![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16754438\/14\/cover8.jpg?height=465&width=620\")
<\/a><\/p>\n\nDe\u015fi pia\u0163a, evaluat\u0103 la peste 2 miliarde de euro, este dominat\u0103 de companii controlate de grupuri multina\u0163ionale, cele mai v\u00e2ndute branduri sunt rom\u00e2ne\u015fti. Astfel, cele mai consumate beri \u00een Rom\u00e2nia sunt Timi\u015foreana, Bucegi \u015fi Ciuca\u015f.
\nUrsus Breweries, liderul pie\u0163ei berii de pe plan local, a avut \u00een 2016 o cifr\u0103 de afaceri de 1,63 miliarde de lei \u015fi un profit de 145 de milioane de lei. Pe locul doi se afl\u0103 Heineken, care anul trecut a realizat o cifr\u0103 de afaceri de 1,2 miliarde de lei \u015fi cu un profit de 162 milioane de lei (+45% fa\u0163\u0103 de 2015). Clasamentul este completat de Bergenbier, cu venituri de 572 de milioane de lei.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte cota de pia\u0163\u0103, Asahi Group Holdings Ltd, produc\u0103torul unor branduri de bere precum Ursus, Timi\u015foreana sau Ciuca\u015f, conduce clasamentul cu o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 35,8% \u00een industria local\u0103 a berii, potrivit Euromonitor, urmat\u0103 de Heineken, cu branduri precum Bucegi, Heineken sau Silva, cu o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 32,7%. \u00cen aceste condi\u0163ii, unde se situeaz\u0103 produc\u0103torul de bere artizanal\u0103, care vinde produse din diferite tipuri de hamei \u015fi mal\u0163, au arome diferite, exotice, dar care vine \u015fi cu un pre\u0163 mai ridicat? \u201eCred c\u0103 pia\u0163a se va dezvolta p\u00e2n\u0103 va ajunge la o maturitate, a\u015f spune undeva la 3-5% din total volum de v\u00e2nz\u0103ri. E greu de estimat c\u00e2nd se va \u00eent\u00e2mpla acest lucru, \u00eens\u0103 sunt multe micro-berarii \u00een lucru. Iar faptul c\u0103 toate multina\u0163ionalele stau cu ochii pe noi, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 facem ceva bine, din care vor \u015fi ei o bucat\u0103\u201d, este de p\u0103rere Lauren\u0163iu B\u0103nescu.<\/p>\n
\n\u201eDe\u015fi pre\u0163ul unei beri artizanale este mult mai ridicat fa\u0163\u0103 de cel al uneia industriale, rom\u00e2nii au primit-o ca pe o alternativ\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 pentru clasicele produse oferite de marile corpora\u0163ii\u201d, consider\u0103 Ioan Mitroi.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nAVENTURIERI \u00ceN LUMEA BERII<\/p>\n
\nFrancezul Arnaud Dussaix tr\u0103ie\u015fte \u00een Rom\u00e2nia de mai bine de 20 de ani \u015fi al\u0103turi de doi prieteni rom\u00e2ni \u015fi-a \u00eendeplinit visul de a produce bere. \u201e\u00cempreun\u0103 cu doi prieteni am avut un vis: s\u0103 facem bere bun\u0103; \u00een Rom\u00e2nia nu g\u0103seam dec\u00e2t bere industrial\u0103, f\u0103r\u0103 gust. F\u0103ceam \u00een bere \u00een garajul meu, apoi am zis s\u0103 facem la o scar\u0103 un pic mai mare\u201d, spune francezul, care a lucrat timp de 16 ani pentru Carrefour Rom\u00e2nia. El a ajuns \u00een Rom\u00e2nia deoarece nu a vrut s\u0103 fac\u0103 serviciul militar obligatoriu \u015fi \u201eexista posibilitatea s\u0103 g\u0103se\u015fti un job \u00een civil \u00een afara Fran\u0163ei. \u00cen loc de nou\u0103 luni \u00een armat\u0103, am lucrat 16 luni la Ambasada Fran\u0163ei din Rom\u00e2nia, la serviciul comercial, pe domeniul agroalimentar\u201d.<\/p>\n
\nFrancezului i-a pl\u0103cut Rom\u00e2nia, iar la intrarea Carrefour pe pia\u0163a local\u0103 s-a angajat \u00een cadrul retailerului; dup\u0103 16 ani \u00een care a de\u0163inut diverse func\u0163ii, a preferat s\u0103 plece din companie dec\u00e2t s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara: \u201eAu considerat c\u0103 sunt de prea mult timp \u00een Rom\u00e2nia \u015fi au vrut s\u0103 m\u0103 mute \u00een Algeria. Nu am fost de acord \u015fi am decis s\u0103 plec\u201d.<\/p>\n
\nA ales s\u0103-\u015fi \u00eencerce norocul \u00een industria berii, \u00eens\u0103 francezul nu era la prima experien\u0163\u0103 de acest fel, el f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi propria bere de mai mul\u0163i ani \u201e\u00een garaj, \u00eentr-un vas mic, de 20-30 de litri\u201d. Nu-\u015fi mai aduce aminte exact ce gust avea prima bere, dar spune c\u0103 a fost mai pu\u0163in reu\u015fit\u0103; adaug\u0103 c\u0103 acum, re\u0163eta a fost perfectat\u0103 de cei trei fondatori ai Sikaru dup\u0103 degust\u0103ri \u00eendelungate. \u201eTotul se face prin testare, la \u00eenceput pe scar\u0103 mai mic\u0103; apoi, c\u00e2nd am ajuns la o bere care ne place, f\u0103ceam cantit\u0103\u0163i mai mari.\u201d \u00cen prezent, de gustul berii se ocup\u0103 mai mult rom\u00e2nii, francezul fiind ocupat cu partea comercial\u0103, administrativ\u0103, \u201eceea ce e destul de greu de f\u0103cut \u00een Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16754438\/9\/cover3.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nAcum berile Sikaru se v\u00e2nd \u00een HoReCa, \u00een circa 40-50 de loca\u0163ii, dar \u015fi \u00een cadrul retailerilor precum Carrefour, Auchan sau Cora. \u201eE greu s\u0103 negociezi cu retailerii mari. E scump\u0103 intrarea, iar a doua problem\u0103 este c\u0103 e\u015fti minuscul, ai spa\u0163iu mic la raft \u015fi nu ai mult\u0103 vizibilitate\u201d, spune Dussaix, care apreciaz\u0103 c\u0103 aceste magazine permit o prezen\u0163\u0103 \u00een toat\u0103 \u0163ara, iar lumea afl\u0103 mai u\u015for de produse. Berile Sikaru sunt produse \u00een Bucure\u015fti, \u00eentr-un spa\u0163iu din cartierul Militari, iar francezul estimeaz\u0103 c\u0103 investi\u0163ia realizat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent se plaseaz\u0103 \u00eentre 100.000 de euro \u015fi 150.000 de euro; cifra de afaceri de anul trecut a fost de circa 100.000 de euro \u015fi pentru 2017 prognozeaz\u0103 o cre\u015ftere de 30%. \u201eAm g\u0103sit un spa\u0163iu pe care l-am renovat \u015fi amenajat \u00een mare parte cu propriile for\u0163e, apoi l-am echipat cu toate utilajele necesare pentru a fabrica \u015fi \u00eembutelia bere. Nu am recuperat \u00eenc\u0103 investi\u0163ia\u201d, spune francezul z\u00e2mbind.<\/p>\n
\n\u00cen acest moment, \u00een portofoliul Sikaru sunt \u015fapte tipuri de bere, iar toate ingredientele sunt cump\u0103rate din str\u0103in\u0103tate. \u201e\u00cen Rom\u00e2nia g\u0103se\u015fti foarte pu\u0163in hamei, iar noi nu suntem prioritari, ci produc\u0103torii industriali\u201d, spune antreprenorul care men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 pentru berile Sikaru cump\u0103r\u0103 p\u00e2n\u0103 la 15 tipuri de hamei diferit din SUA, Cehia \u015fi mal\u0163 din Belgia. Fabrica Sikaru produce \u00een acest moment \u00een jur de 500 de hectolitri pe an, iar planul este s\u0103 ajung\u0103 la circa 3.000-4.000 de hectolitri. \u201eSpa\u0163iu de cre\u015ftere exist\u0103. E nevoie de mai mult volum, e scump c\u00e2nd nu ai un minim de volum necesar\u201d, puncteaz\u0103 Dussaix.<\/p>\n
\nStartup-ul Fabrica de Bere Bun\u0103, ce produce berea Z\u0103ganu, a fost \u00eenfiin\u0163at de Lauren\u0163iu B\u0103nescu \u015fi Alexandru Geam\u0103nu. Lauren\u0163iu B\u0103nescu a absolvit Facultatea de Contabilitate \u015fi Informatic\u0103 de Gestiune \u00een cadrul ASE \u00een 2001 \u015fi, dup\u0103 absolvire, a lucrat vreme de zece ani pentru mai multe companii printre care Coca-Cola, Red Bull, Henkel \u015fi Tuborg. Alexandru Geam\u0103nu a studiat \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii de Automatic\u0103 \u015fi Calculatoare din cadrul Universit\u0103\u0163ii Politehnice din Bucure\u015fti; nu a profesat niciodat\u0103 \u00eens\u0103 \u00een domeniu \u015fi \u015fi-a construit cariera \u00een publicitate, \u00een BTL, \u00een agen\u0163ii precum D\u2019Arcy, Saatchi & Saatchi, Mercury \u015fi Odyssey.<\/p>\n
\nDe la prima idee, cristalizat\u0103 \u00een urma unei discu\u0163ii, \u00een decembrie 2012, a durat aproape un an p\u00e2n\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103 prima bere produs\u0103 \u00een Fabrica de Bere Bun\u0103. Au c\u0103utat ini\u0163ial fabrici de bere din str\u0103in\u0103tate pe care s\u0103 le aduc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, dar costurile prea mari i-au \u00eendemnat s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eendrepte aten\u0163ia spre pia\u0163a local\u0103.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16754438\/17\/cover11.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nAu g\u0103sit astfel o fabric\u0103 de bere \u00eenchis\u0103, dup\u0103 ce \u00ee\u015fi \u00eencetase produc\u0163ia \u00een urma unui faliment; spa\u0163iul, aflat la poalele v\u00e2rfului Z\u0103ganu (Carpa\u0163ii Orientali), aproape de sta\u0163iunea Cheia, era \u00een conservare. Achizi\u0163ia \u015fi modernizarea fabricii i-au costat aproximativ 250.000 de euro, parte fonduri proprii, iar restul, finan\u0163are de la b\u0103nci.<\/p>\n
\nAcum fabrica a ajuns la o capacitate de aproape 4.800 de hectolitri, \u201edup\u0103 ce am ad\u0103ugat c\u00e2teva tancuri noi de fermentare \u015fi pl\u0103nuim s\u0103 construim \u00een continuare, s\u0103 ne dezvolt\u0103m organic capacitatea\u201d, devenind unul dintre cei mai importan\u0163i berari artizanali de pe plan local. Ast\u0103zi, berea produs\u0103 la fabrica din V\u0103lenii de Munte este prezent\u0103 \u00een baruri, restaurante, mini\u00admarketuri \u015fi magazine specializate, dar \u015fi \u00een cele mai mari supermarketuri ale re\u0163elei Mega Image. \u00cen total, brandul Z\u0103ganu este prezent \u00een circa 300 de puncte de v\u00e2nzare din retail \u015fi HoReCa.<\/p>\n
<\/p>\n
\nMicrober\u0103ria Z\u0103ganu a deschis recent un bar cu o capacitate de 90 de persoane pe Calea Victoriei din Capital\u0103. \u201eNe dorim de mult\u0103 vreme acest bar, \u00eens\u0103 abia acum, dup\u0103 patru ani de la \u00eenfin\u0163area ber\u0103riei am avut resursele s\u0103 \u00eel punem pe picioare.\u201d B\u0103nescu spune c\u0103 prin acest local vor s\u0103 v\u00e2nd\u0103 \u015fi s\u0103 promoveze berile proprii \u015fi s\u0103 promoveze \u201e\u00eentreaga mi\u015fcare a berilor artizanale rom\u00e2ne\u015fti\u201d.<\/p>\n
\n\u201e\u015ei pentru noi e bine c\u0103 apar baruri specializate precum cel deschis de Z\u0103ganu, pentru c\u0103 e destul de dificil s\u0103 intr\u0103m \u00een baruri. Adic\u0103 \u00eentr-un bar mic sau \u00eentr-unul mai hipsteresc sau mai deschis la cap, intri. Dar \u00eentr-un bar mare industrialii pl\u0103tesc pentru exclusivitate \u015fi nu po\u0163i s\u0103 intri\u201d, este de p\u0103rere fondatorul Sikaru. B\u0103nescu spune c\u0103 investi\u0163ia \u00een bar a fost una care \u201ene-a dep\u0103\u015fit pu\u0163in a\u015ftept\u0103rile\u201d, men\u0163ion\u00e2nd doar c\u0103 au investit \u201eat\u00e2t c\u00e2t a fost nevoie pentru ca barul Fabrica de Bere Bun\u0103 s\u0103 arate bine\u201d.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte cifra de afaceri a companiei pentru anul \u00een curs, Lauren\u0163iu B\u0103nescu are \u00een plan o cre\u015ftere de 20% fa\u0163\u0103 de 2016, c\u00e2nd afacerile au dep\u0103\u015fit 3,4 milioane de lei.<\/p>\n
\nClinica de Bere este unul dintre pionierii beri artizanale din Rom\u00e2nia, iar \u00een 2010 \u015fase prieteni din diferite domenii (doi ingineri \u00een telecomunica\u0163ii \u015fi IT, un bancher, un psiholog \u015fi doi antrepenori (servicii IT \u015fi panouri solare) s-au g\u00e2ndit s\u0103 deschid\u0103 prima fabric\u0103 de bere artizanal\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi \u201edup\u0103 numai un an am reu\u015fit s\u0103 transform\u0103m visul nostru \u00een realitate\u201d, spune Marius Mircea, directorul executiv al companiei.<\/p>\n
\n\u00cen acest moment, Clinica de Bere produce dou\u0103 sortimente: o bere alb\u0103 nefiltrat\u0103 \u015fi alta blond\u0103, tot nefiltrat\u0103. Pentru realizarea acestora toate ingredientele sunt importate din Germania, \u201epe pia\u0163a din Rom\u00e2nia neav\u00e2nd at\u00e2ta diversitate\u201d. Fondatorii sus\u0163in c\u0103 au investit \u00een afacere \u00een jur de 1 milion de euro, iar \u201eprioritatea noastr\u0103 nu este recuperarea investi\u0163iei \u00eentr-un interval specific de timp, ci rentabilitatea opera\u0163ional\u0103. Autosus\u0163inerea businessului, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai fie nevoie s\u0103 credit\u0103m firma este obiectivul nostru principal\u201d, explic\u0103 Heinrich Loth, directorul general al Clinicii de Bere. Firma a avut o cifr\u0103 de afaceri de 700.000 de euro anul trecut, iar previziunile pentru finalul anului 2017 indic\u0103 1,2 milioane de euro.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16754438\/7\/cover.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\n\u00centreba\u0163i dac\u0103 se consider\u0103 responsabili pentru re\u00eenvierea tradi\u0163iei berii artizanale \u00een Rom\u00e2nia, Loth este de p\u0103rere c\u0103 \u201eam redeschis un drum important pentru re\u00eenvierea tradi\u0163iilor locale. \u00centre timp avem experien\u0163a \u015fi m\u0103rimea necesar\u0103 pentru a juca un rol important pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103, \u00een urm\u0103torii ani\u201d. Clinica de Bere este singura microber\u0103rie membr\u0103 a Asocia\u0163iei Berarilor din Rom\u00e2nia, ce include cei mai mari juc\u0103tori industriali din domeniu, iar fondatorii spun c\u0103 \u201eClinica de Bere nu trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 ca o provocare pentru industria de bere. Noi nu dorim s\u0103 milit\u0103m \u00eempotriva produselor industrializate, ci s\u0103 oferim o alternativ\u0103 pentru cei care \u00ee\u015fi doresc s\u0103-\u015fi diversifice via\u0163a \u015fi s\u0103 consume produse \u015fi alimente neindustrializate\u201d.<\/p>\n
\nCristian Dinu \u015fi Mircea Georgescu sunt fondatorii companiei Hop Hooligans, \u00een traducere \u201ehuligani ai hameiului\u201d, \u015fi produc bere artizanal\u0103 \u00eentr-o fabric\u0103 amplasat\u0103 \u00een Jilava, Ilfov. Pentru ei, fabricarea de bere a fost pasul natural de la \u201ea face bere acas\u0103\u201d; au investit \u00een pornirea afacerii \u00een jur de 90.000 de euro \u015fi \u201er\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut \u00een c\u00e2t timp se va recupera investi\u0163ia\u201d. Compania se afl\u0103 \u00een primul an de via\u0163\u0103, iar pentru 2017 au \u201esperan\u0163a c\u0103 vom face un mic profit pentru a investi \u00een echipament mai performant\u201d.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16754438\/16\/cover10.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\n\u00cen acest moment, berile produse de Hop Hooligans se afl\u0103 \u00een barurile de specialitate din Bucure\u015fti \u015fi din \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een unele magazine mici. \u201eDeloc \u00een centrele comerciale. Volumul nu ne-ar permite \u015fi sunt \u015fi alte chestiuni de luat \u00een calcul \u00een colabor\u0103rile cu centrele comerciale ce nu ne-ar avantaja\u201d, spune Cristian Dinu.<\/p>\n
\nPatru oameni lucreaz\u0103 acum \u00een companie: cei doi fondatori, care poart\u0103 p\u0103l\u0103rii (au o colec\u0163ie extins\u0103), \u201e\u015fi berari, distribuitori, responsabili cu p\u0103r\u0163ile legale, cu marketingul, cu achizi\u0163iile, cu v\u00e2nz\u0103rile \u015fi lista poate continua\u201d, plus al\u0163i doi angaja\u0163i care se ocup\u0103 de \u00eembuteliere.<\/p>\n
\nRadu Chi\u0163u este poate un exemplu atipic pentru antreprenorul din domeniul berii artizanale. Are peste 20 de ani de experien\u0163\u0103 \u00een industria berii \u015fi Cazino, berea pe care o produce, nu este prima \u00eencercare \u00een domeniu. \u201e\u00cen 1991 am demisionat dintr-o func\u0163ie c\u0103ldu\u0163\u0103 \u015fi am pus \u00een func\u0163iune o fabric\u0103 de bere \u00een Ovidiu (Constan\u0163a). Dup\u0103 cinci ani, a trebuit s\u0103 renun\u0163\u0103m. Lumea voia altceva. Acum clien\u0163ii vor din nou altceva, produse mai pu\u0163in industriale, artizanale\u201d, spune Radu Chi\u0163u. El a absolvit Facultatea de Industrie alimentar\u0103 din Gala\u0163i \u00een 1968, \u015fi a fost inginer-\u015fef, sec\u0163ia fermenta\u0163ie, la Fabrica de Bere Constan\u0163a, apoi inginer-\u015fef la Brau Union Romania \u015fi director al fabricii Heineken Constan\u0163a.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16754438\/15\/cover9.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\n\u015ei Cazino vinde trei tipuri de bere nefiltrat\u0103 \u015fi nepasteurizat\u0103 \u00eembuteliat\u0103 la 330 ml, dar ofer\u0103 \u015fi \u201eo bere lager pe care o \u00eembuteliem la PET de 1 litru \u00een fa\u0163a consumatorului\u201d, afirm\u0103 antreprenorul. Despre investi\u0163ie spune c\u0103 a fost realizat\u0103 \u00een regie proprie \u00eentre anii 2011 \u015fi 2016, utiliz\u00e2nd echipamente \u015fi materiale achizi\u0163ionate \u00eenc\u0103 din 1997, \u201eastfel \u00eenc\u00e2t e greu de apeciat valoarea exact\u0103; ceva \u00een jurul a 150.000 euro\u201d.<\/p>\n
\n\u00cen primul an de func\u0163ionare, sub numele de Cazino, Chi\u0163u a produs 7.400 de litri, iar pentru 2017 \u0163inta este de 30.000 de litri. C\u00e2t despre recuperarea investi\u0163iei, el spune c\u0103 \u201esper\u0103m ca \u00een doi-trei ani s\u0103 bif\u0103m acest obiectiv, \u00eens\u0103 aceasta depinde de c\u00e2t de bine va fi \u00een\u0163eles mesajul transmis de produc\u0103torii artizanali\u201d.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\n\u00ceN LUPT\u0102 CU GOLIAT \u015eI BIROCRA\u0162IA<\/p>\n
\nAsocia\u0163ia Berarii Rom\u00e2niei a fost fondat\u0103 \u00een 2005 \u015fi \u00een momentul de fa\u0163\u0103 are \u015fase membri: Bergenbier, Heineken, United Romanian Breweries BereProd (URBB), Ursus Breweries, Martens \u015fi Clinica de Bere. \u00cempreun\u0103, cei cinci produc\u0103tori furnizeaz\u0103 peste 80% din cantitatea de bere consumat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Totodat\u0103, din asocia\u0163ie fac parte \u015fi reprezentan\u0163i ai produc\u0103torilor de materii prime, precum Soufflet Malt Romania \u015fi Asocia\u0163ia Produc\u0103torilor de Hamei.<\/p>\n
\n\u201eAsocia\u0163ia Berarii Rom\u00e2niei reprezint\u0103 vocea \u00eentregului sector local al berii, de la produc\u0103torii mari \u015fi mijlocii la microproduc\u0103tori. Cele dou\u0103 obiective pe care le urm\u0103rim prin toate ac\u0163iunile noastre se refer\u0103 la dezvoltarea unei culturi a berii la noi \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi la consolidarea percep\u0163iei pozitive a publicului referitor la \u00eentreaga categorie\u201d, spune Julia Leferman, directorul general al Asocia\u0163iei Berarii Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16754438\/5\/cifre-1-cover.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nCu un obiectiv similar \u00een minte, Arnaud Dussaix, fondatorul Sikaru, al\u0103turi de al\u0163i patru membri fondatori au creat Asocia\u0163ia Produc\u0103torilor de Bere Artizanal\u0103. \u201eVrem s\u0103 dezvolt\u0103m vizibilitatea berii artizanale, s\u0103 organiz\u0103m festivaluri unde s\u0103 vindem aceste produse, mai ales c\u0103 e foarte greu s\u0103 intr\u0103m la festivalurile actuale, unde exist\u0103 contracte de exclusivitate cu produc\u0103torii de bere industrial\u0103\u201d, spune Dussaix. \u201eAl doilea obiectiv este s\u0103 facem pu\u0163in lobby, s\u0103 u\u015fur\u0103m via\u0163a micilor produc\u0103tori. \u00cen al treilea r\u00e2nd, vrem s\u0103 ne ajut\u0103m reciproc prin achizi\u0163ii comune de ingrediente, \u00eembuteliere comun\u0103\u201d, completeaz\u0103 francezul.<\/p>\n
\nDup\u0103 cum spuneam la \u00eenceputul articolului, tot mai multe localuri au \u00een meniu sec\u0163iunea de bere craft, \u00eens\u0103 mici produc\u0103tori precum Z\u0103ganu sau Sikaru consider\u0103 c\u0103 berile afi\u015fate acolo nu sunt artizanale, ci o \u00eencercare a marilor produc\u0103tori de a profita pe urma acestei tendin\u0163e din pia\u0163\u0103. \u201eDe aici lans\u0103rile \u00een cascad\u0103 de beri craft f\u0103cute prin alte \u0163\u0103ri, craft-quality \u015fi nepasteurizate. Acestea sunt menite s\u0103 blocheze accesul berilor noastre \u00een loca\u0163iile controlate prin contracte, iar acum exist\u0103, aparut\u0103 peste noapte, chiar \u015fi rubrica de beri craft \u00een meniurile loca\u0163iilor cu contracte de exclusivitate; \u00een acea rubric\u0103 nu sunt de cele mai multe ori deloc beri artizanale\u201d, spune B\u0103nescu. La r\u00e2ndul s\u0103u, Arnaud Dussaix sus\u0163ine: \u201eVor s\u0103 profite, s\u0103 v\u00e2nd\u0103 mai scump un produs premium, dar nu este craft. Au v\u0103zut c\u0103 merge \u015fi au spus \u00abHai s\u0103 facem un fake craft beer\u00bb, adic\u0103 un produs nepasteurizat. Acum doi ani s-a lansat Radler, anul trecut cidrul, iar 2017 este dedicat berilor nepasteurizate\u201d.<\/p>\n
\nFondatorul Cazino, Radu Chi\u0163u, este de p\u0103rere c\u0103 \u201eun obstacol major cu care ne confrunt\u0103m este atitudinea dispropor\u0163ionat de agresiv\u0103 a marilor produc\u0103tori de bere, care practic interzic comercian\u0163ilor s\u0103 colaboreze cu fabricile artizanale, prin contracte de fidelitate, dot\u0103ri cu mobilier, branding etc\u201d. Influen\u0163a marilor produc\u0103tori de bere asupra activit\u0103\u0163ii micilor berari este descris\u0103 de Cristian Dinu, cofondator al Hop Hooligans, astfel: \u201eMulte loca\u0163ii sunt limitate \u00een selec\u0163ia de bere artizanal\u0103, fiind sponsorizate de companiile mari cu tot felul de materiale, de la frigidere la terase \u00eentregi. Lucru imposibil pentru o opera\u0163iune de m\u0103rimea noastr\u0103\u201d.<\/p>\n
\nPe l\u00e2ng\u0103 competi\u0163ia cu produc\u0103torii industriali de bere, o problem\u0103 mai spinoas\u0103 este legisla\u0163ia din Rom\u00e2nia. Astfel, to\u0163i antreprenorii cu care am vorbit s-au pl\u00e2ns de procesul birocratic lent care \u00eengreuneaz\u0103 desf\u0103\u015furarea afacerii.<\/p>\n
\nIdeea pentru Sikaru a ap\u0103rut \u00een 2014, \u00eens\u0103 afacerea s-a concretizat abia \u00een 2015 \u015fi prima bere a fost v\u00e2ndut\u0103 \u00een aprilie 2015 \u00een restaurantul unei cuno\u015ftiin\u0163e. Totul s-a mi\u015fcat a\u015fa de lent nu din cauza lipsei fondurilor sau a altor probleme, ci din cauza birocra\u0163iei. P\u00e2n\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 toate autoriza\u0163iile necesare (de mediu, vam\u0103 etc.) au trecut \u015fase-\u015fapte luni. \u201e\u00cen Fran\u0163a \u00een 15 zile ai rezolvat. Marea diferen\u0163\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Fran\u0163a \u00een termeni de autoriza\u0163ie este c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi dac\u0103 faci 50 de litri \u015fi dac\u0103 faci un milion de hectolitri, \u00ee\u0163i trebuie exact acela\u015fi lucru. \u00cen Fran\u0163a sunt mai deschi\u015fi pentru produc\u0103torul mai mic, ai alte condi\u0163ii\u201d, spune Dussaix.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16754438\/8\/cover2.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nBirocra\u0163ia este condamnat\u0103 \u015fi de Heinrich Loth, directorul general al Clinicii de Bere: \u201eObstacolul principal a fost autorizarea antrepozitului fiscal de produc\u0163ie alcool, care a durat 9 luni. \u00cen continuare, cel mai mare obstacol pentru noi este rela\u0163ia cu organele statului\u201d. El adaug\u0103 c\u0103 este nevoie de o lege adaptat\u0103 la nevoile microber\u0103riilor, \u201eceea ce ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 func\u0163ion\u0103m \u00eentr-un regim fiscal normal \u015fi s\u0103 fim nevoi\u0163i s\u0103 ne autoriz\u0103m ca antrepozit fiscal de produc\u0163ie alcool\u201d. Acesta este motivul principal pentru care \u00een Rom\u00e2nia sunt \u00eenc\u0103 foarte pu\u0163ine microfabrici de bere, potrivit lui Heinrich Loth. <\/p>\n
\n\u201eMicrober\u0103riile \u00eenc\u0103 nu sunt privilegiate \u015fi cerin\u0163ele sunt acelea\u015fi ca \u015fi la fabricile imense, ce au mult mai mult\u0103 putere financiar\u0103 (deci \u015fi mai mul\u0163i angaja\u0163i). Altfel spus, timpul e inamic. Multe de f\u0103cut, pu\u0163in timp\u201d, explic\u0103 Cristian Dinu. \u201eLegal suntem trata\u0163i ca \u015fi marii produc\u0103tori, cu toate c\u0103 o microber\u0103rie produce de c\u00e2teva sute de ori mai pu\u0163in\u0103 bere dec\u00e2t un mare produc\u0103tor interna\u0163ional\u201d, \u00eent\u0103re\u015fte ideea \u015fi fondatorul Cazino.<\/p>\n
\n\u00centrebat care au fost principalele obstacole pe care le-au \u00eent\u00e2lnit de la fondarea companiei \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, Lauren\u0163iu B\u0103nescu, cofondator al Z\u0103ganu, \u00ee\u015fi aduce aminte c\u0103 \u201eau fost foarte multe – de la ob\u0163inerea avizelor de func\u0163ionare la punerea pe pia\u0163a berii a unui brand total necunoscut, \u00een afara sezonului cald (prima bere v\u00e2ndut\u0103 a fost \u00een octombrie 2013), pe o pia\u0163\u0103 dominat\u0103 de contracte de exclusivitate\u201d.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nPORTRETUL B\u0102UTORULUI DE BERE ARTIZANAL\u0102 (DE CURS\u0102 LUNG\u0102)<\/p>\n
\nCine sunt consumatorii de bere artizanal\u0103 din Rom\u00e2nia? \u201eSunt dou\u0103 tipuri de clien\u0163i: hipsterii \u015fi oamenii c\u0103rora le place berea, care vor cu adev\u0103rat s\u0103 bea o bere bun\u0103\u201d, explic\u0103 Arnaud Dussaix. Fondatorul Sikaru spune c\u0103 b\u0103utorii de bere artizanal\u0103 sunt tineri, care lucreaz\u0103 \u015fi sunt dispu\u015fi s\u0103 dea un ban pentru o bere de calitate. \u201e\u015ei apoi, e o alegere, adic\u0103 fie alegi s\u0103 bei o bere bun\u0103, fie mai multe proaste, depinde care este scopul final\u201d, r\u00e2de francezul.<\/p>\n
\n\u201eAvem \u015fi iubitori de bere care sunt dispu\u015fi s\u0103 cheltuie mai mul\u0163i bani, pentru un produs de calitate\u201d, spune Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere. El \u00eei d\u0103 exemplu pe corporati\u015fti, care sunt \u201emai predispu\u015fi la diversitate \u015fi experien\u0163e noi\u201d, \u00eens\u0103, \u00een general, pe plan local, berile artizanale, \u201e\u00een special berile mai exotice \u015fi speciale\u201d, au succes doar pe ni\u015fe mai mici\u201d, adaug\u0103 Marius Mircea.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16754438\/13\/cover7.jpg?height=465&width=620\")
<\/a><\/p>\n\nPe de alt\u0103 parte, Lauren\u0163iu B\u0103nescu spune c\u0103 nu-i poate clasifica \u015fi segmenta pe b\u0103utorii de bere artizanal\u0103; spune c\u0103 sunt \u201eoameni care vor s\u0103 descopere, s\u0103 bea beri autentice, f\u0103cute corect, gustoase \u015fi proaspete\u201d. La r\u00e2ndul s\u0103u, Radu Chi\u0163u, fondatorul Cazinou, spune c\u0103 clien\u0163ii de bere artizanal\u0103 sunt curio\u015fi, cu venituri cel pu\u0163in medii.<\/p>\n
\n\u201eCred c\u0103 berea artizanal\u0103 \u00eenc\u0103 se adreseaz\u0103 unei ni\u015fe mai restr\u00e2nse de pia\u0163\u0103, \u015fi nu doar din considerente financiare\u201d, consider\u0103 Cristian Dinu, cofondator al microber\u0103riei Hop Hooligans.<\/p>\n
\nOPORTUNIT\u0102\u0162I PE O NI\u015e\u0102 PROFITABIL\u0102<\/p>\n
\nIoan Mitroi a g\u0103sit o alt\u0103 modalitate de a contribui la dezvoltarea berii artizanale rom\u00e2ne\u015fti, nu prin produc\u0163ie, ci prin v\u00e2nzare. El a \u00eenfiin\u0163at un magazin online specializat \u00een v\u00e2nzare de bere craft numit berero.ro. Ideea i-a venit \u00een urm\u0103 cu doi ani \u015fi jum\u0103tate, c\u00e2nd a observat apari\u0163ia mai multor companii mici de bere artizanal\u0103. \u201eNe-am dorit s\u0103 comand\u0103m, \u00eens\u0103 ne-am lovit de diverse bariere precum lipsa unui loc din care le putem achizi\u0163iona, impunerea unor cantit\u0103\u0163i minime la comand\u0103, costuri de transport mari\u201d, spune Mitroi. A\u015fadar a decis s\u0103 creeze un magazin de unde iubitorii de bere pot cump\u0103ra bere artizanal\u0103.
\nMajoritatea clien\u0163ilor sunt persoane fizice \u015fi o comand\u0103 se situeaz\u0103 \u00een jur de 100-150 de lei; magazinul are \u015fi clien\u0163i corporate, companii care cump\u0103r\u0103 bere pentru diverse evenimente.<\/p>\n
\nCele mai comandate produse sunt berile de tip India Pale Ale, indiferent de produc\u0103tor, m\u0103rturise\u015fte Mitroi, care \u00eemparte consumatorii de bere artizanal\u0103 \u00een dou\u0103 categorii: consumatorul nostalgic \u015fi cel orientat spre nou. Nostalgicul \u201evrea s\u0103 bea o bere s\u0103n\u0103toas\u0103, natural\u0103 \u015fi c\u00e2t mai apropiat\u0103 de berile locale produse \u00een perioada comunist\u0103 (c\u00e2nd berile aveau un termen de valabilitate cuprins \u00eentre 11 \u015fi 15 zile), bere \u00een a c\u0103rei componen\u0163\u0103 nu se reg\u0103seau componen\u0163i chimici, iar gustul era veritabil. Al doilea tip de consumator este \u201ecel care a avut acces la produsele fabricate de mici ber\u0103rii din Europa, Statele Unite ale Americii \u015fi care-\u015fi dore\u015fte produse similare cu cele de peste hotare\u201d. Anul trecut, magazinul a avut afaceri de 40.000 de euro, iar la jum\u0103tatea anului 2017 deja a atins nivelul rulajelor de anul trecut. Previziunile pentru anul \u00een curs se refer\u0103 la \u00eencas\u0103ri de 80.000 de euro, \u201e\u00eens\u0103 dorim s\u0103 atingem pragul de 100.000 de euro\u201d.<\/p>\n
\nBrews Brothers este un site pentru cei care vor s\u0103-\u015fi fac\u0103 propria bere, de unde pot cump\u0103ra kituri de bere, ingrediente, echipamente, dar afacerea con\u0163ine \u015fi o parte de atelier \u015fi sunt oferite cursuri unde doritorii pot \u00eenv\u0103\u0163a cum se face o bere. De exemplu, un curs pentru \u00eencep\u0103torii care vor s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 fac\u0103 o bere \u00een stilul American Wheat Beer cost\u0103 200 de lei. Cursul are o durat\u0103 aproximativ\u0103 de cinci ore, iar cursan\u0163ii vor \u00eenv\u0103\u0163a despre ingredientele cu care lucreaz\u0103, preg\u0103tirea mustului de bere, r\u0103cirea berii, dar \u015fi trecerea berii \u00een fermentator \u015fi ad\u0103ugarea drojdiei. \u201eAm pus la punct un atelier cu trei sta\u0163ii de lucru unde putem primi p\u00e2n\u0103 la 12 oameni simultan care s\u0103 \u00eenve\u0163e de la noi sau de la homebreweri mai pricepu\u0163i tot ce trebuie s\u0103 \u015ftie de la A la Z pentru a face o bere acas\u0103\u201d, scriu fondatorii pe site-ul afacerii.<\/p>\n
\nSFATURI PENTRU VIITORII BERARI<\/p>\n
\n\u00cen pofida dificult\u0103\u0163ilor, pe o pia\u0163\u0103 cu o concuren\u0163\u0103 mare, care sunt sfaturile celor care activeaz\u0103 \u00een domeniu pentru cei pasiona\u0163i de bere \u015fi care poate ar vrea s\u0103 porneasc\u0103 o afacere \u00een acest domeniu? \u201eS\u0103 fie originali, autentici, s\u0103 mearg\u0103 pe drumul lor, s\u0103 nu \u00eenceap\u0103 doar pentru bani acest business, ci doar ca s\u0103 fac\u0103 bere bun\u0103, doar ca s\u0103 creeze ceva\u201d, spune Lauren\u0163iu B\u0103nescu.<\/p>\n
\nSfatul lui Radu Chi\u0163u pentru cei care inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 deschid\u0103 o microber\u0103rie este s\u0103 se asigure, \u00een primul r\u00e2nd, c\u0103 produsul pe care-l realizeaz\u0103 se va vinde.<\/p>\n
\n\u201eS\u0103 fie preg\u0103ti\u0163i c\u0103 nu va fi u\u015for, s\u0103 aib\u0103 r\u0103bdare deoarece ob\u0163inerea autoriza\u0163iilor dureaz\u0103 mult timp. \u015ei s\u0103 aib\u0103 un administrator bun\u201d, spune Arnaud Dussaix.<\/p>\n
\nMarius Mircea de la Clinica de Bere \u00eei sf\u0103tuie\u015fte pe antreprenori s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 de dou\u0103 ori \u00eenainte s\u0103 investeasc\u0103 \u00een acest domeniu. \u201eCine urm\u0103re\u015fte s\u0103 fac\u0103 o investi\u0163ie profitabil\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi recupereze investi\u0163ia \u00een timp scurt nu ar trebui s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze o fabric\u0103 de bere artizanal\u0103.\u201d El d\u0103 ca exemplu faptul c\u0103 \u00een acest moment foarte mul\u0163i dintre cei care deschid o microfabric\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u201evin din zona de homebrew\u201d \u015fi nu au bani suficien\u0163i pentru a sus\u0163ine financiar un asemenea business. \u201eAt\u00e2t timp c\u00e2t nu vor exista investi\u0163ii serioase \u00een acest domeniu, pia\u0163a berii artizanale va r\u0103m\u00e2ne un c\u00e2mp de joac\u0103 pentru homebrewerii vis\u0103tori\u201d, conchide Heinrich Loth.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ce au \u00een comun un IT-ist, un designer, un fost director al Carrefour, un inginer, un bancher, un psiholog, un publicitar \u015fi un fost director de fabric\u0103 de bere? \u00cen cazul de fa\u0163\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, pasiunea pentru bere \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd, faptul c\u0103 sunt implica\u0163i \u00een dezvoltarea berii artizanale din Rom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[43958,7213,235,43960,280,5239,9815,60,98,27917],"class_list":["post-153054","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-artizanala","tag-bere","tag-business","tag-craft","tag-fabrica","tag-pasiune","tag-pet","tag-piata","tag-romania","tag-star"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/153054","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=153054"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/153054\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=153054"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=153054"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=153054"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16754438\/11\/cover5.jpg\")
<\/a><\/p>\n