\nNu de na\u0163ionalism economic era vorba, ci de faptul c\u0103 b\u0103ncile erau private; cum pe atunci aflase \u015fi ultimul depun\u0103tor c\u0103 tendin\u0163a pe termen lung este de dezintermediere financiar\u0103, concluzia era simpl\u0103: numai o banc\u0103 de stat e stabil\u0103, fiindc\u0103 ea nu vinde, nu pleac\u0103 nic\u0103ieri \u015fi nu d\u0103 faliment. C\u0103 aceasta era esen\u0163a problemei o dovedesc \u015fi reflec\u0163iile, \u00eenmul\u0163ite pe atunci \u00een r\u00e2ndul unor comentatori economici, despre privatizarea unor mari societ\u0103\u0163i de stat din Rom\u00e2nia, care nu au fost v\u00e2ndute c\u0103tre companii majoritar private, ci c\u0103tre firme str\u0103ine controlate cel pu\u0163in par\u0163ial de stat: OTE, OMV, Enel, CEZ sau E.ON.<\/p>\n
\nExprimarea deschis\u0103 a nemul\u0163umirilor pe astfel de teme a r\u0103mas \u00eens\u0103 aproape tabu \u00een r\u00e2ndul politicienilor, de frica de a nu fi acuza\u0163i de mentalit\u0103\u0163i comuniste. Acum \u00eens\u0103 avem un \u015fir de ini\u0163iative de consolidare a rolului statului de actor economic \u00een dauna sectorului privat: lansarea fondului suveran de investi\u0163ii din care statul urmeaz\u0103 s\u0103 finan\u0163eze lucr\u0103ri de infrastructur\u0103, degradarea pilonului II de pensii prin transformarea particip\u0103rii la el \u00een participare facultativ\u0103, preluarea direct de premier a proiectului de autostrad\u0103 Comarnic-Bra\u015fov, cu management de la Banca Mondial\u0103, pentru a sc\u0103pa de fapt de problemele cu licita\u0163iile \u015fi \u00eent\u00e2rzierile firmelor private, solu\u0163ia radical\u0103 a militariz\u0103rii Institutului Cantacuzino pentru a-l scuti de eventuala intruziune sau concuren\u0163\u0103 cu firmele private din domeniu, atacurile verbale regulate din partea guvernan\u0163ilor la b\u0103ncile acuzate c\u0103 n-au declarat profit cu anii.<\/p>\n
\nE curios c\u0103 abia acum cap\u0103t\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare institu\u0163ional\u0103 ideea c\u0103 \u201estatul\u201d e mai bun dec\u00e2t \u201epriva\u0163ii\u201d, tocmai c\u00e2nd criza economic\u0103 s-a terminat de ani de zile. Dar de fapt chiar e curios? S\u0103 ne uit\u0103m un pic mai departe. \u00cen \u0163\u0103ri vecine ca Ungaria sau Cehia, ideea de a dep\u0103\u015fi criza tax\u00e2nd multina\u0163ionalele sau na\u0163ionaliz\u00e2nd b\u0103nci, adic\u0103 prin expansiunea statului direct pe seama sectorului privat, a fost \u00eent\u00e2mpinat\u0103 cu proteste la vremea ei (2011-2013), dar m\u0103car era explicabil\u0103 prin situa\u0163ia excep\u0163ional\u0103 \u00een care se g\u0103seau nu doar bugetele na\u0163ionale, ci toat\u0103 economia european\u0103. Acum are loc \u00eens\u0103 un fenomen complet distinct: aceea\u015fi expansiune a statului pe seama companiilor private continu\u0103, de\u015fi criza a trecut de mult, ba chiar a prins r\u0103d\u0103cini \u00een \u0163\u0103ri rezistente la criz\u0103, ca Polonia; mai mult, a devenit irelevant dac\u0103 guvernele care promoveaz\u0103 asta sunt de st\u00e2nga sau de dreapta, fiindc\u0103 ideea de a avea mai mult control de stat \u00een economie pare s\u0103 sur\u00e2d\u0103 aproape tuturor.<\/p>\n
\nPolonia a introdus anul trecut o tax\u0103 pe activele bancare \u015fi ale companiilor de asigur\u0103ri, menit\u0103 s\u0103 finan\u0163eze o serie de programe sociale noi, destinate mai ales copiilor. Ungaria a continuat programul de na\u0163ionalizare a b\u0103ncilor, care a dus de la o participa\u0163ie a statului de 30% \u00een sector la peste 50%, iar Polonia este \u015fi ea \u00een plin av\u00e2nt de construc\u0163ie a cel pu\u0163in unui \u201ecampion na\u0163ional\u201d (deja peste 50% din sector este de\u0163inut de stat), cu justificarea din partea guvernului c\u0103 a\u015fa poate direc\u0163iona mai bine creditarea spre companiile \u015fi domeniile considerate prioritare de c\u0103tre stat. Social-democra\u0163ii cehi, liderii actualei coali\u0163ii de guvernare, au pus \u00een programul cu care vor s\u0103 c\u00e2\u015ftige alegerile din octombrie planul de a impune o tax\u0103 pe sectorul bancar, spre a finan\u0163a astfel \u015fcoli \u015fi programe de infrastructur\u0103, \u00een timp ce partenerii de centru-dreapta din coali\u0163ie nu vor tax\u0103 pe b\u0103nci, dar \u00een schimb vor s\u0103 interzic\u0103 b\u0103ncilor s\u0103-\u015fi repatrieze dividendele \u015fi s\u0103 le oblige s\u0103 le reinvesteasc\u0103 \u00een Cehia.<\/p>\n
\nIar ceea ce e mai de mirare este c\u0103 de data aceasta, opozi\u0163ia extern\u0103 \u00eent\u00e2mpinat\u0103 de astfel de m\u0103suri e mai slab\u0103 dec\u00e2t \u00een perioada de criz\u0103, iar accidentele de parcurs se rezolv\u0103 altfel. Guvernul de la Budapesta a ajuns la un compromis cu b\u0103ncile din care statul ungar a ie\u015fit de fapt victorios: a acceptat s\u0103 reduc\u0103 treptat p\u00e2n\u0103 \u00een 2019 taxa pe b\u0103nci, \u00een schimbul angajamentului acestora de a cre\u015fte creditarea \u00een economie, \u015fi a acceptat s\u0103 \u00eempart\u0103 cu BERD ultima cucerire \u00een domeniu, respectiv un pachet de 30% din (statul a cump\u0103rat 15%, BERD 15%, ceea ce e \u00een sine o ironie, dat fiind c\u0103 programul BERD a fost mereu sus\u0163inerea privatiz\u0103rilor \u00een \u0163\u0103rile \u00een tranzi\u0163ie). Iar dac\u0103 \u00een presa financiar\u0103 occidental\u0103 discursul r\u0103m\u00e2ne \u00een general la fel de acuzator ca pe vremea crizei la adresa acestor guverne, nici m\u0103car aici nu mai e ce-a fost: acum un an, Reuters scria c\u0103 \u201eOrbanomics\u201d, strategia lui Viktor Orban de a stimula economia cu bani de la buget ob\u0163inu\u0163i din taxarea punitiv\u0103 a multina\u0163ionalelor, s-a dovedit p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103toare, lucru reflectat \u015fi de ameliorarea ratingului extern al \u0163\u0103rii.<\/p>\n
\nFr\u00e9d\u00e9ric Wehrl\u00e9 \u015fi Hans Christiansen, exper\u0163i la Directoratul OECD pentru Finan\u0163e \u015fi Companii, au publicat acum c\u00e2teva luni un studiu \u00een care arat\u0103 c\u0103, de\u015fi \u0163\u0103rile membre, inclusiv cele din fostul bloc socialist (Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia, Slovacia, Slovenia) au continuat inclusiv dup\u0103 criza financiar\u0103 eforturile de liberalizare \u015fi deschidere a economiilor pentru investi\u0163iile str\u0103ine, a ap\u0103rut totu\u015fi o tendin\u0163\u0103 nou\u0103 \u015fi de sens contrar: filtrarea cu exigen\u0163\u0103 tot mai mare a proiectelor de investi\u0163ii str\u0103ine, \u00een special a celor ini\u0163iate de companii controlate de stat (state-owned enterprises – SOE), spre a limita riscurile la adresa securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. Diverse instrumente de filtrare au ap\u0103rut peste tot, din Australia, Canada sau SUA \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een Germania, Fran\u0163a sau Italia. Wehrl\u00e9 \u015fi Christiansen afirm\u0103 c\u0103, de\u015fi \u00eengrijor\u0103rile referitoare la \u00eenmul\u0163irea investi\u0163iilor SOE sunt legitime, impunerea unor restric\u0163ii nediferen\u0163iate asupra investi\u0163iilor SOE \u201cnu este nici \u00een beneficiul \u0163\u0103rilor-gazd\u0103, nici \u00een beneficiul \u0163\u0103rilor de origine, pentru c\u0103 astfel sunt ratate oportunit\u0103\u0163i pentru investi\u0163ii interna\u0163ionale reciproc avantajoase\u201d. Dac\u0103 SOE \u00eens\u0103 ofer\u0103 standarde mai \u00eenalte de transparen\u0163\u0103 \u015fi bun\u0103 guvernare, nu sunt motive ca guvernele s\u0103 trateze diferit aceste investi\u0163ii \u00een raport cu cele f\u0103cute de firmele private, conchid autorii; mai mult, poate ar trebui pus la punct \u015fi \u00een domeniul SOE un cod interna\u0163ional de bun\u0103 conduit\u0103, dup\u0103 exemplul Principiilor de la Santiago (2008), la care au aderat fondurile suverane de investi\u0163ii \u015fi statele lor, special pentru a garanta c\u0103 \u0163\u0103rile nu vor folosi argumente legate de securitatea na\u0163ional\u0103 drept pretext pentru politici protec\u0163ioniste la adresa investi\u0163iilor str\u0103ine.<\/p>\n
\nUn astfel de text nu este menit, cum s-ar putea crede, s\u0103 lini\u015fteasc\u0103 temerile politice referitoare la ofensiva chinezilor, a arabilor sau a ru\u015filor \u00een economiile Vestului sau \u00een cele est-europene, ci s\u0103 abordeze ceea ce deja este o realitate: faptul c\u0103 statele au preluat o parte tot mai semnificativ\u0103 din ofensiva investi\u0163iilor mari. Realitatea aceasta a existat \u015fi \u00eenainte de criz\u0103 (tocmai am amintit mai devreme de comentariile despre privatizarea companiilor rom\u00e2ne\u015fti cu firme str\u0103ine de stat), dar s-a accentuat ulterior fiindc\u0103 statele s-au obi\u015fnuit s\u0103 ia ini\u0163iativa (na\u0163ionalizarea par\u0163ial\u0103 a unor b\u0103nci cu probleme, investi\u0163iile publice ca motor de relansare economic\u0103). Statul ca actor economic important a ajuns pe nesim\u0163ite ceva legitim, normal, \u00eentr-un mod greu de conceput \u00een anii \u201990 \u015fi chiar mai t\u00e2rziu. Aceasta este explica\u0163ia pentru care opozi\u0163ia automat\u0103 la implicarea statului s\u0103 fac\u0103 loc, cum am v\u0103zut \u00een studiul OECD, apelurilor la un cadru de reglement\u0103ri interna\u0163ional pentru o realitate deja existent\u0103.<\/p>\n
\nCe ar trebui s\u0103 \u00een\u0163elegem noi din astfel de discu\u0163ii teoretice? Evident c\u0103 nu e locul de concluzii brutale de genul \u201eaha, s-a dat drumul la agresiunea statului asupra priva\u0163ilor, deci PSD are m\u00e2n\u0103 liber\u0103\u201d \u015fi nici de genul \u201eatunci s\u0103 tac\u0103 cei care acuz\u0103 mereu statul c\u0103 nu are ce c\u0103uta \u00een economie fiindc\u0103 e un prost administrator\u201d. Nici nu ne putem l\u0103uda cu companii de stat capabile s\u0103 ajung\u0103 \u201ecampioni na\u0163ionali\u201d sau investitori \u00een str\u0103in\u0103tate. Un folos ar fi \u00eens\u0103 m\u0103car clarificarea unor lucruri care p\u00e2n\u0103 acum au stat amestecate, poate din fric\u0103 politic\u0103 sau din iner\u0163ie intelectual\u0103. De pild\u0103, atunci c\u00e2nd e vorba de viitorul fond suveran de dezvoltare, s\u0103 nu mai foloseasc\u0103 nimeni ideea de management privat drept paravan sau scuz\u0103 pentru inten\u0163ia statului de a ac\u0163iona direct \u00een economie. Ori s\u0103 nu mai avem parte de declara\u0163ii de genul celor ale unui fost ministru al economiei, care spunea c\u0103 el este pentru un rol minimal al statului \u00een economie, dar c\u0103 statul ar trebui s\u0103 investeasc\u0103 \u00een infrastructur\u0103, educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate, agricultur\u0103, turism, energie \u015fi industria IT&C. N-ar fi deloc pu\u0163in lucru.<\/p>\n
\n<\/a><\/p>\n \n<\/a><\/p>\n