![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/4998902\/6\/banda-reparata.jpg?width=377&height=45\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n<\/p>\nPe langa aceasta mai e si ceea ce Hirigoyen a descris ca
\npredispozitia pentru spectaculos a unora: intr-unul din cazuri, un
\nbarbat s-a injunghiat, in stil harakiri, in timpul unei sedinte
\n(dar a supravietuit); in alt caz, o femeie s-a sinucis sarind de la
\no fereastra situata la etajul al cincilea. “Stresul a devenit un
\nsport national”, spune Michel Marchet, secretarul sindicatelor din
\nbanci din cadrul Confederatiei Generale a Muncii din Franta (CGT).
\n“E nevoie ca angajatorii sa modifice modul cum organizeaza munca,
\ndar nu avem impresia ca s-ar putea intampla asa ceva in viitorul
\napropiat”.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
In ciuda legii privitoare la saptamana de lucru de 35 de ore,
\ndatele Uniunii Europene arata ca francezii au lucrat anul trecut o
\nmedie de 41 de ore saptamanal, ceea ce-i situeaza pe locul 13 din
\ncele 27 de state ale blocului comunitar. Austria a fost pe primul
\nloc, cu 44 de ore lucrate.<\/p>\n
In 2006 si 2007, trei tehnicieni care lucrau la centrul de
\ncercetare si dezvoltare Renault, din apropierea Parisului, s-au
\nsinucis, potrivit lui Benoit Coquille, purtator de cuvant al
\ncompaniei. La vremea respectiva, liderii sindicali au invocat
\npresiuni la locul de munca. Carlos Ghosn, directorul executiv al
\nRenault, a mers la centrul respectiv sa discute cu angajatii si cu
\nmanagerii. Chestionare detaliate au fost trimise catre mai mult de
\n11.000 de angajati si au fost organizate sedinte ca sa se discute
\nconditiile de munca. Coquille spune ca firma a decis sa faca un pas
\ninapoi si sa explice din nou regulile de baza ale managementului
\npentru tot lantul de comanda. Nu se poate spune ca nu au mai
\nexistat apoi sinucideri din cauza serviciului, afirma Coquille, dar
\nde atunci “nu s-au mai observat cazuri care sa aiba o legatura atat
\nde evidenta cu locul de munca”. S-a apelat la serviciile
\nTechnologia, aceeasi firma de consultanta care a ajutat la
\nstructurarea reactiei Renault, ca sa evalueze situatia.<\/p>\n
France Telecom este intr-o pozitie oarecum singulara: in ciuda
\nunei privatizari partiale din 1997, doua treimi din angajatii ei
\nsunt clasificati tot ca functionari publici si nu pot fi
\nconcediati. Cu toate acestea, chiar si acest tip de siguranta a
\nlocului de munca poate fi un motiv de stres.<\/p>\n
Compania este fortata sa concureze cu firme private intr-o piata
\nglobala foarte dinamica. Din 2006 pana in 2008, compania a redus
\npeste 22.000 de locuri de munca prin intermediul plecarilor
\nvoluntare, Aproape jumatate dintre acestia erau angajati care au
\nacceptat o pensionare anicipata, au acceptat transferuri in posturi
\nadministrative in exteriorul companiei sau au plecat ca sa-si
\ninfiinteze propriile afaceri cu sprijinul companiei.<\/p>\n
Prin comparatie, BT Group, fostul monopol de telefonie britanic
\ncare a traversat un proces tumultuos de reorganizare, a redus
\n15.000 de locuri de munca numai in 2008 si a anuntat ca si in acest
\nan va desfiinta 15.000 de posturi<\/p>\n
Sebastien Crozier, seful Confederatiei Personalului Profesional
\nsi Managerial, parte a sindicatului de la France Telecom, a estimat
\nca in ultimii cinci ani, jumatate din angajatii France Telecom
\nsi-au schimbat fie posturile in interiorul companiei, fie locul
\nunde lucreaza, fie ambele. Aceasta, spune el, a creat un sentiment
\nde nelinipte si nesiguranta.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Exista si impresia ca managerii incearca deliberat sa-i faca pe
\nangajati sa plece, apreciaza Crozier. De vreme ce renuntarea la
\nstatutul de functionar public ar insemna sacrificarea beneficiilor
\nde pensie, multi oameni incearca pur si simplu sa reziste, chiar
\ndaca aceasta inseamna ca nu mai au ce lucra efectiv sau ca simt nu
\nsunt folositi eficient. Ca reactie la atentia sporita din partea
\npresei, France Telecom a anuntat ca pana la sfarsitul acestei luni
\nva opri transferurile interne, va infiinta o linie telefonica
\npentru angajatii cu probleme si va suplimenta asistenta psihologica
\nsi de resurse umane. “Suntem singurul operator telecom care nu a
\ntrecut prin reduceri masive de personal”, incepe Olivier Barberot,
\nsef de resurse umane al firmei. “Multi oameni, majoritatea de fapt,
\nau reusit sa-si potenteze aptitudinile si sa se mute in alta parte.
\nDar unora le-a fost greu sa se adapteze.” Xavier Darcos, ministrul
\nmuncii, declara ca problema stresului de la locul de munca nu este
\nspecifica Frantei. Dar el a criticat abordarea anterioara a
\ncompaniei, spunand ca viitoarea reorganizare ar trebui “supervizata
\nmai bine”.<\/p>\n
“Poate ca a subestimat efectul pe care transformarile il vor
\navea asupra angajatilor si influenta presei”, spune Darcos despre
\ndirectorul executiv al France Telecom, Didier Lombard. “Suntem
\nintr-o economie in plina transformare, iar instrumentele de
\nevaluare sunt putin depasite.” Cu toate acestea, un loc de munca –
\nchiar unul foarte stresant – e mai bun decat somajul, adauga el.
\n“Pentru noi, somajul este esecul absolut”, spune Darcos. “Preferam
\nsa avem oameni care nu se simt foarte fericiti la locul de munca
\nsau care lucreaza cu norma partiala decat sa avem someri”. Rata
\nsomajului in Franta a stationat la 9,8% in iulie, cu 2% mai mult
\ndecat cu un an in urma. Probabil ca ar fi fost si mai mare in lipsa
\nprogramelor guvernamentale de stimulare a industriei auto in a-si
\npastra angajatii, cel putin cu contracte cu norma partiala. Pana la
\nurma, totusi, unele lucruri sunt inevitabile. Reluand comentariile
\nlui Lombard si ale lui Darcos, Barberot – directorul de resurse
\numane al companiei – conchide: “Nu putem opri reorganizarea”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Atentia acordata de presa recentului val de sinucideri de la France Telecom a revelat un paradox din chiar inima societatii franceze: cu toata protectia generoasa acordata prin lege angajatilor, acestia se simt profund nesiguri si multi simt ca ritmul schimbarilor economice ii depaseste.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[13056,7909,217,7127,7794,13911],"class_list":["post-15304","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-france-telecom","tag-franta","tag-international","tag-macroeconomie","tag-muncitori","tag-sinucideri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15304","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15304"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15304\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35443,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15304\/revisions\/35443"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15304"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15304"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15304"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/4998902\/2\/banda-sinucigas.jpg?width=642&height=56\")
<\/a><\/p>\n