\nFMI trimitea la discursul \u015fefei Christine Lagarde de la o conferin\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 despre viitor, unde ea avertiza c\u0103 dac\u0103 schimb\u0103rile climatice \u015fi inegalitatea \u00eentre \u0163\u0103rile bogate \u015fi cele s\u0103race nu vor fi abordate, un viitor \u201edistopic\u201d a\u015fteapt\u0103 omenirea \u00een doar 50 de ani. The Economist scria c\u0103 \u201eimpunerea unor taxe mai mari poate reduce inegalitatea f\u0103r\u0103 a afecta cre\u015fterea economic\u0103\u201d, New York Times depl\u00e2ngea perpetuarea inegalit\u0103\u0163ii \u00een Africa la dou\u0103 decenii de la desfiin\u0163area apartheidului, iar FEM conchidea c\u0103 \u201einegalitatea s-a accentuat at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t amenin\u0163\u0103 fundamentele cre\u015fterii economice la scar\u0103 global\u0103\u201d. Cu o zi \u00eenainte, miliardarul Ray Dalio, fondatorul Bridgewater, cel mai mare fond speculativ din lume, publica un eseu pe LinkedIn intitulat \u201eCea mai mare problem\u0103 economic\u0103, social\u0103 \u015fi politic\u0103 \u2013 existen\u0163a celor dou\u0103 economii: cei 40% de sus \u015fi cei 60% de jos\u201d, un fel de adaptare a teoriilor de pe vremea mi\u015fc\u0103rii Occupy despre decalajul dintre cei 1% \u015fi cei 99% din societatea american\u0103.<\/p>\n
\nPreocuparea pentru inegalitate \u00een r\u00e2ndul finan\u0163i\u015ftilor de top ori al presei de elit\u0103 nu e o noutate. Revista Fortune f\u0103cea o list\u0103 \u00een 2015 cu miliardarii \u00eengrijora\u0163i, \u00eentre care eternii Bill Gates \u015fi Warren Buffett, dar \u015fi Lloyd Blankfein, CEO Goldman Sachs, care explica: \u201ePrea mult din PIB produs \u00een aceast\u0103 genera\u0163ie a ajuns la prea pu\u0163ini oameni. Inegalitatea de venituri e de vin\u0103 pentru dezbin\u0103rile din \u0163ar\u0103, dezbin\u0103ri care se pot accentua\u201d. \u00centre timp \u00eens\u0103, dezbin\u0103rile s-au accentuat, nu numai \u00een SUA, unde au dus la alegerea lui Donald Trump la Casa Alb\u0103, ci \u015fi \u00een Europa. Acela\u015fi Ray Dalio le scria \u00een var\u0103 investitorilor c\u0103 \u201emarea polarizare economic\u0103, social\u0103 \u015fi politic\u0103\u201d de acum e f\u0103r\u0103 precedent de la r\u0103zboi. Astfel de perioade, sus\u0163ine Dalio, pot aduce la putere lideri conflictuali, cu politici protec\u0163ioniste, na\u0163ionaliste \u015fi militariste care pot merge p\u00e2n\u0103 la instituirea unor dictaturi.<\/p>\n
\nVerdictele de mai sus par de acela\u015fi gen cu cele emise de orice alarmist de la col\u0163ul str\u0103zii, dar nu sunt. Singurele evenimente importante pentru pie\u0163ele financiare \u00een acest an au fost dou\u0103 \u2013 reuniunea la v\u00e2rf a Rezervei Federale din 20 septembrie \u015fi reuniunea la v\u00e2rf a B\u0103ncii Centrale Europene din 26 octombrie, dedicate \u00eencerc\u0103rii celor dou\u0103 institu\u0163ii de a anun\u0163a pe un ton c\u00e2t mai dulce c\u0103 tiparni\u0163ele de bani pornite din 2008, respectiv 2010 (programele de stimulare monetar\u0103 a economiei cunoscute ca QE \u2013 quantitative easing) \u015fi-au f\u0103cut datoria \u015fi a venit momentul s\u0103-\u015fi mai scad\u0103 produc\u0163ia. Tonul c\u00e2t mai dulce se explic\u0103 prin teama ambelor b\u0103nci de o nou\u0103 furtun\u0103 de genul celor din 2011, 2013 sau 2015, c\u00e2nd pie\u0163ele financiare au intrat \u00een criz\u0103 fie ca reac\u0163ie, fie \u00een anticiparea inten\u0163iilor de atunci de a scoate tiparni\u0163a din func\u0163iune \u015fi au reu\u015fit astfel s\u0103 determine Fed \u015fi BCE s\u0103 dea \u00eenapoi.<\/p>\n
\nPrevizibil, acela\u015fi gen de \u015fantaj l-am v\u0103zut la lucru \u015fi anul acesta, de exemplu c\u00e2nd un celebru analist de la JP Morgan a ie\u015fit acum c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni s\u0103 amenin\u0163e cu \u201eo mare criz\u0103 de lichiditate\u201d \u00een 2018, dup\u0103 ce b\u0103ncile centrale vor \u00eencepe s\u0103 mai dea jos din enorma povar\u0103 de obliga\u0163iuni \u015fi alte titluri de datorie (cca 15.000 mld. dolari) cump\u0103rate de la \u00eenceputul crizei p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u015fi \u00een schimbul c\u0103rora au eliberat continuu la schimb bani ultraieftini pentru uzul pie\u0163elor. Marea criz\u0103 ar urma, dup\u0103 analistul b\u0103ncii americane, s\u0103 provoace tensiuni sociale similare celor de la protestele sociale din 1968 contra elitelor globale, dac\u0103 nu chiar \u015fi mai intense, \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 evenimente ca alegerile din SUA, Brexitul sau mi\u015fc\u0103rile de independen\u0163\u0103 din Europa \u201edeja eviden\u0163iaz\u0103 tensiuni sociale care probabil se vor amplifica la urm\u0103toarea criz\u0103 financiar\u0103\u201d.<\/p>\n
\nAt\u00e2t Janet Yellen, \u015fefa Fed, c\u00e2t \u015fi Mario Draghi, \u015feful BCE, au reu\u015fit p\u00e2n\u0103 acum s\u0103 evite apari\u0163ia unor noi turbulen\u0163e pe pie\u0163e. Fed a anun\u0163at doar c\u0103 din octombrie \u00eencepe s\u0103-\u015fi reduc\u0103 prudent, cu 10 mld. dolari pe lun\u0103, uria\u015ful portofoliu (4.500 mld. dolari) de obliga\u0163iuni \u015fi alte titluri acumulate \u00een anii crizei. Mario Draghi a cules laude pentru menajamentele cu care a prezentat perspectiva politicii monetare la 26 octombrie: BCE \u00ee\u015fi va \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163i, \u00eentr-adev\u0103r, cump\u0103r\u0103rile de obliga\u0163iuni de la 60 la 30 mld. euro pe lun\u0103 din ianuarie, dar acest plafon va dura cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2018, c\u0103ci Draghi a ad\u0103ugat c\u0103 programul QE va putea fi extins \u201edac\u0103 va fi necesar\u201d, iar dob\u00e2nzile situate acum la zero vor r\u0103m\u00e2ne neschimbate p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se va \u00eencheia programul.<\/p>\n
\nEste de \u00een\u0163eles deci c\u0103 b\u0103ncile centrale vor astfel s\u0103 evite noi crize de furie ale pie\u0163elor, pentru a nu afecta relansarea a\u015fa de greu c\u00e2\u015ftigat\u0103 a economiilor. Numai c\u0103, de\u015fi programele QE sunt unanim prezentate drept singurul motor real al relans\u0103rii economice \u00een SUA \u015fi zona euro, ele sunt la fel de evident responsabile \u015fi de cre\u015fterea inegalit\u0103\u0163ilor. Exist\u0103 numeroase comentarii \u00een presa economic\u0103 despre efectul pervers al QE \u00een ad\u00e2ncirea inegalit\u0103\u0163ii, fiindc\u0103 ea a \u00eenlocuit politicile fiscale ale guvernelor cu un fel de Robin Hood pe dos, care ia de la s\u0103raci \u015fi d\u0103 la boga\u0163i. Mai exact, a\u015fa au sc\u0103zut randamentele activelor importante pentru clasa de mijloc (economii \u015fi pensii) \u015fi au crescut randamentele activelor de\u0163inute de cei ce deja aveau suficient capital \u00eenc\u00e2t s\u0103-\u015fi permit\u0103 specula\u0163ii (umflarea pre\u0163urilor ac\u0163iunilor \u00een ultimii ani, cu recordurile succesive ale burselor).<\/p>\n
\nLa aceasta se adaug\u0103 erodarea puterii de cump\u0103rare prin deprecierea monedei: un studiu din 2012 al B\u0103ncii Angliei, care din 2009 are propriul program QE, vorbea despre cum cele mai bogate 5% dintre gospod\u0103rii au ajuns s\u0103 de\u0163in\u0103 40% din totalul averilor, fiind principalele beneficiare ale cre\u015fterii burselor \u015fi ale deprecierii lirei. La \u015fedin\u0163a din 2 noiembrie, Banca Angliei a m\u0103rit dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 prima oar\u0103 dup\u0103 2007, de la 0,25% la 0,5%, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 combat\u0103 cre\u015fterea infla\u0163iei (estimat\u0103 la 3% pe tot anul) ca efect al deprecierii lirei de la Brexit \u00eencoace. Salariile nu au contribuit la infla\u0163ie: din 2010 au sc\u0103zut ca medie pe cap de salariat cu 6%, iar ponderea lor \u00een PIB e cea mai mic\u0103 de dup\u0103 r\u0103zboi. De asta, pentru m\u0103surarea bun\u0103st\u0103rii au ajuns irelevan\u0163i indicatorii clasici, cre\u015fterea PIB \u015fi rata ocup\u0103rii for\u0163ei de munc\u0103; grosul cre\u015fterii PIB merge \u00een profiturile alimentate de QE, nu \u00een salarii. La scar\u0103 global\u0103, efectul e cel acuzat de FMI: 1% din popula\u0163ie de\u0163ine cca 10% din totalul veniturilor \u00een cele mai multe state din G20, cu propor\u0163ii \u015fi mai mari \u00een \u0163\u0103ri ca SUA, Marea Britanie, Canada ori Africa de Sud.<\/p>\n
\n\u015ei atunci ce recomand\u0103 institu\u0163iile financiare \u00een afar\u0103 de programe filantropice sau politici fiscale care deja \u00eencep s\u0103 fie abandonate, dac\u0103 ne uit\u0103m la reforma fiscal\u0103 a lui Trump, cu sc\u0103derea taxelor pentru companii \u015fi cei cu venituri mari? Nu se atinge nimeni de QE, \u015fi nu e de mirare, at\u00e2ta vreme c\u00e2t primele lovite ar fi tot \u0163\u0103rile \u015fi categoriile s\u0103r\u0103cite de criz\u0103. \u00cenainte de \u015fedin\u0163a BCE din octombrie chiar a fost un comentariu al Marketwatch care avertiza c\u0103 una din primele \u0163\u0103ri care ar avea de suferit dac\u0103 Draghi ar fixa vreun termen de \u00eenchidere a tiparni\u0163ei ar fi Italia, fiindc\u0103 ar cre\u015fte costurile \u00eendator\u0103rii statului. Pentru b\u0103ncile centrale \u015fi state, aceast\u0103 situa\u0163ie e una de captivitate, de cerc vicios, \u00een care indiferent ce ar face, tot r\u0103u ar fi. \u015ei atunci n-au de f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 \u00eemping\u0103 \u00een continuare termenul de ie\u015fire din epoca QE. Pe la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut era plin de analize despre riscurile lui 2017 aduse de iminentele decizii ale b\u0103ncilor centrale de a mai reduce din volumul QE \u015fi de a majora dob\u00e2nzile. \u015ei la noi am v\u0103zut reflec\u0163ii filozofice despre \u201eie\u015firea din epoca banilor ieftini\u201d. Dar anul se \u00eencheie cu o nou\u0103 am\u00e2nare pe acest front, pentru c\u0103 b\u0103ncile centrale \u015fi statele n-au de ales.<\/p>\n
\nLa 2 noiembrie, pre\u015fedintele Trump l-a nominalizat pentru \u015fefia Fed \u00eencep\u00e2nd de la anul pe avocatul republican Jeremy Powell, fost bancher de investi\u0163ii, cel mai bogat pre\u015fedinte al Rezervei Federale din anii 40 \u00eencoace, cu o avere estimat\u0103 de Bloomberg la peste 112 mil. dolari, fa\u0163\u0103 de 2,7 mil. dolari c\u00e2t avea Ben Bernanke \u00een 2005 sau 14,6 mil. dolari c\u00e2t avea Janet Yellen \u00een 2014. A\u015fadar, unul din cei 1% la care se referea FMI mai sus \u015fi despre care majoritatea anali\u015ftilor sugereaz\u0103 c\u0103 va fi \u00eenc\u0103 \u015fi mai rezistent dec\u00e2t actuala \u015fef\u0103 a Fed, Janet Yellen, la ideea c\u0103 ar cam fi momentul ca QE s\u0103 se \u00eencheie. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 ne \u00eentreb\u0103m ce o s\u0103 urmeze la anul, cel mai probabil r\u0103spuns ar fi: noi am\u00e2n\u0103ri din partea Fed \u015fi a BCE \u015fi alte semnale de alarm\u0103 din partea institu\u0163iilor financiare despre o inegalitate care tot cade din cer, inexplicabil, \u00een plin\u0103 perioad\u0103 de relansare a cre\u015fterii economice globale dup\u0103 criz\u0103.<\/p>\n