![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/16773392\/2\/41770936-xxl.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n\nBucure\u015ftiul are poate cel mai aglomerat \u015fi agresiv trafic auto dintre capitalele UE, de\u015fi Rom\u00e2nia este unul dintre campionii Europei la produc\u0163ia de biciclete. Multe se duc la export. \u00cen Berlin, agresivi sunt bicicli\u015ftii cu cei care merg pe pistele lor. \u015ei bicicli\u015ftii nu sunt pu\u0163ini. Au dus o lupt\u0103 grea pentru ca autorit\u0103\u0163ile s\u0103 le construiasc\u0103 piste \u015fi ca \u015foferii s\u0103-i respecte. \u015ei totu\u015fi berlinezii nici nu pot visa la programele de bike-sharing gratuite din Bucure\u015fti.<\/p>\n
\n\u00cen Bologna sau Floren\u0163a bicicli\u015ftii trec nep\u0103s\u0103tori prin intersec\u0163ii pe biciclete vechi care sc\u00e2r\u0163\u00e2ie. Centrele vechi sunt ale lor. Foarte rar sunt claxona\u0163i de c\u00e2te vreun \u015fofer de autobuz exasperat. \u00een Paris po\u0163i vedea adesea cozi de ma\u015fini urm\u00e2nd \u00een lini\u015fte vreun biciclist care nu poate merge mai repede. \u015eoferii n-au voie s\u0103-l gr\u0103beasc\u0103, pentru a nu-l pune \u00een situa\u0163ia de a face gre\u015feli.<\/p>\n
\n\u00cen Belgia \u015fi Elve\u0163ia aproape jum\u0103tate din popula\u0163ie merge pe biciclet\u0103. \u00cen Finlanda, ponderea este de 60%. \u00cen Danemarca \u015fi Olanda, aproape toat\u0103 lumea merge pe biciclet\u0103. Copenhaga \u015fi Amsterdam sunt cele mai prietenoase ora\u015fe din lume \u00een ceea ce prive\u015fte mersul pe biciclet\u0103. De fapt, spre \u0162ara Lalelelor merge o mare parte din produc\u0163ia fabricilor de biciclete din Rom\u00e2nia. Vehiculul pe dou\u0103 ro\u0163i are un rol din ce \u00een ce mai important \u00een mobilitatea urban\u0103 \u00een Europa \u015fi cel mai important rol \u00een Amsterdam. Dar nici acolo nu poate fi singura solu\u0163ie. Revista Politico are un serial despre mobilitatea urban\u0103. Episodul Amsterdam este despre cum capitala olandez\u0103 experimenteaz\u0103 cu prezentul \u015fi viitorul transportului.<\/p>\n
\nPentru a avea o imagine a provoc\u0103rilor de planificare urban\u0103 cu care se confrunt\u0103 Amsterdamul, nu trebuie c\u0103utat mai departe de Damrak, bulevardul larg care trece prin inima capitalei olandeze.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nMii de biciclete se lupt\u0103 pentru spa\u0163iu cu ma\u015fini, tramvaie \u015fi cu mul\u0163imea de pietoni. Strada se vars\u0103 \u00een pia\u0163a larg\u0103 care g\u0103zduie\u015fte gara central\u0103 a ora\u015fului \u2013 un nod pentru liniile locale, regionale \u015fi interna\u0163ionale \u2013 \u015fi intrarea principal\u0103 \u00een sistemul de metrou. Dup\u0103 col\u0163, vapoarele de croazier\u0103 descarc\u0103 mii de c\u0103l\u0103tori de o zi care se \u00eengr\u0103m\u0103desc spre cele mai bune locuri de belvedere ale ora\u015fului. Cei care c\u0103l\u0103toresc cu rucsacul \u00een spate se \u00eendreapt\u0103 spre cafenelele din cartierul cu lumini ro\u015fii din apropiere.<\/p>\n
\nCeea ce face ca Amsterdam s\u0103 fie diferit de alte ora\u015fe care se lupt\u0103 pentru a muta masele prin centrele urbane aglomerate este dorin\u0163a sa de a experimenta diferite solu\u0163ii pentru aceast\u0103 problem\u0103. Este cu mult \u00een fa\u0163\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte bicicletele \u015fi este un entuziast prim adoptator al mai multor solu\u0163ii de \u00eenalt\u0103 tehnologie cum ar fi autovehiculele autonome \u015fi aplica\u0163iile de transport la comun. Uber a ales ora\u015ful pentru sediul s\u0103u european, iar o serie de \u00eentreprinz\u0103tori de renume caut\u0103 s\u0103-\u015fi pun\u0103 amprenta.<\/p>\n
\nToate acestea fac ca ora\u015ful s\u0103 fie un banc de prob\u0103 pentru restul Europei, \u00een condi\u0163iile \u00een care autorit\u0103\u0163ile urbane de pe \u00eentregul continent se chinuie s\u0103 deplaseze oamenii reduc\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp poluarea \u015fi asigur\u00e2ndu-se c\u0103 ora\u015fele r\u0103m\u00e2n locuibile.<\/p>\n
\n\u201dAmsterdam este un laborator de mobilitate pentru al\u0163ii\u201c, spune Jemilah Magnusson de la Institutul pentru Politici de Transport \u015fi Dezvoltare din New York. \u201dAccentul pus pe ciclism este ceea ce face ca orice altceva din Amsterdam s\u0103 func\u0163ioneze.\u201c
\nCea mai izbitoare diferen\u0163\u0103 dintre Amsterdam \u015fi majoritatea ora\u015felor europene este bicicleta. \u201dAmsterdam a deschis calea \u00een lupta contra tiraniei ma\u015finilor asupra spa\u0163iului public\u201c, poveste\u015fte Jorrit Nuijens, consilier local pentru partidul de st\u00e2nga GroenLinks. Discu\u0163ia are loc la o bere \u00een cafeneaua sa preferat\u0103, pu\u0163in mai departe de traficul de pe canalul circular interior. \u201dAm putea fi \u00een continuare un exemplu pentru ora\u015fele \u00eenghesuite din \u00eentreaga lume.\u201c<\/p>\n
\nDup\u0103 Copenhaga, Amsterdam este ora\u015ful cu cel mai aglomerat trafic de biciclete din Europa, bicicleta reprezent\u00e2nd o treime din toate c\u0103l\u0103toriile. \u00cen ora\u015fe precum Var\u015fovia \u015fi Roma, unde ponderea este de doar 1%, bicicletele sunt mai degrab\u0103 vehiculele curierilor \u015fi ale r\u0103zboinicilor de birou \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een costume speciale din plastic. \u00cen Amsterdam, bicicletele sunt pentru toat\u0103 lumea \u2013 c\u0103\u015ftile \u015fi \u015forturile scurte de biciclist sunt o raritate.<\/p>\n
\nBicicletele trebuie s\u0103 \u00eempart\u0103 drumurile cu autoturismele, autobuzele \u015fi cu pietonii, iar pe m\u0103sur\u0103 ce volumul cre\u015fte, construirea de benzi pentru biciclete se dovede\u015fte pur \u015fi simplu insuficient\u0103. Ora\u015ful experimenteaz\u0103 idei cum ar fi \u00eenl\u0103turarea semafoarelor la intersec\u0163ii pentru a \u00eencuraja o conducere mai prudent\u0103 \u015fi construie\u015fte segmente de benzi mai late pentru biciclete, care s\u0103 \u00eenconjoare centrul ora\u015fului \u015fi pe care ma\u015finile sunt oaspe\u0163ii.<\/p>\n
\n\u201dEste o lupt\u0103 pentru spa\u0163iu\u201c, spune Alain Flausch, fostul \u015fef al operatorului de metrou din Bruxelles STIB \u015fi acum pre\u015fedinte al UITP, un club de operatori globali de tranzit \u00een mas\u0103.<\/p>\n
\nLucas Harms, cercet\u0103tor al Institutului de Evaluare a Politicilor de Transport din Olanda, crede c\u0103 noile trucuri folosite \u00een Amsterdam pot fi surse de inspira\u0163ie pentru alte ora\u015fe care se str\u0103duiesc s\u0103 creeze spa\u0163iu pentru moduri mai ecologice de transport.<\/p>\n
\nPentru a evita soarta superautostr\u0103zilor pentru biciclete ale Londrei, care sunt adesea blocate, Amsterdamul experimenteaz\u0103 cu interven\u0163ii mici \u015fi orientate pentru a diminua blocajele din ora\u015f.<\/p>\n
\n\u201dEste un fel de acupunctur\u0103 urban\u0103\u201c, explic\u0103 Harms. M\u0103surile includ proiecte inovatoare pentru benzile de biciclete, cum ar fi \u201dpunga cu cartofi pr\u0103ji\u0163i\u201c, care se l\u0103rge\u015fte \u00een intersec\u0163iile cu trafic, \u015fi benzile \u201dbanane\u201c, care ofer\u0103 mai mult spa\u0163iu \u00een curbe.
\nAceste experimente sunt posibile deoarece Amsterdamul are o istorie foarte diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de alte ora\u015fe mari europene.
\nLa fel ca mai toat\u0103 Europa, \u0162\u0103rile de Jos au cunoscut o motorizare rapid\u0103 dup\u0103 r\u0103zboi. La \u00eenceput, rata c\u0103l\u0103toriilor cu bicicleta a sc\u0103zut, plonj\u00e2nd de la 80% din toate c\u0103l\u0103toriile \u00een anii 1950 la mai pu\u0163in de 30% la \u00eenceputul anilor 1970, \u00eenainte de a-\u015fi reveni \u00eencet \u00een ultimele decenii.<\/p>\n
\nO ini\u0163iativ\u0103 cet\u0103\u0163eneasc\u0103 numit\u0103 \u201dOpri\u0163i uciderea copiilor\u201c a prins amploare dup\u0103 ce au fost raportate mai mult de 3.500 de decese legate de accidente de ma\u015fin\u0103 \u00een 1971. Protestele, plus \u015focul petrolier \u015fi revoltele \u00eempotriva construirii unei linii de metrou \u00een 1975 au anihilat planurile de a for\u0163a autostr\u0103zile prin centrul ora\u015fului.<\/p>\n
\n\u201dNum\u0103rul ma\u015finilor a crescut rapid \u00een anii 1960\u201c, poveste\u015fte Harms. \u201dOamenii \u00ee\u015fi d\u0103deau seama c\u0103 \u00ee\u015fi distrug cartierele. Acesta a fost un punct de cotitur\u0103 pentru o discu\u0163ie cu privire la rolul pe care ar trebui s\u0103 \u00eel aib\u0103 ma\u015fina \u00een societatea noastr\u0103.\u201c
\nOra\u015fe care au continuat s\u0103 d\u0103r\u00e2me brutal \u2013 cum ar fi Bruxellesul \u015fi-au \u00eenchis centrul \u00een cercuri de autostr\u0103zi \u2013 a\u015fa cum a f\u0103cut Parisul \u2013 privesc acum la Amsterdam ca la un model pentru transportarea oamenilor prin ora\u015f f\u0103r\u0103 a distruge cl\u0103dirile sau a ucide ritmul vie\u0163ii urbane. Mi\u015fcarea civic\u0103 din Olanda care a oprit autostr\u0103zile din anii 1970 este \u00eenc\u0103 vie \u2013 de\u015fi \u0163intele sale sunt acum mai mici.<\/p>\n
\nConsilierul Nuijens din partea GroenLinks a dat ca exemplu campania partidului s\u0103u pentru reducerea num\u0103rului de locuri de parcare de pe strada Elandsgracht, deosebit de aglomerat\u0103, care trece prin cartierul Jordaan. El spune c\u0103 dedicarea a 80% din suprafa\u0163a drumului ma\u015finilor care reprezint\u0103 doar 30% din utilizatori este de neconceput \u015fi c\u0103 ar trebui rezervat mai mult spa\u0163iu pentru pietoni \u015fi spa\u0163iu public.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nAstfel de m\u0103suri nu sunt lipsite de controverse, chiar \u015fi \u00een Amsterdamul cel plin de biciclete, iar propunerea lui Nuijen se confrunt\u0103 cu o opozi\u0163ie aprig\u0103. La fel \u015fi efortul de a ad\u0103uga o band\u0103 de ciclism de un ro\u015fu str\u0103lucitor prin De Pijp, a observat Harms. Reziden\u0163ii se tem c\u0103 zonele unde este \u00eencurajat ciclismul vor atrage mai mul\u0163i yuppie \u015fi vor majora pre\u0163urile locuin\u0163elor, care deja urc\u0103 ame\u0163itor.<\/p>\n
\n\u00een fa\u0163\u0103 sunt mai multe b\u0103t\u0103lii. GroenLinks vrea s\u0103 elimine 10.000 de locuri de parcare din centrul ora\u015fului \u015fi chiar guvernul na\u0163ional ia noti\u0163e.<\/p>\n
\n\u201dMa\u015finile sunt parte din conceptul total, dar ora\u015fe ca Amsterdam nu sunt construite pentru ele, a\u015fa c\u0103 nu este u\u015for\u201c, spune Mark Frequin, director general pentru mobilitate la Ministerul Infrastructurii.<\/p>\n
\nPentru a face mai u\u015foar\u0103 aprobarea m\u0103surilor care \u00eemping ma\u015finile afar\u0103 din zona central\u0103, ora\u015ful trebuie s\u0103 se asigure c\u0103 se poate baza pe un sistem de transport \u00een mas\u0103 de \u00eencredere, care convinge localnicii c\u0103 au aceea\u015fi libertate de deplasare chiar \u015fi f\u0103r\u0103 a avea un vehicul propriu.<\/p>\n
\nAmsterdamul a adoptat t\u00e2rziu un sistem de metrou \u2013 o tehnologie cu care Londra experimenteaz\u0103 din secolul al XIX-lea. Lucr\u0103rile la prima linie au \u00eenceput abia \u00een anii 1970.<\/p>\n
\n\u00cens\u0103 planificatorii urbani v\u0103d acum metroul ca fiind celmai bun mod de a transporta un num\u0103r mare de oameni prin ora\u015fe compacte. Cel mai mare proiect de transport din Amsterdam este linia de metrou nord-sud, cea de-a cincea a ora\u015fului, care se \u00eentinde par\u0163ial pe sub Damrak. C\u00e2nd se va deschide anul viitor, aceasta va transporta 120.000 de pasageri pe zi \u015fi va \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163i timpul de tranzit la 16 minute \u00eentre sta\u0163ia central\u0103 aglomerat\u0103 \u015fi Zuid, sta\u0163ia deja ajuns\u0103 la capacitate maxim\u0103 din cartierul de afaceri din sud. Iar \u00een timp ce tehnologia de baz\u0103 este veche de mai bine de 100 de ani, computerele care urm\u0103resc traficul sunt noi. \u00een sediul GVB, operatorul de transport \u00een comun din Amsterdam, controlorii se uit\u0103 la ziduri de ecrane care redau date de pe 15 linii de tramvai, 41 de linii de autobuz \u015fi patru linii de metrou. Coduri de culori pulseaz\u0103, monitoriz\u00e2nd punctualitatea sistemului.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/16773392\/3\/l-c-activepopulation-nc.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\n\u201dToate centrele sunt la capacitate maxim\u0103, a\u015fa c\u0103 lucrezi \u00een mod constant \u00eentr-un puzzle uria\u015f\u201c, a declarat Robert Jan ter Kuile, om de strategie pentru GVB. \u201dPrincipala \u00eentrebare este cum putem muta fluxurile pentru a face sistemul s\u0103 func\u0163ioneze.\u201c
\nDin apartamentul s\u0103u cu vedere spre sta\u0163ia central\u0103, Walther Ploos van Amstel, lector de logistic\u0103 la Universitatea de \u015etiin\u0163e Aplicate din Amsterdam, spune c\u0103 o provocare formidabil\u0103 este num\u0103rul celor care fac naveta \u00eentre ora\u015fe, care cre\u015fte pe m\u0103sur\u0103 ce muncitorii cu salarii mici sunt \u00eempin\u015fi afar\u0103 din centrul ora\u015fului \u015fi se mut\u0103 \u00een zone mai ieftine din afara urbei.
\nAmsterdamul g\u0103zduie\u015fte 850.000 de persoane, cifra umfl\u00e2ndu-se la 1,4 milioane dac\u0103 este inclus\u0103 zona metropolitan\u0103. Ca \u00een multe dintre ora\u015fele mari din Europa, aceasta este \u00een continu\u0103 cre\u015ftere. \u00een urm\u0103torul deceniu, cel pu\u0163in 50.000 de locuin\u0163e vor fi construite \u00een jurul periferiilor, iar 100.000 de noi locuri de munc\u0103 vor fi create \u00een centru. <\/p>\n
\nBrexitul ar putea ad\u0103uga \u015fi mai multe, deoarece b\u0103ncile \u015fi alte institu\u0163ii evalueaz\u0103 atrac\u0163iile capitalei olandeze \u00een raport cu cele ale centrului financiar londonez.<\/p>\n
\nAmsterdam face parte dintr-o vast\u0103 zon\u0103 metropolitan\u0103 cu peste 7 milioane de locuitori numit\u0103 Randstad, care se \u00eentinde de la sediul guvernului din Haga p\u00e2n\u0103 la portul Rotterdam \u015fi formeaz\u0103 unul dintre cele mai dense megalopolisuri de pe continent.
\nZilnic, circa 120.000 de persoane pleac\u0103 din capital\u0103 pentru munc\u0103, \u00een timp ce 360.000 de persoane intr\u0103, spune Van Amstel.
\nDac\u0103 este ad\u0103ugat num\u0103rul tot mai mare de turi\u015fti, acest flux contribuie la o cre\u015ftere anual\u0103 de 10% a traficului feroviar \u00een jurul unor p\u0103r\u0163i ale Amsterdamului, comparativ cu un avans de 3% pe an la nivel na\u0163ional, a afirmat Heike Luiten, directorul companiei feroviare de stat olandeze NS.<\/p>\n
\n\u201dCe \u015ftim este c\u0103 devine din ce \u00een ce mai aglomerat\u201c, poveste\u015fte Luiten \u00een timpul unei conversa\u0163ii \u00een biroul s\u0103u. \u201dViitorul se apropie mai repede dec\u00e2t \u00een alte p\u0103r\u0163i ale Olandei.\u201c<\/p>\n
\nSub presiunea acestor provoc\u0103ri, consiliul municipal al ora\u015fului a elaborat \u00een 2015 un plan cuprinz\u0103tor de dezvoltare p\u00e2n\u0103 \u00een 2040. Ideea este de a face ora\u015ful mai dens prin construirea de spa\u0163ii mai pu\u0163in utilizate din apropierea centrului \u015fi extinz\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp sistemul de tranzit al maselor pentru a lega zonele urbane de pe centura de navet\u0103 a Amsterdamului. P\u00e2n\u0103 acum, toate solu\u0163iile sunt conven\u0163ionale. Ora\u015ful este \u00eens\u0103 receptiv la noile tehnologii de transport.<\/p>\n
\nS-a experimentat cu autobuze autonome pentru transportul pasagerilor de pe aeroportul Schiphol \u00een ora\u015ful Haarlem. De\u015fi \u00een proiecte similare din Europa au fost folosite microbuze pe rute mai scurte, ruta dinspre aeroport a avut 20 de kilometri. Mai sunt \u015fi b\u0103rcile autonome \u2013 cunoscute sub numele de prototip \u201drob\u0103rci\u201c \u2013 cu care se efectueaz\u0103 teste de transport de-a lungul celor 50 de kilometri de c\u0103i navigabile din Amsterdam.<\/p>\n
\nPeter Litjens, viceprimarul din Amsterdam \u00eens\u0103rcinat cu transportul, a declarat c\u0103 se afl\u0103 \u00een discu\u0163ii cu companii pentru transportarea de\u015feurilor \u015fi a m\u0103rfurilor cu barje pentru a scoate mai multe camioane pe drumurile din ora\u015f. Dar c\u0103ile navigabile sunt deja aglomerate, cu fluxuri de vizitare a obiectivelor turistice \u015fi o limit\u0103 de vitez\u0103 de 6 kilometri pe or\u0103, ceea ce reduce perspectivele ca r\u00e2urile \u015fi canalele s\u0103 devin\u0103 noile drumuri expres.<\/p>\n
\nPentru a \u00eencerca s\u0103 asambleze \u015fi ultimul kilometru de c\u0103l\u0103torie pentru navetist, Uber \u015fi rivalul s\u0103u local, Abel, ofer\u0103 o alt\u0103 modalitate de a scoate automobilele private de pe \u015fosea, \u00een timp ce ele se prezint\u0103 autorit\u0103\u0163ilor ora\u015fului ca fiind utile prin furnizarea datelor pe care le colecteaz\u0103 \u00een privin\u0163a rutelor \u015fi loca\u0163iilor de preluare.<\/p>\n
\n\u00een diverse stadii de testare sunt mai multe solu\u0163ii high-tech. Yeller este o aplica\u0163ie care \u00eei ajut\u0103 pe vizitatori s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pentru a merge la comun cu taxiul; WeGo permite oamenilor f\u0103r\u0103 ma\u015fini s\u0103 \u00eenchirieze de la proprietarii locali; Mobypark, cu sediul la Paris \u015fi Amsterdam, indic\u0103 locurile de parcare neocupate.<\/p>\n
\nDe asemenea, Amsterdamul a atras aten\u0163ia \u00eentreprinz\u0103torului finlandez Sampo Hietanen, creatorul aplica\u0163iei de mobilitate Whim. Contra unui comision lunar, el dore\u015fte s\u0103 ofere c\u0103l\u0103torii punct la punct care s\u0103 includ\u0103 totul, de la biciclet\u0103 \u015fi \u00eenchiriere de ma\u015fini la autobuze \u015fi trenuri, av\u00e2nd grij\u0103 de toate costurile \u015fi biletele. El \u015fi-a lansat serviciul \u00een Helsinki \u015fi a ajuns cunoscut la nivel mondial. Hietanen caut\u0103 s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 poate ajunge la acela\u015fi rezultat la Amsterdam \u00een acest an.<\/p>\n
\nTotu\u015fi, toate acestea sunt micro-tehnologii. Exist\u0103 p\u00e2n\u0103 acum numai 29.000 de proprietari de automobile electrice \u00een Amsterdam, ceea ce adaug\u0103 doar un procent de o singur\u0103 cifr\u0103 la parcul auto al capitalei olandeze. Serviciile de car-sharing reprezint\u0103 mai pu\u0163in de 1% din utilizarea ma\u015finilor.<\/p>\n
\n\u201dAcest entuziasm legat de autoturismele \u015fi autobuzele f\u0103r\u0103 \u015fofer, digitalizare, este amuzant \u015fi interesant, dar \u015fi prematur\u201c, a spus Flausch. \u201dO industrie nu diger\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 inova\u0163ie peste noapte.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201dAmsterdamul a deschis calea \u00een lupta contra tiraniei ma\u015finilor asupra spa\u0163iului public.\u201c Dup\u0103 Copenhaga, capitala Olandei este ora\u015ful cu cel mai intens trafic de biciclete din Europa. O treime din c\u0103l\u0103torii sunt f\u0103cute pe biciclet\u0103, fa\u0163\u0103 de 1% \u00een Roma sau Var\u015fovia. \u00cen Amsterdam, bicicletele sunt pentru toat\u0103 lumea \u015fi omniprezente, printre ma\u015fini, printre autobuze \u015fi printre c\u0103l\u0103tori. Sunt din ce \u00een ce mai multe, poate prea multe. “Este o lupt\u0103 pentru spa\u0163iu.\u201c<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[15256,16859,16759,10121,5607,14599,438,6281,5255,9768,8690,225,7663],"class_list":["post-153777","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-amsterdam","tag-autobuze","tag-biciclete","tag-calatori","tag-capitala","tag-copenhaga","tag-europa","tag-lupta","tag-masini","tag-olanda","tag-public","tag-spatiu","tag-trafic"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/153777","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=153777"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/153777\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=153777"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=153777"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=153777"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}