\nCet\u0103\u0163enii germani vor merge la urne pe 24 septembrie pentru a-\u015fi alege reprezentan\u0163ii \u00een noul Parlament, urm\u00e2nd s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 Angela Merkel va c\u00e2\u015ftiga cel de-al patrulea mandat consecutiv de cancelar al Germaniei. Acesta este primul scrutin na\u0163ional de la izbucnirea crizei imigran\u0163ilor, \u00een urma c\u0103reia peste un milion de extracomunitari au ajuns \u00een Germania.<\/p>\n
\n\u00cen cei 12 ani de c\u00e2nd ocup\u0103 aceast\u0103 func\u0163ie, Angela Merkel a lucrat cu patru pre\u015fedin\u0163i francezi \u015fi cu trei pre\u015fedin\u0163i americani. \u00een 2005, pre\u015fedintele SUA era George Bush, Tony Blair era premierul Marii Britanii, iar Jacques Chirac era pre\u015fedintele Fran\u0163ei.<\/p>\n
\nUltimul mandat al cancelarului Merkel s-a dovedit extrem de dificil, fiind nevoit\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 crizei de securitate generat\u0103 de conflictul din Ucraina, scandalului interna\u0163ional legat de testele trucate ale constructorului german Volkswagen, crizei generate de Grecia, dar \u015fi Brexit-ului.<\/p>\n
\nCu toate c\u0103 politicile interne ale Angelei Merkel au contribuit semnificativ la prosperitatea economic\u0103 a Germaniei, din 2005 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, cancelarul Merkel s-a confruntat cu o serie lung\u0103 de probleme: criza financiar\u0103, agresiunea Rusiei din Ucraina, criza UE generat\u0103 de Grecia, Brexit, \u00eens\u0103 cea mai mare criz\u0103 a fost cea a imigran\u0163ilor.<\/p>\n
\nDup\u0103 mai mul\u0163i ani de r\u0103zboi \u00een Siria \u015fi \u00een mai multe state din Orientul Mijlociu, urm\u0103rile \u00eencep s\u0103 se simt\u0103 \u015fi \u00een Europa. Milioane de sirieni au fugit din calea ororilor comise de regimul lui Bashar al-Assad \u015fi de re\u0163eaua terorist\u0103 Stat Islamic, ad\u0103postindu-se initial \u00een \u0163\u0103rile din imediata proximitate. Acolo au beneficiat de un sprijin nesemnificativ din partea comunit\u0103\u0163ii internationale, refugia\u0163ii lu\u00e2nd decizia de a se deplasa spre nord. Germania a reprezentat pentru majoritatea imigran\u0163ilor un t\u0103r\u00e2m al f\u0103g\u0103duin\u0163ei, mai ales dup\u0103 ce Angela Merkel a adoptat politica u\u015filor deschise.<\/p>\n
\nAstfel, sute de mii de oameni au ajuns la por\u0163ile Europei \u00een vara anului 2015, mul\u0163i dintre ei pl\u0103tind cu via\u0163a pentru a ajunge pe b\u0103tr\u00e2nul continent. \u00cen acest context, Angela Merkel a anun\u0163at c\u0103 \u0163ara sa va \u00eentinde o m\u00e2n\u0103 de ajutor.<\/p>\n
\n\u201dTrebuie s\u0103 v\u0103 spun sincer, dac\u0103 trebuie s\u0103 ne cerem iertare c\u0103 le-am \u00eentins o m\u00e2n\u0103 celor afla\u0163i \u00een nevoie, atunci aceasta nu este \u0163ara mea\u201d, a declarat Merkel \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva luni, potrivit Deutsche Welle.<\/p>\n
\nMulte dintre statele membre UE nu au fost de acord cu abordarea Germaniei, aspect ce a generat tensiuni \u00een interiorul Blocului comunitar.<\/p>\n
\nDin vara anului 2015, peste un milion de imigran\u0163i au ajuns pe teritoriul german. Al\u0163i aproximativ un milion de refugia\u0163i au ajuns pe teritoriul celorlalte state ale UE. Acest flux de oameni produce schimb\u0103ri \u00een Uniunea European\u0103, unele state acuz\u00e2nd-o pe Merkel c\u0103 este vinovat\u0103 pentru noua situa\u0163ie. Chiar \u015fi germanii au \u00eenceput s\u0103-\u015fi critice cancelarul pentru decizia care a dus la diminuarea siguran\u0163ei cet\u0103\u0163enilor \u015fi pentru riscurile de securitate la care a fost expus\u0103 Germania.<\/p>\n
\nCea mai dur\u0103 consecin\u0163\u0103 a politicii u\u015filor deschise a fost la sf\u00e2r\u015fistul anului 2016. Atunci, \u00een urma unui atac terorist comis la un t\u00e2rg de Cr\u0103ciun din Berlin, 12 oameni au murit, iar al\u0163i 40 de oameni au fost r\u0103ni\u0163i. Cel care a comis atacul era un imigrant din Tunisia. Alte serii de atacuri teroriste pe teritoriul UE au fost comise de imigran\u0163ii ajun\u015fi \u00een Europa \u00een ultimii ani.<\/p>\n
\n\u00cen pofida criticilor venite dup\u0103 gestionarea crizei migran\u0163ilor, cota de popularitate a cancelarului german a r\u0103mas neschimbat\u0103, Angela Merkel fiind preferat\u0103 pentru func\u0163ia de cancelar de aproximativ 48% dintre germani, cu mult \u00eenaintea principalului contracandidat, Martin Schulz, care are o popularitate de 22%.<\/p>\n
\n\u00cen plus, potrivit sondajelor, partidul Angelei Merkel, Uniunea Cre\u015ftin-Democrat\u0103 (CDU), ar urma s\u0103 se claseze pe primul loc la scrutinul de duminic\u0103, fiind preferat de 36% dintre germani. Pe locul second \u00een inten\u0163iile de vot se siteaz\u0103 Partidul Social-Democrat (SPD), care ar urma s\u0103 ob\u0163in\u0103 aproximativ 23% din voturile germanilor.<\/p>\n
\nCu toate acestea, flexibilitatea Angelei Merkel cu privire la imigran\u0163i a generat o cre\u015ftere impresionant\u0103 a partidului de extrema-dreapt\u0103 Alternativa pentru Germania (Afd). Ar fi pentru prima data dup\u0103 cel de Al Doilea R\u0103zboi Mondial c\u00e2nd \u00een Bundestag ar urma s\u0103 ajung\u0103 un partid cu atitudini xenofobe \u015fi extremiste, precum AfD. Acesta ar urma s\u0103 ob\u0163in\u0103 aproximativ 9% din voturi.<\/p>\n
\nConform estim\u0103rilor, Angela Merkel va reu\u015fi s\u0103 c\u00e2\u015ftige \u015fi cel de-al patrulea mandat de cancelar, chiar dac\u0103 CDU nu va ob\u0163ine majoritatea locurilor din Parlament \u015fi va fi nevoit s\u0103 coopteze parteneri de coali\u0163ie pentru a-\u015fi asigura majoritatea.<\/p>\n