{"id":15225,"date":"2009-10-13T22:00:00","date_gmt":"2009-10-13T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=15225"},"modified":"2026-04-02T14:30:14","modified_gmt":"2026-04-02T14:30:14","slug":"cele-mai-scumpe-mba-uri-din-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=15225","title":{"rendered":"Cele mai scumpe MBA-uri din Romania"},"content":{"rendered":"

Taxele pe care le percep scolile de management care ofera
\nprograme de tip MBA (Master of Business Administration) sau EMBA
\n(Executive Master of Business Administration) in Romania au
\nreprezentat dintotdeauna un subiect aprins de discutie. Ele faceau
\ndin aceste programe o tinta cu atat mai pretioasa, cu cat era
\ninaccesibila pentru cei mai multi dintre cei ce doreau sa urmeze o
\nastfel de specializare. Vorbim de cateva mii sau zeci de mii de
\neuro pentru un ciclu, care in general se intinde pe o perioada
\ncuprinsa intre 10 luni si doi ani.<\/p>\n

Partea buna pentru cei ce au astazi o diploma de MBA sau EMBA
\neste ca, in majoritatea cazurilor, costurile au fost suportate de
\ncompaniile angajatoare, fiind vazute ca o investitie in beneficiul
\nlor. Pana aici, toate bune si frumoase – si pentru cursanti, si
\npentru scolile de management. Problema a aparut abia dupa ce criza
\na impus impartirea investitiilor in cele cu adevarat cruciale
\npentru existenta sau succesul unei afaceri si cele ce pot fi
\namanate. “Comparativ cu situatia din anii precedenti, cand
\naproximativ 60% din studenti au beneficiat de plata cursurilor de
\ncatre companiile la care lucrau, anul acesta ponderea a scazut la
\n10%”, afirma Lucian Botea, coordonatorul adjunct al programului MBA
\nal Universitatii DeSales. E clar deci, ca nu vorbim despre
\nactivitati cruciale.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Cel mai scump program derulat in acest moment este un EMBA
\noferit de WU Executive Academy, din cadrul Universitatii Economice
\nsi de Afaceri din Viena, care costa 35.000 de euro si dureaza 14
\nluni. Specializarea este general management, iar anul trecut a avut
\n30 de absolventi, adica incasari de putin peste un milion de euro.
\nPe langa cursurile propriu-zise, in program sunt incluse si
\ncalatorii de studiu in strainatate: o calatorie de noua zile in
\nMinneapolis, SUA, unde au loc vizite la companii ca Reuters, JP
\nMorgan Chase sau NASDAQ si o calatorie de sase zile la Viena, cu
\nvizite la Erste Bank, OMV si Immoeast. De altfel, astfel de
\ncalatorii sau stagii practice fac parte, mai nou, din programa
\ncelor mai multe scoli.<\/p>\n<\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

De anul trecut, UniCredit Group si Alma Mater Graduate School de
\nla Universitatea din Bologna au intrat pe piata de MBA, prin
\nlansarea unui program specializat in retailul bancar, destinat
\nspecialistilor din industria financiara si din retail. Cursurile,
\ncare incep in luna octombrie si se termina in luna august a anului
\nurmator, costa 25.000 de euro. Avand in spate un jucator puternic
\npe piata financiara, programul ofera cursantilor facilitatea de a
\nobtine imprumuturi de pana la 35.000 de euro, care sa acopere
\ncosturile totale pentru master, si inca 10.000 de euro pentru
\ncheltuielile personale necesare pe parcursul anului academic.<\/p>\n

Pe locul al treilea in topul celor mai scumpe programe de master
\nof business administration se afla EMBA oferit de ASEBUSS in
\nparteneriat cu Kennesaw University, specializat, ca mai toate
\nprogramele de acest gen, in management general. Pentru cele 20 de
\nluni de cursuri, la sfarsitul carora are loc o calatorie de studiu,
\nse plateste o taxa de 21.500 de euro.<\/p>\n

Daca aceste taxe ar fi platite din buzunarul cursantilor, sumele
\nrespective ar fi suficiente pentru achizitia unei masini sau pentru
\navansul la un apartament. Daca sunt platite de companie – cum inca
\nse mai intampla, dar in tot mai putine cazuri – banii ar fi
\nechivalentul salariilor a 50 de oameni care castiga lunar 500 de
\neuro. Sau al salariilor a 25 de specialisti sau middle manageri
\ncare castiga lunar 1.000 de euro. Pusa in aceasta lumina, decizia
\nde a investi sau nu intr-un MBA devine mai dificila, atat pentru
\ncei ce se autofinateaza, cat si pentru companiile ce ofera aceasta
\nfacilitate angajatilor. Perspectiva de a o sista si de a directiona
\nbanii in alte zone sau pur si simplu de a face economii devine mai
\ntentanta.<\/p>\n

Reprezentantii scolilor de management au incercat sa mentina viu
\napetitul pentru aceste specializari, atacand insa pe un alt palier:
\nnevoia de supraspecializare, mai ales acum, cand concurenta la
\nlocul de munca a crescut si noua situatie economica a impus noi
\ncompetente si aptitudini. “Numarul celor interesati sa urmeze
\nprogramul ASEBUSS s-a mentinut constant, majoritatea fiind
\npreocupati de modalitati de consolidare a carierei profesionale si
\nde crestere a oportunitatilor pe piata muncii, in baza acestei
\npregatiri complexe”, spune Bianca Ioan, directorul de marketing al
\nASEBUSS. Ea subliniaza insa ca au scazut posibilitatile a obtine
\nfinantare din partea companiei, data fiind scaderea bugetelor de
\ntraining, ceea ce are implicatii asupra deciziei de inscriere.
\n“Avem situatii de candidati decisi sa inceapa programul pe forte
\nproprii, anticipand o imbunatatire a situatiei si posibilitatea de
\na obtine sustinere financiara din partea companiei anul urmator.
\nAvem situatii de candidati care se sustin exclusiv pe cont propriu,
\ndar si companii partenere care au selectionat intern manageri cheie
\ndin organizatie, pe care ii vor sustine integral”, precizeaza
\nIoan.<\/p>\n

Pana acum, seria 2009 a scolii ASEBUSS cuprinde cursanti din
\ndomeniile farmaceutic, servicii medicale, IT, telecom, bunuri de
\nlarg consum, energie si institutii financiare, mai slab
\nreprezentate insa decat in anii precedenti.\n <\/p>\n

<\/p>\n

Potrivit Verenei Hergel, directorul adjunct al programului de
\nEMBA oferit de WU Executive Academy, aproximativ 55% dintre curanti
\nisi platesc singuri studiile, 25% sunt sponsorizati de compania
\npentru care lucreaza, iar restul fac rost de bani din burse de
\nscolarizare sau imprumuturi din banci. “Multe companii nu mai au
\nbuget pentru acest tip de educatie de lunga durata pentru adulti.
\nIn acest context economic, bancile ar putea veni in ajutorul
\npersoanelor aflate in cautarea unui credit de studii, dar am
\nconstatat ca acest produs nu mai este disponibil pe piata bancara”,
\nspune Mihaela Deacu, directorul programului EMBA oferit de Tiffin
\nUniversity. Pentru programul respectiv, al carui cost se ridica la
\n16.490 de euro – unul dintre cele mai scumpe din piata -, numarul
\npersoanelor inscrise pentru acest an nu a scazut in Bucuresti, in
\nschimb sunt mai putini cei veniti din provincie.<\/p>\n

Lucian Botea spune ca de cand investitia in pregatirea
\npersonalului nu mai reprezinta o prioritate, numarul de candidati a
\nscazut, anul acesta reducerea fiind de aproximativ 25-30% fata de
\naceeasi perioada a anului trecut. “Fenomenul este total diferit de
\nceea ce se intampla pe piata americana a MBA, unde in perioade de
\ncriza numarul de inscrisi creste simtitor”, observa Botea.<\/p>\n

Din aceste motive, scolile de management au inceput sa puna in
\naplicare tarife speciale sau reduceri pentru cursantii intrati in
\nciclul de studii care incepe anul acesta. ASEBUSS ofera
\npartenerilor de afaceri reduceri cuprinse intre 1.000 si 2.000 de
\neuro pentru fiecare participant. Un alt exemplu este cel al CEU
\nBusiness School, care ofera reduceri de pana la 7.000 de euro.
\nPretul MBA oferit de Universitatea DeSales in Romania nu s-a
\nmodificat de la lansarea programului in 2007, dar anul acesta
\nstudentilor le-a fost oferita o flexibilitate mai mare in privinta
\nmodalitatilor de plata si au fost acordate mai multe burse decat
\npana acum, pentru a creste atractivitatea. In schimb, Universitatea
\nTiffin a crescut pretul programului cu 1.000 de euro, de la 15.490
\nla 16.490 de euro pe an.<\/p>\n

Institutiile urmaresc, in acelasi timp, sa-si convinga
\npotentialii clienti de credibilitatea si calitatea ofertei lor,
\npentru ca acestia sunt factori ce pot face diferenta atunci cand un
\nangajatori sau un candidat alege intre un program si altul. “Atat
\npersoanele fizice, cat si firmele care isi sponsorizeaza angajatii
\ndevin tot mai selective atunci cand investesc in programe de MBA,
\norientandu-se spre programe de incredere, acreditate international,
\npragmatice”, comenteaza Radulescu, directorul Academic Business
\nSchool din cadrul CODECS.<\/p>\n

Reprezentantii scolilor de management spun ca mai este un secret
\npentru a trece mai usor peste aceasta perioada – reorientarea de la
\nclientii companii spre cei individuali. “In momentul de fata
\nasistam la schimbari pe piata educatiei de business. Sunt programe
\ncarora le-a scazut numarul cursantilor cu 20-35%, in special din
\ncauza faptului ca vizeaza drept clienti firmele si nu persoanele
\nfizice”, subliniaza Mihaela Deacu.<\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De la inceputul anilor \u201990 si pana acum un an, poate chiar doi, scolile de management au castigat mult de pe urma programelor de tip MBA sau EMBA – erau suficient de scumpe si aveau o imagine indeajuns de buna cat sa aduca repede bani multi. Acum, nu toata lumea le mai vede ca pe un real avantaj competitiv si, mai important, nu si le mai permite.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[11663],"tags":[3093,13700,4653,340,13343,7630],"class_list":["post-15225","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-topurile-business-magazin","tag-avantaje","tag-emba","tag-mba","tag-preturi","tag-scoli","tag-top"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15225","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15225"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15225\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35364,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15225\/revisions\/35364"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15225"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15225"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15225"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}