![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5850\/5031910\/6\/banda-combinat.jpg?width=490&height=48\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\nCombinatul, care a marcat la un moment dat, in anii trecuti, o
\ncapitalizare bursiera de peste un miliard de euro, a ajuns acum la
\no valoare de cateva milioane de euro, afectat de pierderi si de
\nlipsa materiei prime; mai mult, combinatul este in mijlocul unei
\ndispute cu un actionar minoritar, compania PCC. Iar criza politica,
\nce ar putea aduce o retrogradare a ratingului de tara a Romaniei,
\nar reduce si ratingul combinatului valcean. Iar acum ratingul –
\natat al tarii, cat si al companiei – este esential: in conturile
\nOltchim trebuie sa intre prima transa a planului de finantare
\ngarantat de stat, plan care include achizitia si integrarea
\nArpechim, fara de care combinatul nu are sanse de
\nsupravietuire.<\/p>\n
“Nu stiu ca in ultimii 15 ani sa fi fost o perioada mai grea”,
\nspune Radu Olaru, director general adjunct al combinatului pentru
\npartea de investitii si tehnologie. Olaru nu se plange atat de
\ncriza economica, pe care o considera trecatoare, ci de faptul ca
\nOltchim nu are materie prima: “Piete si clienti am fi avut, am
\ninregistrat cereri care ne-ar fi acoperit functionarea la intreaga
\ncapacitate”.
\nConstruit la mijlocul deceniului sase al secolului trecut, intr-o
\nperioada de elanuri comuniste, combinatul a fost asezat la Ramnicu
\nValcea pentru ca pozitionarea era optima intre furnizorii de
\nmaterii prime – etilena si propilena de la rafinaria Arpechim
\nPitesti, precum si sare, de la Ocnele Mari. Asfel a inceput
\npovestea de dragoste dintre Oltchim si Arpechim, doua combinate
\ncare nu au logica separat – deoarece ceea ce produce petrochimia de
\nla Arpechim poate fi folosit doar de un combinat chimic, iar
\nsingurul combinat chimic legat prin conducte de rafinarie este
\nOltchim.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Dupa 1989, logica proiectantilor comunisti a fost abandonata si
\ncele doua conducte de 80 de km ce unesc instalatia petrochimica de
\nla Pitesti de combinat s-au transformat din legatura in hotar:
\nrafinaria Arpechim a devenit societate comerciala, iar ulterior a
\nfost inclusa in Petrom. Oltchim a ramas sa colaboreze comercial cu
\nArpechim, lucru care s-a imtamplat pana in anul crizei, cand
\ntemerile s-au implinit: Petrom, putin interesat de petrochimie, a
\noprit instalatia ce alimenta cu materie prima Oltchim. Iar
\ncombinatul a ramas fara materie prima.
\nOprirea a fost explicata diferit de cele doua parti: Petrom a
\nseparat inca din 2007 petrochimia din Arpechim intr-o firma
\ndistincta, SC Petrochemicals Arges, pentru a o vinde, iar in 2008,
\npe fondul debutului crizei economice si al unui anunt al Oltchim de
\nreducere a productiei, a oprit instalatiile.<\/p>\n
Constantin Roibu, directorul Oltchim, motiveaza oprirea printr-o
\nneintelegere asupra preturilor de achizitie: “Criza ne-a atins din
\noctombrie-noiembrie 2008, cand s-a hotarat de comun acord
\ninchiderea petrochimiei de la Pitesti. Noi aveam formulele de pret
\nde achizitie contractuale negociate de mai mult timp, iar pe piata
\nspot preturile erau deja la jumatate. Noi plateam deci preturi
\nduble, ei nu au vrut sau nu au putut sa trecem pe preturile spot,
\nasa ca am decis sa oprim”. Decizia opririi Arpechim a dus imediat
\nla oprirea a mai mult de jumatate din instalatiile Oltchim, mai
\nprecis a tuturor celor care au nevoie de etilena ca materie prima
\n(Oltchim cumpara de la Arpechim in special etilena si
\npropilena).<\/p>\n
“Acum, aduc doar ce mai pot aduce din alte parti; etilena nu se
\npoate transporta altfel decat prin conducte, iar propilena mai
\naducem – noi avem nevoie de 15 milioane de tone de propilena pe
\nluna si cu greu reusesc sa aduc 3 milioane de tone de la Lukoil,
\ndin Bulgaria, din Serbia, din Rusia”, povesteste Roibu. Dar atat
\netilena, cat si propilena sunt produse in instalatii de petrochimie
\natasate unor combinate petrochimice: “Problema e ca nu prea se
\ngasesc pe piata, fiecare produce cat are nevoie”, explica Roibu,
\nmotivand nevoia achizitiei si intregrarii Arpechim.
\nDe la oprirea Arpechim, principala problema a Oltchim se numeste
\npierdere: anul 2009, fara petrochimie si functionand la 30% din
\ncapacitate, va aduce o pierdere de 47 de milioane de euro la
\nOltchim.\n <\/p>\n
Acum, conducerea Oltchim este in ultima faza de negocieri pentru
\npreluarea instalatiei petrochimice de la Petrom, iar planul de un
\nmiliard al lui Alexandru Bucsa priveste tocmai dezvoltarea si
\nmodernizarea combinatului, timp de mai multi ani, dupa integrarea
\ninstalatiilor de la Pitesti. Primul pas este obtinerea unei sume de
\n62 de milioane de euro, pentru plata instalatiilor si pentru
\nalimentarea si repornirea acestora.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Petrochimia de la Arpechim nu isi va pastra personalitatea
\njuridica si urmeaza a fi cumparata ca active, noul proprietar
\nurmand sa preia si angajatii Arpechim care vor dori sa ramana in
\ncompanie. {i nu este vorba despre putini oameni: aproape 5.000 de
\nangajati din Arpechim ar putea fi transferati astfel la Oltchim –
\nadica inapoi intr-o companie de stat, de unde au plecat din 2004, o
\ndata cu privatizarea Petrom. Alexandru Bucsa spune ca cele 62 de
\nmilioane de euro nu reprezinta banii pe care ii vor plati pe
\nArpechim, ci intreaga valoare a proiectului de petrochimie:
\npreluarea activelor, materii prime si stocuri, dar si
\nrestructurarea ulterioara. Un alt avantaj pe care il prezinta
\nArpechim este conducta care il leaga de Marea Neagra.<\/p>\n
\nDiscutiile despre preluarea Arpechim de catre Oltchim au inceput
\ninsa de aproximativ trei ani, proiectul fiind insa lasat de mai
\nmulte ori in asteptare pe fondul problemelor financiare. Cristina
\nMaxim, partener in casa de avocatura Bostina si Asociatii, a fost
\nimplicata inca de la inceput in structurarea tranzactiei si in
\nnegocierea contractului, conducand o echipa de avocati din
\ndepartamentele privatizare, proprietate intelectuala,
\nbancar-financiar si fiscal. “Cel mai dificil in cadrul procesului
\nde due-diligence a fost sa consolidam toate informatiile ce ne-au
\nfost furnizate intr-un singur raport unitar care sa contina toate
\nelementele necesare luarii unei decizii corecte de business”, spune
\nCristina Maxim, care considera ca procesul a luat atat de mult timp
\natat datorita complexitatii tranzactiei, cat si din cauza
\nschimbarii conditiilor de piata si a necesitatii de a restructura
\ntranzactia.<\/p>\n
\nO data achizitionata petrochimia, finantarea Oltchim nu ar trebui
\nsa se opreasca: planul total de investitii este de 486 de milioane
\nde euro si prevede retehnologizarea intregului combinat. Constantin
\nRoibu insista ca prin aceste investitii nu va creste capacitatea de
\nproductie, ci doar se va optimiza. Singurele cresteri vor fi pe
\nprodusele pe care le cere piata sau pe cele care vor fi inlocuite
\ndin cauza normelor de mediu: “De exemplu, in UE, Oltchim este pe
\nlocul 5 la productia de dioptrivtalat.<\/p>\n
Acesta scade rapid ca cerere in UE, a fost inlocuit cu alte doua
\nproduse, pe care noi deja le-am bagat in productie. Suntem la
\ncurent cu tot ce se intampla si tot ce se cere, de aceea am si
\ndiversificat productia de plastifianti care se cauta in UE”,
\nexplica Constantin Roibu.
\nManagerul de 58 de ani este unul dintre cei mai longevivi directori
\nai unei companii de stat, fiind la conducerea Oltchim de la
\ninceputul anilor 90. Insista, atunci cand povesteste despre
\ncombinat, pe faptul ca Oltchim nu e doar o companie invechita de
\nstat si ca are sanse de a se lupta cot la cot cu marii producatori
\neuropeni de PVC sau soda caustica: “Am investit si m-am luptat
\npentru combinatul asta, de asta a ramas singurul din acest domeniu
\ncare are o sansa in Romania”.<\/p>\n
<\/p>\n
Am investit si m-am luptat pentru combinatul asta, de asta a
\nramas singurul din acest domeniu care are o sansa in Romania”.
\nAfirmatia lui Roibu se refera in special la faptul ca cele mai
\nmulte combinate petrochimice din Romania nu mai functioneaza. La
\ninceputul anilor 90, in Romania se produceau un milion de produse
\npetrochimice pe an, in 11 combinate: Arpechim, Petrobrazi,
\nDoljchim, Oltchim, Petrotel, Petromidia, Copsa Mica, Solventul,
\nChimcomplex si Carom. Aceste combinate produceau in 113 instalatii.
\nDintre acestea, mai sunt acum functionale 1 la Petromidia si 8 la
\nOltchim.<\/p>\n
\nCu faptul ca e singurul combinat petrochimic care se mai poate
\nredresa in Romania, dar si cu previziunea unei cifre de afaceri
\ncare ar putea ajunge la peste 900 de milioane de euro in trei ani a
\nreusit Roibu sa il aduca in companie pe Alexandru Bucsa, fostul CFO
\nde la Rompetrol – care a condus finantele si integrarea Rompetrol
\npana cand Dinu Patriciu a vandut pachetul majoritar de actiuni
\ncatre KazMunaiGaz.<\/p>\n
\n“Ca si provocare, mi se pare cel mai interesant proiect care exista
\nin acest moment in sud-estul Europei”, spune Bucsa, care a fost
\nadus in combinat in special pentru a controla relatia cu bancile,
\nunde Oltchim nu are prea multa expunere. Jobul lui Bucsa a inceput
\nimediat ce a acceptat oferta lui Roibu si a presupus inceperea
\ntratativelor cu bancile, unde a simtit ca oamenii privesc cu
\nincredere faptul ca a venit la Oltchim. Bucsa considera ca poate
\naduce un plus in companie, deoarece trupa care este acum in Oltchim
\neste “foarte instruita, dar este mai putin expusa la mediul
\ninternational financiar”.<\/p>\n
\n“Am fost intrebat cum e sa lucrezi la stat? Eu nu vad asa: Oltchim
\ne o companie activa in piata, concureaza cu companiile private, e o
\ncompanie mare, care se poate aseza foarte bine pe piata, chiar daca
\ne o companie de stat. Oricum, numai in Romania esti ciudat daca
\nlucrezi la stat; in vestul Europei, esti mai puternic daca lucrezi
\nla stat”, povesteste Bucsa despre reactiile celor din jurul sau,
\ncare au fost destul de mirati cand au aflat ca se duce intr-o
\ncompanie de stat. “Am intrat in businessul acesta pentru ca mi-a
\nplacut planul. In prima faza trebuie sa finantez acest proiect, iar
\napoi trebuie sa facem integrarea. Eu am mai trecut prin integrari.
\nSunt bune.<\/p>\n
Dar nu sunt usoare”, spune Bucsa, referindu-se la achizitia si
\nintegrarea companiilor care au format ulterior grupul Rompetrol.
\nMai mult, Bucsa spune ca aici ar trebui sa fie mai usor decat a
\nfost in Rompetrol: Oltchimul beneficiaza de garantii de stat, la
\ncare bancile reactioneaza destul de bine. Deocamdata insa, criza
\npolitica intarzie acordarea acestor garantii si, o data cu acestea,
\nintarzie si achizitia Arpechim.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Sefii Oltchim sunt insa increzatori ca achizitia se va finaliza
\nin acest an, iar compania va functiona integrat in 2010. Daca ar fi
\nasa, planul de crestere pus pe hartie de Roibu, Bucsa si Olaru ar
\nputea incepe de la anul. Planul prevede ca, in primul an de
\nfunctionare integrata a operatiunilor Oltchim-Arpechim, veniturile
\ntotale sa atinga 722 milioane de euro, iar profitul net sa ajunga
\nla 19 milioane de euro.<\/p>\n
\n2013 ar fi primul an cand Oltchim ar trebui sa lucreze cu toate
\ninstalatiile la capacitate si ar atinge atunci venituri de 975
\nmilioane de euro, un profit net de 81 de milioane de euro, iar
\nEBITDA s-ar situa la 197 milioane de euro. “Practic,
\nretehnologizarea si repornirea capaitatilor, laolalta cu fuziunea,
\nvor duce valoarea de piata a companiei, intr-o industrie in care
\nEBITDA se inmulteste cu 5 sau cu 6, din nou in zona unui miliard de
\neuro. Am incredere sa spun asta deoarece eu am fost singur cu
\nOltchim la valoare de peste un miliard de euro, fara a fi integrat
\ncu petrochimia”, spune Roibu.\n <\/p>\n
Daca lucrurile vor merge dupa plan, Roibu estimeaza ca Romania
\npoate atinge 1 milion de tone de produse petrochimice anual in
\nmaxim trei ani, acesa fiind nivelul unde era Romania inainte de 90.
\nRoibu are si exemple, legate mai ales de importurile Romaniei de
\nPVC (peste 20.000 de tone pe an) sau de PET (20.000 de tone anual):
\n“Noi putem produce si PVC, si PET. Iar daca acoperim necesarul
\nRomaniei si profitam de faptul ca suntem cel mai mare producator
\ndin regiune pentru a atrage langa noi piata CEE – unde ritmul de
\ncrestere e mult mai mare decat in Europa de Vest -, nu vad de ce nu
\nam reusi”. In plus, Roibu spera ca pe termen mai lung sa atraga pe
\nmarii producatori din vestul Europei, cu care sa incheie
\nparteneriate si sa produca impreuna pentru toata Europa si CIS: “Am
\nputea astfel sa cuplam capacitatea noastra cu pietele lor, pentru
\nca sunt sanse foarte mari ca Romania, cu resursele, pozitia
\ngeografica si forta de munca, sa atraga din ce in ce mai multa
\npiata”.\n <\/p>\n
Pare un plan cat se poate de ambitios pentru o companie
\ndecapitalizata, cu un rating scazut si cu pierderi in ultimii doi
\nani. Dar industria chimica este un domeniu suficient de dinamic cat
\nsa-i ajute pe cei de la Oltchim sa isi realizee planurile. Mai ales
\nca studiile indica si o piata in crestere permanenta pentru toate
\nprodusele Oltchim – PVC, soda caustica, polioli polieteri,
\ndioctilftalat – in urmatorii ani.\n <\/p>\n
Planurile conducerii Oltchim par ambitioase, insa pe o piata
\nfavorabila si cu petrochimia cumparata si modernizata, ar putea
\ndeveni realitate. Dar, Oltchim mai are o problema, care se numeste
\nPetro Carbo Chem (PCC). Compania germana este cel mai semnificativ
\nactionar al combinatului, cu 12,15% din actiuni, dupa statul roman
\n(54,79%). Problemele au inceput in urma cu doi ani si jumatate si
\nau culminat cu scoaterea din Consiliul de Administratie al Oltchim
\na reprezentantilor PCC, in urma cu doua saptamani.<\/p>\n
<\/p>\n
. La initiativa Ministerului Economiei, actionarii combinatului
\nau aprobat la jumatatea lunii octombrie declansarea actiunii in
\nraspundere impotriva fostului administrator Waldemar Preussner si a
\nactualului administrator Wojciech Zaremba, pe motiv ca acestia ar
\nfi actionat impotriva intereselor companiei. Din pozitia de membru
\nal Consiliului de Administratie, PCC a contestat in ultimii doi ani
\nmasurile de redresare a combinatului initiate de stat, cum ar fi
\nconversia in actiuni a datoriilor combinatului sau garantiile emise
\nde Eximbank pentru finantarea de care Oltchim are nevoie pentru
\ncumpararea instalatiei petrochimice.<\/p>\n
“Grupului german PCC i-a fost retras in mod abuziv dreptul legal
\nde a fi reprezentat in Consiliul de Administratie al Oltchim, pe
\nbaza unor acuzatii neintemeiate”, spune Wojciech Zaremba,
\ndirectorul de dezvoltare al PCC si fost membru in CA a Oltchim.
\nZaremba a calificat actiunea Ministerului Economiei ca o incercare
\nde intimidare la adresa PCC si a reprezentantilor sai, care
\n“contravine normelor si conduitei de afaceri intr-o societate
\ndemocratica”, urmand sa ridice aceasta chestiune in atentia
\ninstitutiilor europene. PCC nu ar fi la prima vizita la
\ninstitutiile europene: de-a lungul ultimilor doi ani, compania a
\ncontestat la comisie mai multe decizii din AGA Oltchim. Asa se face
\nca dosarul managementului Oltchim privind PCC (e vorba de copii ale
\nscrisorilor PCC catre UE, plangeri, decizii judecatoresti, chemari
\nin instanta, etc) are mai mult de 5 centimetri. Alexandru Bucsa
\neste insa mai hotarat: “Deocamdata nu m-au deranjat tare, dar daca
\nne vor incurca planurile in continuare, trebuie sa luptam, altfel
\nnu rezisti in jungla”,<\/p>\n
\nScoaterea PCC din CA a fost cel mai recent act dintr-un lung sir de
\ndeclaratii, actiuni si luari de pozitie ale politicienilor in
\ndisputa PCC – Oltchim. La suprafata miza este economica, pentru ca
\nstatul are tot interesul ca participarea sa in combinat sa valoreze
\ncat mai mult si sa ia cat mai multi bani in cazul unei eventuale
\nprivatizari. Insa nu trebuie ignorate nici importanta combinatului
\nin economia si sustinerea judetului Valcea (in jur de 80% din
\neconomia judetului este sustinuta de combinat), cum nu poate fi dat
\nla o parte nici numarul important de voturi pe care il poate
\nasigura combinatul.<\/p>\n
Asa ca atitudinea binevoitoare a ministrului Adriean Videanu sau
\na premierului Boc fata de combinat, dar si numirea, la propunerea
\nMinisterului Economiei si a Organizatiei Judetene a PD-L V\u00e2lcea, a
\nconsilierei locale Alina }arlea in functia de administrator, dupa
\nindepartarea reprezentantilor PCC, confirma dimensiunea politica a
\ncazului Oltchim.
\nDiscutiile in contradictoriu nu s-au finalizat asadar la Oltchim.
\nDar daca tinem cont de anunturile Petrom legate de faptul ca
\npetrochimia va iesi din companie in acest an si de o posibila
\nredresare politica, ce ar putea debloca garantia de stat, Oltchim
\nar putea castiga din criza nu numai un director financiar, ci si
\nrevenirea pe o piata in crestere.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Prin ploaia deasa de octombrie, Oltchim arata neasteptat de colorat: conducte, vagoane cisterna, verdele ierbii, umbrelele pestrite ale oamenilor.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7228],"tags":[170,13953,13952,182,10677],"class_list":["post-15351","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-industrie","tag-achizitie","tag-alexandru-bucsa","tag-arpechim","tag-criza","tag-oltchim"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15351","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15351"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15351\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35483,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15351\/revisions\/35483"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15351"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15351"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15351"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}