{"id":153388,"date":"2017-10-11T17:32:04","date_gmt":"2017-10-11T17:32:04","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=153388"},"modified":"2017-10-11T17:32:04","modified_gmt":"2017-10-11T17:32:04","slug":"studiu-nivelul-platilor-la-timp-efectuate-de-catre-romani-a-crescut-usor-in-2017","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=153388","title":{"rendered":"STUDIU: Nivelul pl\u0103\u0163ilor la timp efectuate de c\u0103tre rom\u00e2ni a crescut u\u015for \u00een 2017"},"content":{"rendered":"<p>\n\u00cen cadrul acestui studiu au fost intervieva\u0163i factori de decizie din 3.200 de companii din 16 \u0163\u0103ri europene cu privire la practicile de plat\u0103 locale. Studiul \u00ee\u015fi propune s\u0103 analizeze rela\u0163iile dintre comportamentele de plat\u0103, termenele de plat\u0103 \u015fi influen\u0163a lichidit\u0103\u0163ilor asupra economiei europene.&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Practici de plat\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\nUnul dintre motivele care a contribuit la u\u015foara cre\u015ftere a punctualit\u0103\u0163ii pl\u0103\u0163ilor efectuate de c\u0103tre rom\u00e2ni ar putea fi reducerea scaden\u0163ei medii acordate, de la 39 de zile \u00een 2016, la 37 de zile anul acesta. \u00cen prezent, termenele de plat\u0103 sunt mai scurte dec\u00e2t \u00een 2016: doar 54% dintre clien\u0163ii B2B au scaden\u0163e de cel pu\u0163in 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut. \u201cCompar\u00e2nd rezultatele studiilor EOS din anii preceden\u0163i, am ajuns la concluzia c\u0103 scaden\u0163ele mai scurte au ca rezultat o rat\u0103 de plat\u0103 mai bun\u0103, afirm\u0103 Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.<\/p>\n<p>\nCu toate acestea, \u00een ciuda u\u015foarei \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri a num\u0103rului de pl\u0103\u0163i efectuate &nbsp;la timp, Rom\u00e2nia este una dintre \u0163\u0103rile est-europene cu num\u0103rul cel mai redus de facturi achitate la timp, al\u0103turi de Grecia, Rusia, Bulgaria \u015fi Slovacia.<\/p>\n<p>\n<strong>Motive pentru comportamentul de plat\u0103 neadecvat<\/strong><\/p>\n<p>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte nivelul de crean\u0163e ne\u00eencasate, acesta r\u0103m\u00e2ne acela\u015fi ca \u00een 2016, adic\u0103 de 4%, av\u00e2nd un impact negativ asupra economiei din Rom\u00e2nia. \u00cen compara\u0163ie, nivelul mediu de crean\u0163e ne\u00eencasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.<\/p>\n<p>\nDe asemenea, media pl\u0103\u0163ilor \u00eent\u00e2rziate \u00een Rom\u00e2nia anul acesta a r\u0103mas de 23% &#8211; la fel ca \u00een 2016. Companiile din Rom\u00e2nia care au participat la acest studiu consider\u0103 c\u0103 principalele motive pentru care clien\u0163ii B2B (persoane juridice) nu pl\u0103tesc sunt ne\u00eencasarea pl\u0103\u0163ilor de la propriii clien\u0163i (80%), precum \u015fi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). \u00cen ceea ce \u00eei prive\u015fte pe clien\u0163ii B2C (persoane fizice), ace\u015ftia \u00eent\u00e2rzie cu plata sau nu pl\u0103tesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidit\u0103\u0163ile (75%) \u015fi neglijen\u0163ei (61%).<\/p>\n<p>\n<strong>Consecin\u0163e ale comportamentului de plat\u0103 neadecvat<\/strong><\/p>\n<p>\nChiar \u015fi o singur\u0103 factur\u0103 nepl\u0103tit\u0103 are efecte negative asupra unei companii. C\u00e2nd vorbim \u00eens\u0103 de sute de mii de facturi nepl\u0103tite, companiile implicate pot suferi pierderi care,&nbsp; \u00een unele cazuri, pot s\u0103 ajung\u0103 la milioane de euro. A\u015fa cum arat\u0103 studiul EOS, din cauza \u00eent\u00e2rzierilor pl\u0103\u0163ilor, companiile din Rom\u00e2nia sufer\u0103 cel mai mult de pierderi de profit (62%), probleme cu cash flow (41%) \u015fi reduceri ale investi\u0163iilor (27%).<\/p>\n<p>\nMai mult, companiile reac\u0163ioneaz\u0103 la aceste \u00eent\u00e2rzieri de plat\u0103 \u015fi nepl\u0103\u0163i prin reducerea locurilor de munc\u0103 \u015fi stoparea angaj\u0103rilor (27%) \u015fi prin cre\u015fterea pre\u0163urilor (22%), ceea ce afecteaz\u0103 direct pia\u0163a local\u0103. \u201eCei mai mul\u0163i oameni nu con\u015ftientizeaz\u0103 consecin\u0163ele generate de nepl\u0103\u0163i \u015fi pl\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2rziate\u201d, afirm\u0103 Georg Kovacs. \u201eColectarea de crean\u0163e are, de cele mai multe ori, o imagine negativ\u0103 \u00een r\u00e2ndul publicului general. Rolul pe care \u00eel joac\u0103 \u00een economie nu este foarte vizibil, de\u015fi consumatorul beneficiaz\u0103 semnificativ de pe urma acesteia, deoarece lichidit\u0103\u0163ile returnate unei companii ca rezultat al colect\u0103rii de crea\u0163e contribuie la evitarea cre\u015fterii pre\u0163urilor sau reducerii locurilor de munc\u0103.\u201d<\/p>\n<p>\nNu \u00een ultimul r\u00e2nd, 17% dintre companiile din Rom\u00e2nia chestionate au fost total de acord c\u0103 din cauza pl\u0103\u0163ilor \u00eent\u00e2rziate \u015fi nepl\u0103\u0163ilor s-au sim\u0163it vulnerabile.&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Utilizarea eficient\u0103 a colect\u0103rii de crean\u0163e<\/strong><\/p>\n<p>\n\u00cen Europa de Est companiile din Rom\u00e2nia beneficiaz\u0103 cel mai mult de pe urma colabor\u0103rii cu furnizorii externi. \u00cen fiecare an, colaborarea cu exper\u0163ii \u00een managementul crean\u0163elor le returneaz\u0103 companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n<p>\nCele mai multe companii din Rom\u00e2nia folosesc lichidit\u0103\u0163ile recuperate de speciali\u015ftii \u00een managementul crean\u0163elor pentru a-\u015fi extinde segmentul de business (35%), \u00een timp ce 31% dintre companii investesc ace\u015fti bani \u00een crearea de noi locuri de munc\u0103 \u015fi securizarea celor existente. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 furnizorii de colectare de crean\u0163e contribuie la stabilitatea locurilor de munc\u0103. De asemenea, banii recupera\u0163i sunt investi\u0163i \u00een pia\u0163a local\u0103 (29%) \u015fi \u00een cercetare \u015fi dezvoltare (26%).<\/p>\n<p>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte colaborarea cu furnizorii externi de colectare de crean\u0163e, aproape jum\u0103tate din companiile din Rom\u00e2nia chestionate \u00ee\u015fi administreaz\u0103 crean\u0163ele intern \u015fi o medie de 10% dintre companii nu folosesc procese standardizate de management al crean\u0163elor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016, &nbsp;\u00een 2017 semnificativ mai multe companii au \u00eenceput s\u0103 colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea crean\u0163elor.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u201cCrean\u0163ele reprezint\u0103 un risc pentru companii. Acestea ar trebui s\u0103 colaboreze cu speciali\u015fti \u00een colectarea de crean\u0163e, deoarece acest lucru \u00eei ajut\u0103 s\u0103 se concentreze pe activitatea lor de baz\u0103, \u00een timp ce lichidit\u0103\u0163ile lor sunt protejate\u201d, afirm\u0103 Georg Kovacs.<\/p>\n<p>\n<strong>Tendin\u0163e \u00een comportamentul de plat\u0103 <\/strong><\/p>\n<p>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte viitorul, companiile din Rom\u00e2nia tind s\u0103 fie mai pu\u0163in optimiste dec\u00e2t erau anul trecut \u015fi printre cele mai sceptice \u0163\u0103ri din Europa de Est legat de tendin\u0163ele \u00een comportamentul de plat\u0103 al clien\u0163ilor lor. \u201cAcest pesimism al rom\u00e2nilor cu privire la viitor nu este surprinz\u0103tor \u015fi este explicabil, av\u00e2nd \u00een vedere crizele politice din \u0163ar\u0103 care conduc la instabilitate economic\u0103\u201d, este de p\u0103rere Georg Kovacs.<\/p>\n<p>\n<strong>Digitalizarea procesului de dunning<\/strong><\/p>\n<p>\nDigitalizarea procesului de dunning \u00eenseamn\u0103 \u00eenfiin\u0163area \u015fi gestionarea unui proces de colectare care sa fie automatizat \u015fi personalizat pentru fiecare client \u00een parte, spre exemplu prin utilizarea analizelor de tip \u201cbig data\u201d. &nbsp;<\/p>\n<p>\nDe\u015fi cele mai multe companii folosesc un software ca s\u0103 sprijine procesul de dunning, oamenii din echip\u0103 intervin de multe ori ei \u00een\u015fi\u015fi \u00een acest proces.&nbsp; &nbsp;\u00cen Rom\u00e2nia jum\u0103tate dintre companiile chestionate se consider\u0103 a fi digitalizate, \u00eens\u0103 doar 14% au procese de facturare complet digitalizate. Aceasta ar putea fi o explica\u0163ie de ce companiile rom\u00e2ne\u015fti au fost cele mai sceptice din Europa de Est c\u00e2nd au fost \u00eentrebate dac\u0103 pl\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2rziate ar putea fi reduse printr-un proces de colectare de crean\u0163e digitalizat.&nbsp;<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen 2017 comportamentul de plat\u0103 \u00een r\u00e2ndul consumatorilor rom\u00e2ni s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it u\u015for comparativ cu 2016 \u00een ceea ce prive\u015fte plata la timp a facturilor. \u00cen prezent 74% dintre facturi sunt pl\u0103tite la timp, ceea ce este echivalent cu o cre\u015ftere de doar 1 punct procentual \u00een compara\u0163ie cu anul precedent. \u00cen acela\u015fi timp, companiile au redus termenele de plat\u0103 at\u00e2t pentru clien\u0163ii persoane fizice (B2C), c\u00e2t \u015fi pentru clien\u0163ii persoane juridice (B2B), arat\u0103 studiul EOS \u201eComportamente de plat\u0103 europene 2017\u201d, realizat de c\u0103tre institutul independent de cercetare a pie\u0163ei Kantar TNS Infratest.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8866,4126,201,15437,13321,5238,246,471,9448,30087,18509,31860,16651,60,93,8316,173,7853,19707],"class_list":["post-153388","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-cercetare","tag-clienti","tag-companii","tag-comparatie","tag-comportament","tag-consumatori","tag-crestere","tag-europene","tag-facturi","tag-imbunatatire","tag-independenta","tag-institut","tag-persoane-fizice","tag-piata","tag-plati","tag-reducere","tag-romani","tag-studiu","tag-timp"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/153388","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=153388"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/153388\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=153388"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=153388"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=153388"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}