u201d. Un lucru pe care nu-l \u015ftia c\u00e2nd era t\u00e2n\u0103r dar pe care \u00eel apreciaz\u0103 este faptul c\u0103 nimic de valoare nu se poate face f\u0103r\u0103 munc\u0103 \u015fi sacrificiu. \u201eNu po\u0163i s\u0103 te repezi s\u0103 culegi fructele f\u0103r\u0103 s\u0103 fi s\u0103pat, s\u0103dit \u015fi \u00eengrijit un pom.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Indiferent de industrie, pale\u0163ii sunt indispensabili \u00een transportul m\u0103rfurilor de la produc\u0163ie la distribu\u0163ie, de pe un continent pe altul, de la produc\u0103tor la v\u00e2nz\u0103tor, de la o companie la alta. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[125,388,272,534,246,8195,32653,8337,473,274,334,474,8298,60,297,259,98,8292],"class_list":["post-154929","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-ceo","tag-cifra-de-afaceri","tag-companie","tag-context","tag-crestere","tag-curierat","tag-distribuire","tag-evolutie","tag-firma","tag-incepere","tag-incheiere","tag-industrie","tag-marfuri","tag-piata","tag-producator","tag-productie","tag-romania","tag-transport"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/154929","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=154929"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/154929\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=154929"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=154929"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=154929"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}