{"id":152393,"date":"2017-09-21T10:00:00","date_gmt":"2017-09-21T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=152393"},"modified":"2017-09-21T10:00:00","modified_gmt":"2017-09-21T10:00:00","slug":"a-renuntat-la-10-ani-de-munca-in-multinationale-si-dezvolta-acum-una-dintre-cele-mai-vechi-plantatii-de-vie-din-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=152393","title":{"rendered":"A renun\u0163at la 10 ani de munc\u0103 \u00een multina\u0163ionale \u015fi dezvolt\u0103 acum una dintre cele mai vechi planta\u0163ii de vie din Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

\n“Afacerile de familie, care se continu\u0103 din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie, lipsesc din Rom\u00e2nia; antreprenori sunt, dar trecerea de la o genera\u0163ie la alta nu se face \u00eentotdeauna cu succes\u201c, descrie Paul Fulea unul dintre motivele pentru care a ales s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een regiunea \u00een care a copil\u0103rit \u015fi s\u0103 preia planta\u0163ia de vie de la tat\u0103l s\u0103u. \u201dEu acest lucru mi-l doresc: s\u0103 pot dezvolta afacerea, s\u0103 o pot l\u0103sa copilului meu sau nepo\u0163ilor mei\u201c, descrie el obiectivul fixat pentru Viticola SA, firma care opereaz\u0103 singura planta\u0163ie de vie din nordul jude\u0163ului Constan\u0163a, regiunea Histria-Babadag \u015fi pentru Crama Histria.<\/p>\n

\n\u00cen prezent, planta\u0163ia se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 200 de hectare, dintre care 155 sunt cultivate de Viticola SA, iar alte 45 de produc\u0103torul de vin Serve. Majoritatea veniturilor Viticola SA se realizeaz\u0103 \u00een continuare din v\u00e2nzarea de struguri; iar pentru anul \u00een curs, antreprenorul previzioneaz\u0103 venituri de 2,15 milioane de lei, dintre care 1,2 milioane de lei din v\u00e2nzarea de struguri, 550.000 lei din v\u00e2nzarea de vin \u015fi 400.000 lei din prest\u0103ri de servicii. Fulea mizeaz\u0103 \u00eens\u0103 \u00een continuare pe dezvoltarea vinurilor Cramei Histria; astfel, \u00een 2017, la doar un an dup\u0103 lansarea celor dou\u0103 branduri ale acesteia, Mirachi \u015fi Ammos, previzioneaz\u0103 o dublare a v\u00e2nz\u0103rilor.<\/p>\n

\nIstoria de familie a Viticola SA a \u00eenceput c\u00e2nd tat\u0103l lui Paul Fulea, care lucrase \u00een domeniu toat\u0103 via\u0163a, \u00een Cogealac, a preluat planta\u0163ia. Paul Fulea poveste\u015fte c\u0103 tat\u0103l s\u0103u a repus astfel pe picioare planta\u0163ia \u015fi via; anterior, aceasta f\u0103cea parte dintr-o fost\u0103 asocia\u0163ie economic\u0103 de tip cooperativ\u0103 din Cogealac, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1976-1978, ce se transformase \u00een societate pe ac\u0163iuni. Paul Fulea \u015fi-a petrecut astfel copil\u0103ria \u00een vie, iar cele mai frumoase amintiri ale sale din perioada aceea se leag\u0103 mai ales de goana dup\u0103 tat\u0103l s\u0103u prin vie, care \u201davea un pas foarte mare pentru un copil\u201c, precum \u015fi de perioada recoltei.<\/p>\n

\nLa vremea alegerii disciplinei studiilor universitare \u00eens\u0103, a ales Rela\u0163iile Interna\u0163ionale \u00een cadrul Academiei de Studii Economice din Bucure\u015fti. Totu\u015fi nu a urmat o carier\u0103 nici \u00een acest domeniu \u015fi \u015fi-a \u00eenceput un parcurs profesional \u00een multina\u0163ionale chiar din timpul facult\u0103\u0163ii. \u00cenainte s\u0103 preia fr\u00e2iele Viticola SA, spune c\u0103 a lucrat doar \u015fase luni \u00eentr-o companie cu ac\u0163ionariat rom\u00e2n, experien\u0163a sa anterioar\u0103 concentr\u00e2ndu-se \u00een multina\u0163ionale \u00een industria h\u00e2rtiei, sondajelor de opinie, outsourcingului \u015fi a berii. \u201dM-a ajutat acest lucru, deoarece companiile multina\u0163ionale \u00ee\u0163i ofer\u0103 o foarte mare disciplin\u0103 \u2013 financiar\u0103, procedural\u0103 etc. \u2013 te oblig\u0103 s\u0103 fii c\u00e2t mai eficient posibil, lucru care reprezint\u0103 o \u015fcoal\u0103 extraordinar\u0103.\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nA preluat planta\u0163ia de la tat\u0103l s\u0103u \u00een 2013, \u015fi \u015fi-a fixat obiectivul de a o moderniza \u015fi a o adapta condi\u0163iilor actuale ale pie\u0163ei. Astfel, dup\u0103 ce a intrat \u00een lumea vinului, a decis s\u0103 fac\u0103 o cram\u0103, pentru a \u00eenchide cercul de fabrica\u0163ie cu produsul finit. \u201dDecizia a fost luat\u0103 peste noapte, mi-am spus: \u00abanul acesta trebuie s\u0103 fac crama\u00bb, f\u0103r\u0103 s\u0103 am foarte multe informa\u0163ii despre ce, cum \u015fi \u00een ce fel\u201c, descrie el pasul f\u0103cut \u00een 2013. Era familiarizat cu domeniul HoReCa \u015fi \u015ftia cum se lucreaz\u0103 \u00een cadrul acestuia, dar admite c\u0103 descoperirea lumii vinului atunci c\u00e2nd se afl\u0103 \u00een v\u00e2rtejul ei \u201deste o experien\u0163\u0103 extraordinar\u0103\u201c. <\/p>\n

\nPrimul pas dup\u0103 preluarea fr\u00e2ielor afacerii a fost implementarea a patru planuri de reconversie a vi\u0163ei de vie, o investi\u0163ie de peste 2 milioane de euro, fonduri europene (\u015fi 5 hectare, pentru produc\u0163ia de struguri de mas\u0103, replantate din fonduri proprii, potrivit antreprenorului). \u201dFiind vorba despre o vie plantat\u0103 \u00een \u201876-\u201878 \u015fi axat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci pe produc\u0163ie \u015fi v\u00e2nzarea strugurilor, nu era rentabil\u0103 o planta\u0163ie b\u0103tr\u00e2n\u0103\u201c, explic\u0103 el. Din cauza proceselor de reconversie ini\u0163iate de antreprenor, aflate \u00eenc\u0103 \u00een desf\u0103\u015furare, \u015fi cifra de afaceri a sc\u0103zut (dureaz\u0103 patru ani ca vi\u0163a de vie s\u0103 ajung\u0103 la maturitate, explic\u0103 el).<\/p>\n

\n\u201dDefri\u015fezi planta\u0163ii, replantezi, dar vi\u0163a de vie intr\u0103 pe rod dup\u0103 patru ani; practic, noi av\u00e2nd defri\u015f\u0103ri \u00een fiecare an, cu excep\u0163ia lui 2016, suprafa\u0163a productiv\u0103 s-a diminuat constant. Astfel c\u0103 veniturile ob\u0163inute din struguri au tot sc\u0103zut.\u201c Astfel, dac\u0103 anul trecut au avut cea mai mic\u0103 suprafa\u0163\u0103 productiv\u0103, din 2017 aceasta \u00eencepe s\u0103 creasc\u0103, pentru c\u0103 vi\u0163a de vie plantat\u0103 \u00een primul program de reconversie, \u00eentins\u0103 pe o suprafa\u0163\u0103 de 47 de hectare, a intrat pe rod anul acesta. Anul viitor, va mai culege roadele de pe \u00eenc\u0103 37 de hectare, \u00een urm\u0103torul, de pe alte 12 hectare, iar \u00een 2021, de pe \u00eenc\u0103 26 de hectare.<\/p>\n

\nPe pia\u0163a vinului, Crama Histria a intrat \u00een 2016, cu cele dou\u0103 branduri, Mirachi, care \u00eenseamn\u0103 \u201ddorin\u0163\u0103\u201c \u00een arom\u00e2n\u0103, \u015fi Ammos, \u201dnisip\u201c \u00een limba greac\u0103. Numele cramei se leag\u0103 de cetatea Histria, care se vede din planta\u0163ie, astfel c\u0103 \u201da fost oarecum natural\u0103 alegerea acestui brand\u201c, poveste\u015fte antreprenorul. \u201dFiind o cram\u0103 mic\u0103, \u00een momentul \u00een care ne-am lansat, strategia noastr\u0103 a fost s\u0103 mergem doar c\u0103tre HoReCa \u015fi magazinele specializate. \u00cen HoreCa \u00ee\u0163i atragi de fapt consumatorii, acolo ai o interac\u0163iune mai apropiat\u0103 de ei, po\u0163i s\u0103 vezi cum rela\u0163ioneaz\u0103 \u00een interac\u0163iunea cu vinurile tale \u015fi po\u0163i s\u0103 adaptezi apoi mai bine produsul fa\u0163\u0103 de cerin\u0163ele pie\u0163ei\u201c, explic\u0103 Paul Fulea, care adaug\u0103 c\u0103 produsele sale nu sunt \u00een retail \u015fi nici nu are un orizont concret de timp \u00een care ar putea s\u0103 ajung\u0103 cu produsele sale pe rafturile magazinelor generale.<\/p>\n

<\/p>\n

\n\u00cen prezent, vinurile lor ajung \u00een c\u00e2teva sute de unit\u0103\u0163i HoReCa \u015fi magazine specializate. \u201dNu avem distribu\u0163ie na\u0163ional\u0103 \u00een acest moment, ci c\u00e2teva puncte cheie unde avem colaboratori \u015fi acoperim \u00een acest moment \u00een jur de 15-20% din jude\u0163ele \u0163\u0103rii.\u201c Extinderea \u00een retail se afl\u0103 \u00eens\u0103 printre obiectivele lui. \u201dObiectivul meu personal este ca \u00een 10 ani s\u0103 pot s\u0103 vinific \u00eentreaga cantitate de struguri pe care o produc, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 cresc produc\u0163ia \u015fi v\u00e2nzarea de vin; pentru a oferi un av\u00e2nt v\u00e2nz\u0103rii va trebui atacate \u015fi canalele de v\u00e2nzare din retail – at\u00e2t marile conturi, c\u00e2t \u015fi retailul tradi\u0163ional.\u201c Anul trecut au produs 48.000 de litri de vin, iar antreprenorul spune c\u0103 pentru a acoperi nevoile unui retailer mare este nevoie de 4-5.000 de sticle, din prima comand\u0103, a\u015fa c\u0103 pentru o astfel de \u0163int\u0103, este necesar un minimum de produc\u0163ie de 20.000 \u2013 30.000 sticle pe an. \u201dChiar dac\u0103 nu faci v\u00e2nz\u0103ri explozive \u00een cadrul acelui retailer, ar reprezenta aproape jum\u0103tate din produc\u0163ia mea anual\u0103, ceea ce pentru mine ar fi acum prea mult\u201c, descrie el motivul pentru care nu au ajuns \u00eenc\u0103 \u00een lan\u0163urile retailerilor.<\/p>\n

\nPentru anul \u00een curs, previzioneaz\u0103 o produc\u0163ie de 52.000 de litri de vin \u015fi de aproximativ 900 de tone de struguri. Pentru viitor vizeaz\u0103 \u015fi exporturile, \u00eens\u0103, dac\u0103 a observat c\u0103 disponibilitatea consumatorilor rom\u00e2ni de a \u00eencerca vinuri noi este \u00een continuare redus\u0103, barierele de penetrare a pie\u0163elor externe sunt de alt\u0103 natur\u0103: \u201dPre\u0163urile cu care se v\u00e2nd vinurile rom\u00e2ne\u015fti pe pie\u0163ele externe sunt foarte mici, tocmai din lipsa unei bune imagini a Rom\u00e2niei \u00een ceea ce prive\u015fte vinul produs. Sunt vinuri care pot sta m\u00e2ndre \u00een fa\u0163a altora, cu renume la nivel mondial, dar lumea nu le percepe a\u015fa; astfel, oric\u00e2t de mult am vrea, noi, ca produc\u0103tori, nu vom putea schimba acest lucru.\u201c El consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 imagine ar putea fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 cu ajutorul statului, care ar putea s\u0103 replice ceea ce fac guvernele din \u0163\u0103ri precum Fran\u0163a, Spania, Argentina, Africa de Sud, Australia, Noua Zeeland\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte promovarea produc\u0163iilor de vin. \u201dNu trebuie s\u0103 reinventeze roata, trebuie doar s\u0103 se uite la ceea ce fac aceste \u0163\u0103ri.\u201c<\/p>\n

\nEl consider\u0103 c\u0103 statul rom\u00e2n ar putea ajuta exporturile prin ini\u0163iative similare \u015fi cu ale Republicii Moldova, unde, de pild\u0103, guvernul sprijin\u0103 participarea produc\u0103torilor la t\u00e2rgurile interna\u0163ionale de profil. \u201dAu \u00een\u0163eles aceast\u0103 nevoie, av\u00e2nd \u00een vedere blocajul exportului de vin c\u0103tre Rusia. Au atacat astfel puternic Europa de Vest cu vinurile lor, iar noi nu.\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nPaul Fulea spune c\u0103 este totu\u015fi motivat s\u0103 \u00ee\u015fi dezvolte \u00een continuare afacerea \u00een Rom\u00e2nia fiindc\u0103, pe de o parte, a observat c\u0103 exist\u0103 o mare lips\u0103 a afacerilor de familie duse din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie, iar investi\u0163ia \u00eentr-un astfel de domeniu este un pe termen lung: \u201dAcum am f\u0103cut o investi\u0163ie din care se vor hr\u0103ni \u015fi familia mea, \u015fi familia fiului meu\u201c. P\u0103streaz\u0103 \u00een continuare 10 hectare de Merlot din planta\u0163ia de 40 de ani pentru a demonstra c\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia poate s\u0103 aib\u0103 planta\u0163ii b\u0103tr\u00e2ne, cu vinuri excep\u0163ionale.<\/p>\n

\nPaul Fulea vorbe\u015fte cu pl\u0103cere despre vin, pe care \u00eel descrie drept \u201dun milion de produse \u00eentr-unul singur. Nu exist\u0103 un vin care s\u0103 semene unul cu cel\u0103lalt, chiar \u015fi vinul cu aceea\u015fi etichet\u0103 difer\u0103 de la an la an, ba mai mult, pot spune c\u0103 vinul f\u0103cut din dou\u0103 parcele al\u0103turate ale aceleia\u015fi firme este diferit\u201c. De altfel, consider\u0103 c\u0103 unul dintre cele mai frumoase lucruri legate de vin este c\u0103 po\u0163i s\u0103 degu\u015fti foarte multe sortimente, de la numeroase crame; de aici \u015fi problema pe care o identific\u0103 referitoare la consumatorii rom\u00e2ni: \u201dCramele din Rom\u00e2nia fac vinuri bune. Consumatorii \u00eens\u0103 nu au curiozitatea s\u0103 deguste vinuri. Unul dintre cele mai frumoase lucruri legate de vin este c\u0103 po\u0163i s\u0103 degu\u015fti at\u00e2t de multe sortimente, ce provin de la at\u00e2t de multe crame. \u015ei \u00een genere, cramele din Rom\u00e2nia fac vinuri bune, dar majoritatea consumatorilor din Rom\u00e2nia nu au curiozitatea s\u0103 deguste vinuri.\u201c Antreprenorul poveste\u015fte c\u0103 acela\u015fi tip de vin, din acela\u015fi an, evolueaz\u0103 \u00een timp: \u201dAi degustat acum, degust\u0103 \u015fi peste trei luni, ca s\u0103 vezi ce evolu\u0163ie a avut\u201c, \u00eei sf\u0103tuie\u015fte el pe clien\u0163i. <\/p>\n

\nChiar dac\u0103 este o pia\u0163\u0103 \u00een dezvoltare \u015fi exist\u0103 persoane care apreciaz\u0103 vinul, \u00een continuare ponderea lor este una mic\u0103. Astfel, insist\u0103 pe necesitatea curiozit\u0103\u0163ii consumatorilor de vin: \u201d\u00cen ultima perioad\u0103, au intrat multe planta\u0163ii noi pe rod, au ap\u0103rut \u015fi noi crame. Lumea din Rom\u00e2nia nu este \u00eenc\u0103 obi\u015fnuit\u0103 cu acest lucru \u015fi spune c\u0103 sunt foarte multe crame pe pia\u0163a local\u0103; dar nu sunt, dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een regiunea Dobrogea, acolo sunt 18 crame func\u0163ionale. Spre compara\u0163ie, 18 crame func\u0163ionale se g\u0103sesc \u00een \u0163\u0103ri precum Spania, Italia, Fran\u0163a, chiar \u015fi Ungaria, pe o suprafa\u0163\u0103 de 20 km p\u0103tra\u0163i\u201c.<\/p>\n

\nEl consider\u0103 c\u0103 vinurile de pe pia\u0163a local\u0103 sunt bune, iar to\u0163i produc\u0103torii se str\u0103duiesc s\u0103 fac\u0103 vinuri din ce \u00een ce mai bune; astfel, calitatea vinului a crescut \u00een ultimii ani, lucru pe care consumatorii nu l-au perceput fiindc\u0103 nu au fost curio\u015fi s\u0103 vad\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi cu alte vinuri. \u201d\u00cencerca\u0163i, c\u0103uta\u0163i, degusta\u0163i c\u00e2t mai multe sortimente de vin! A\u015fa po\u0163i s\u0103 devii \u015fi cunosc\u0103tor, a\u015fa po\u0163i s\u0103 apreciezi \u015fi mai bine un vin \u015fi a\u015fa po\u0163i s\u0103 descoperi vinul care \u0163i se potrive\u015fte cel mai bine.\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nMizeaz\u0103 pe Feteasca Neagr\u0103, despre care spune c\u0103 este caracteristic pie\u0163ei locale: \u00een primul an a plantat 7 hectare, iar \u00een al treilea program de reconversie a mai plantat \u00eenc\u0103 12 hectare, astfel c\u0103 acestui soi \u00eei va reveni o suprafa\u0163\u0103 total\u0103 de 19 hectare din portofoliul anterprenorului const\u0103n\u0163ean. Anul acesta au produs primele vinuri din Feteasc\u0103 Neagr\u0103. \u201dFaptul c\u0103 putem s\u0103 degust\u0103m surprizele fiec\u0103rui produc\u0103tor \u00een parte este una dintre experien\u0163ele minunate ale acestei industrii. Al doilea lucru care m\u0103 motiveaz\u0103 sunt reac\u0163iile oamenilor atunci c\u00e2nd degust\u0103 din vinurile pe care le produc; nu cred c\u0103 exist\u0103 o experien\u0163\u0103 mai pl\u0103cut\u0103 dec\u00e2t aceea de a fi o persoan\u0103 mul\u0163umit\u0103 de munca pe care o face.\u201c<\/p>\n

\nSuprafa\u0163a total\u0103 cultivat\u0103, pe plan local, cu vi\u0163\u0103 de vie pentru vin a ajuns la 178.574 de hectare, iar Rom\u00e2nia ocup\u0103 locul 13 la nivel mondial \u00een produc\u0163ia de vinuri, potrivit informa\u0163iilor acordate anterior de Alina Iancu, fondatorul bazei de date online a cramelor de pe pia\u0163a local\u0103 crameromania.ro.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 mai bine de 10 ani de munc\u0103 \u00een multina\u0163ionale, Paul Fulea a decis s\u0103 se preia una dintre cele mai vechi planta\u0163ii de vie din nordul jude\u0163ului Constan\u0163a, de care se ocupa anterior tat\u0103l s\u0103u. A pornit cu o investi\u0163ie de 2,2 milioane de euro, iar planurile sale vizeaz\u0103 transmiterea acesteia peste genera\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511],"tags":[81,16061,255,10006,9108,22153,293,5616,7895,7606,11563,60,8018,13468,7518,259,80,5061,4878,5626,7702],"class_list":["post-152393","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","tag-afaceri","tag-alegere","tag-antreprenori","tag-constanta","tag-decizie","tag-generatie","tag-intrare","tag-investitie","tag-multinationale","tag-munca","tag-ocupare","tag-piata","tag-planuri","tag-pornire","tag-preluare","tag-productie","tag-refuz","tag-tata","tag-vanzare","tag-vin","tag-vinuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/152393","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=152393"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/152393\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=152393"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=152393"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=152393"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}