\n\u00cen 1873, c\u00e2\u015ftiga medalia de aur la T\u00e2rgul Interna\u0163ional de la Viena. Trei ani mai t\u00e2rziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca \u00een 1878 s\u0103 ob\u0163in\u0103 diploma de onoare a T\u00e2rgului Interna\u0163ional de la Paris. Ast\u0103zi, sta\u0163iunea Borsec este \u00een paragin\u0103.<\/p>\n
\nPovestea locului supranumit “Perla Carpa\u0163ilor” \u00eencepe \u00een 1803, atunci c\u00e2nd un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la b\u0103ile termale \u015fi s-a vindecat de o boal\u0103 considerat\u0103 incurabil\u0103. \u00centors la Viena, Gunther \u00eei propune unei rude s\u0103 fac\u0103 comer\u0163 cu ap\u0103 adus\u0103 de la Borsec; pentru aceast\u0103 afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Laz\u0103rea \u015fi Ditr\u0103u, care erau proprietarele.<\/p>\n
\n\u00cen 1804, membri ai familiei Gunther reu\u015fesc s\u0103 negocieze un contract valabil timp de 28 de ani \u015fi pornesc construc\u0163ia unei fabrici de sticl\u0103, pentru a putea \u00eembutelia apa. Produc\u0163ia a \u00eenceput \u00een 1806, an \u00een care au fost \u00eembutelia\u0163i peste 3 milioane de litri de ap\u0103 mineral\u0103. Un detaliu interesant: apa \u00eembuteliat\u0103 provenea doar de la izvoarele 1 \u015fi 2, iar procesul avea loc doar \u00een zilele cu soare, atunci c\u00e2nd presiunea atmosferic\u0103 era maxim\u0103 (prin urmare, \u015fi con\u0163inutul de dioxid de carbon era crescut).<\/p>\n
\nA urmat o perioad\u0103 de glorie pentru Borsec, transformat\u0103 spre sf\u00e2r\u015fitul anilor 1800 \u00eentr-o sta\u0163iunea luxoas\u0103, cunoscut\u0103 pentru propriet\u0103\u0163ile benefice ale apelor de acolo. \u00cen perioada interbelic\u0103 \u015fi comunist\u0103, Borsecul a continuat s\u0103 prospere. La mijlocul anilor ’70, \u00een localitatea harghitean\u0103 erau peste o sut\u0103 de unit\u0103\u0163i de cazare. Ast\u0103zi, au r\u0103mas mai pu\u0163in de zece.<\/p>\n
\nMomentul revolu\u0163iei a fost momentul \u00een care Borsec a \u00eenceput s\u0103 se sting\u0103. Privatiz\u0103rile din anii ’90 au fost f\u0103cute \u00een grab\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se dea aten\u0163ie cui \u015fi \u00een ce condi\u0163ii sunt v\u00e2ndute spa\u0163iile. \u00cen doar c\u00e2\u0163iva ani, “Perla Carpa\u0163ilor” \u015fi-a pierdut toat\u0103 str\u0103lucirea.<\/p>\n
\nLovitura de gra\u0163ie a fost dat\u0103 de \u00eenchiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment \u00een care localitatea \u015fi-a pierdut statutul de sta\u0163iune balneo-climateric\u0103 primit \u00een 1953, dar \u015fi pe cel de sta\u0163iune turistic\u0103 de interes na\u0163ional, iar vilele au \u00eenceput s\u0103 se degradeze, duc\u00e2nd la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate \u00een interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, \u015fi pentru 2012.<\/p>\n