![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16714663\/9\/grafic-1.jpg\")
<\/a><\/p>\n\n\u00cen prezent, suprafa\u0163a de 4 hectare \u015fi jum\u0103tate de teren, cu cinci compartiment\u0103ri de produc\u0163ie, care au \u00een total sunt 29.000 de metri p\u0103tra\u0163i, precum \u015fi birouri \u00eentinse pe aproximativ 4.000 de metri p\u0103tra\u0163i, a devenit ne\u00eenc\u0103p\u0103toare pentru planurile antreprenorului. \u201eToate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguran\u0163\u0103 va trebui s\u0103 facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial\u201d, sugereaz\u0103 \u0162epe\u015f direc\u0163ia de concentrare a Bilka pentru anii urm\u0103tori.<\/p>\n
\nNOUL DECENIU BILKA<\/p>\n
\nHora\u0163iu \u0162epe\u015f \u015fi-a f\u0103cut timp pentru interviu chiar dac\u0103 este perioada cea mai aglomerat\u0103 \u00een industria pe care activeaz\u0103: lunile august \u015fi septembrie sunt v\u00e2rful de sezon pe cerere, un sezon care \u00eencepe imediat dup\u0103 perioada s\u0103rb\u0103torilor de Pa\u015fte, de obicei \u00een luna mai, \u015fi se termin\u0103 \u00eenainte de s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103; mai precis, este vorba despre o \u00eencetinire a cererii, fiindc\u0103 \u015fi \u00een ianuarie \u015fi februarie sunt cereri, dar la un volum mai mic. \u201eCeea ce difer\u0103 acum fa\u0163\u0103 de anii trecu\u0163i sunt optimismul din pia\u0163\u0103 \u015fi planurile de viitor care sunt constructive din toate punctele de vedere, \u00een contextul \u00een care \u015fi nevoia de construc\u0163ii \u00een Rom\u00e2nia este foarte mare\u201d, observ\u0103 \u0162epe\u015f. \u00cen acest v\u00e2rf de sezon, cre\u015fterile cu care Bilka s-a obi\u015fnuit \u00eencep deja s\u0103 se contureze. \u201eDin calcule bazate pe istoric, probabil c\u0103 vom termina anul cu peste 400 de milioane de lei, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 p\u0103str\u0103m tradi\u0163ia cre\u015fterilor anuale de 40% . Chiar dac\u0103 am ajuns la cifre foarte mari, ne ajut\u0103 pia\u0163a – este cerere \u015fi datorit\u0103 investi\u0163iilor din trecut.\u201d<\/p>\n
\n\u015ei totu\u015fi, c\u00e2t loc de cre\u015ftere mai este? Antreprenorul descrie c\u00e2teva dintre reperele la care se uit\u0103 atunci c\u00e2nd vine vorba de evolu\u0163ia pie\u0163ei. \u201eSunt mai mul\u0163i indicatori pe care-i urm\u0103rim. Spre exemplu, materia noastr\u0103 prim\u0103 este o\u0163elul prevopsit, iar pia\u0163a din Rom\u00e2nia era \u00een 2015 de 213.000 de tone; \u00een 2016 a ajuns la 256.000 de tone. Dac\u0103 facem o paralel\u0103 cu Polonia, care este liderul Europei \u00een consumul de o\u0163el prevopsit, acolo pia\u0163a este de 900.000 de tone. Astfel, printr-un calcul comparativ raportat la popula\u0163ia Poloniei, unde tr\u0103iesc circa 40 de milioane de locuitori, rezult\u0103 o pia\u0163\u0103 poten\u0163ial\u0103 de 400.000 \u2013 450.000 tone de o\u0163el prevopsit.\u201d<\/p>\n
\nPia\u0163a de o\u0163el prevopsit, folosit mai ales \u00een construc\u0163ia de hale industriale \u015fi acoperi\u015furi metalice, ar putea ajunge \u00een circa 5-7 ani la un volum dublu, potrivit calculelor antreprenorului. El se a\u015fteapt\u0103 ca nevoia de acoperi\u015furi metalice \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 creasc\u0103, context \u00een care sunt conturate \u015fi planurile companiei pentru urm\u0103torii ani. Iar dac\u0103 toate investi\u0163iile f\u0103cute de Bilka p\u00e2n\u0103 acum au fost f\u0103cute preponderent pentru sectorul reziden\u0163ial, urm\u0103torii ani vizeaz\u0103 \u00eens\u0103 sectorul industrial. \u201eConstruim un buget acum, un plan pentru investi\u0163ia \u00een sectorul industrial, \u00een direc\u0163ia v\u00e2nz\u0103rii de hale industriale la cheie. Valoarea acestui buget este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar proiectul include \u015fi construirea unei platforme industriale de aproximativ 10 hectare \u015fi utilaje, o echip\u0103, materiile prime necesare \u015fi, bine\u00een\u0163eles, dezvoltarea \u00een pia\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n
\n\u00cen prezent produc\u0163ia pentru produsele cu destina\u0163ie industrial\u0103 aduc 10% din veniturile companiei, restul de 90% fiind produsele pentru sectorul reziden\u0163ial. \u00cen timp, dup\u0103 maturizarea investi\u0163iilor f\u0103cute \u00een 2014-206 pentru dezvoltarea diviziei reziden\u0163ial \u015fi dup\u0103 implementarea planului de investi\u0163ii pentru divizia industrial, 40% din produc\u0163ie va reprezenta sector industrial \u015fi 60% cel reziden\u0163ial. Potrivit lui Hora\u0163iu \u0162epe\u015f, maturitatea va veni \u00een 2018 \u00een cazul produc\u0163iei pentru reziden\u0163ial \u015fi \u00een 2022, \u00een ceea ce prive\u015fte industrialul.<\/p>\n
<\/p>\n
\nHora\u0163iu \u0162epe\u015f spune c\u0103 se g\u00e2nde\u015fte de mai mult timp la investi\u0163ia \u00een dezvoltarea produselor destinate sectorului industrial \u015fi c\u0103, urm\u00e2nd modelul companiilor nord-vestice, acesta este drumul pe care trebuie s\u0103 se concentreze. \u201e\u00cen Scandinavia, orice companie care prelucreaz\u0103 o\u0163el prevopsit, precum \u015fi o\u0163el zincat trebuie s\u0103 aib\u0103 ambele componente, at\u00e2t reziden\u0163ialul, c\u00e2t \u015fi industrialul.\u201d \u00cen aceast\u0103 direc\u0163ie, vor dezvolta o nou\u0103 platform\u0103 industrial\u0103, pe care vor fi instalate mai multe utilaje de produc\u0163ie. Hora\u0163iu \u0162epe\u015f spune c\u0103 \u015fi-au propus s\u0103 demareze proiectul la \u00eenceputul anului 2018 \u015fi se vor extinde p\u00e2n\u0103 la finalul anului 2020.<\/p>\n
\nPrevizioneaz\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la capacitatea maxim\u0103 de func\u0163ionare, \u00een care s\u0103 livreze hale industriale la cheie, \u00een 2021; chiar \u015fi p\u00e2n\u0103 atunci, la final de 2018, sper\u0103 s\u0103 produc\u0103 deja panouri sandvi\u015f, precum \u015fi profiluri \u00eenalte de tabl\u0103 cutat\u0103. \u201eDar nu putem spune c\u0103 \u00een sezonul 2019 vom oferi hale industriale la cheie, ceea ce ne dorim s\u0103 facem.\u201d Hora\u0163iu \u0162epe\u015f spune c\u0103 investi\u0163ia va fi sus\u0163inut\u0103 din profitul companiei, finan\u0163\u0103ri bancare, dar \u015fi fonduri europene. \u201e\u00cen ultimii ani, compania a avut un profit bun, care acum este folosit \u00een capitalul de lucru; cu siguran\u0163\u0103 vom folosi \u015fi finan\u0163\u0103ri bancare, dar am fi foarte bucuro\u015fi s\u0103 putem folosi fonduri europene pentru achizi\u0163ia de utilaje.\u201d \u00cen programul 2007-2014, au accesat fonduri europene de peste 2 milioane de euro. \u201eNe-am bucura dac\u0103 s-ar \u00eent\u00e2mpla ceva acum cu 2015-2020. Dac\u0103 nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic p\u00e2n\u0103 acum, sper\u0103m s\u0103 fie o aglomerare de programe \u00eentre 2017 \u015fi 2020. Dac\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla, ne va ajuta foarte mult; dac\u0103 nu se va \u00eent\u00e2mpla, avem resurse s\u0103 finan\u0163\u0103m acest plan.\u201d Ajutoarele de stat nu le iau \u00een prezent \u00een considerare, num\u0103rul de 200 de angaja\u0163i pe care \u00eei implic\u0103 accesarea unui astfel de ajutor fiind prea mare pentru necesarul lor. \u201eTehnologia pe care o folosim noi este de ultim\u0103 genera\u0163ie \u015fi nu necesit\u0103 at\u00e2t de mult\u0103 for\u0163\u0103 de munc\u0103.\u201d<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nBilka aloc\u0103 anual investi\u0163ii \u015fi pentru cercetare \u015fi dezvoltare \u2013 \u00een 2017 suma bugetat\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie este de 1 milion de euro. Banii sunt aloca\u0163i at\u00e2t digitaliz\u0103rii, prin implementarea unui nou soft de integrare a activit\u0103\u0163ii Bilka, proiect ce va fi implementat la 1 ianuarie 2018, c\u00e2t \u015fi pentru dezvolt\u0103rea de noi produse \u2013 un exemplu \u00een acest sens este lansarea pe pia\u0163\u0103 a finisajului premium de \u0163igl\u0103 metalic\u0103 marc\u0103 proprie, GrandeMat.<\/p>\n
\nMILIONAR PE TIMP DE CRIZ\u0102<\/p>\n
\nCifrele de business de acum sunt rezultatul alegerilor f\u0103cute pe parcursul a 10 ani de Hora\u0163iu \u0162epe\u015f, care punea bazele Bilka la 26 de ani. A studiat ingineria la Sibiu, iar apoi s-a angajat \u00eentr-un concern slovac, cu activit\u0103\u0163i \u00een domeniul \u0163iglei metalice, care \u00eencerca s\u0103-\u015fi fac\u0103 intrarea \u00een Rom\u00e2nia. A fost acceptat ca reprezentant tehnic, ceea ce \u00eensemna c\u0103 trebuia s\u0103 fac\u0103 necesarul de materiale pe planurile de acoperi\u015f \u00een func\u0163ie de cererile re\u0163elei de distribu\u0163ie, \u00een dezvoltare la acea vreme; la sf\u00e2r\u015fitul lui 2005 lucrau \u00een jur de 40 de oameni \u00een firma slovac\u0103. \u201eDup\u0103 un an \u015fi jum\u0103tate (de la angajare) eram foarte prins \u015fi concentrat \u00een ceea ce f\u0103ceam \u015fi \u00eemi pl\u0103cea foarte mult, \u0163ineam foarte mult la companie \u015fi la colegi. Dar nu sesizasem c\u0103 pe absolut tot estul Europei compania crescuse foarte mult, era un singur ac\u0163ionar, pentru care devenise o p\u0103l\u0103rie prea mare. \u015ei a hot\u0103r\u00e2t c\u0103 pentru dezvoltarea companiei este mai bine s\u0103 o v\u00e2nd\u0103.\u201d Planurile pentru pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 nu au coincis cu ale noilor proprietari, astfel c\u0103, dup\u0103 patru-cinci luni de participare la \u015fedin\u0163e cu ei, a decis s\u0103 mearg\u0103 pe propriul drum \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi deschid\u0103 propria companie.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nA fondat Bilka Steel \u00een 2007 \u015fi vreme de un an a mers \u00een paralel cu firma proprie dar \u015fi cu statutul de angajat, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care noii proprietari, suedezi, au preluat efectiv afacerea. Primii pa\u015fi ca antreprenor \u00eei f\u0103cuse \u00eens\u0103 \u00eenc\u0103 din 2005, cu un punct de v\u00e2nzare a \u0163iglei \u00een ora\u015ful natal, F\u0103g\u0103ra\u015f, \u00een urma \u00een\u0163elegerii cu patronul slovac. \u201eAveam exemplul re\u0163elei de distribu\u0163ie, aveam exemplul altor oameni care au reu\u015fit s\u0103 aib\u0103 succes \u00een unele zone din \u0163ar\u0103 \u015fi \u015ftiam ceea ce am de f\u0103cut, dar planul nu era doar de cump\u0103rare \u015fi v\u00e2nzare de acoperi\u015furi \u015fi montare; voiam s\u0103 fac pasul spre produc\u0163ie.<\/p>\n
\nFiind vorba despre anul 2007, evolu\u0163ia companiei a accelerat \u015fi datorit\u0103 cererii foarte mari\u201d, descrie \u0162epe\u015f pasul f\u0103cut \u00een urm\u0103 cu zece ani. Despre alegerea numelui firmei, antreprenorul bra\u015fovean spune c\u0103 \u015ftia c\u0103 trebuie s\u0103 aleag\u0103 un cuv\u00e2nt scurt, de impact, care s\u0103 aib\u0103 puterea s\u0103 reprezinte compania pe plan na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional. \u201e\u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut ca, \u00een perioada \u00een care c\u0103utam un nume, s\u0103-mi arunc ochii pe o hart\u0103, pe care am v\u0103zut numele Bilka, un sat bulg\u0103resc care am aflat c\u0103 la recens\u0103m\u00e2ntul din 2011 avea 602 locuitori.\u201c \u00cen primul an de activitate a firmei, cererea \u015fi profitul crescuser\u0103 at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t i-au permis deja s\u0103 \u00eenceap\u0103 investi\u0163iile pentru produc\u0163ie, mai rapid chiar dec\u00e2t antreprenorul \u00eensu\u015fi \u00ee\u015fi imagina.<\/p>\n
\n\u00cen 2007, veniturile companiei erau de 500.000 de euro, iar un an mai t\u00e2rziu cifra de afaceri a fost de zece ori mai mare, \u00een condi\u0163iile \u00een care pentru Bilka lucrau atunci doar \u015fapte angaja\u0163i. Nici criza nu a afectat prea mult ritmul de cre\u015ftere al companiei. Astfel, la final de 2008, au cump\u0103rat primele trei utilaje. \u201e\u00cen 2009 s-au recalculat pu\u0163in lucrurile, dar nu am avut o sc\u0103dere, s-a men\u0163inut cifra de afaceri la 5 milioane de euro. Am \u00eenceput produc\u0163ia, iar dac\u0103 \u00een primele 6 luni am fost foarte dezorienta\u0163i fiindc\u0103 nu \u015ftiam ce se va \u00eent\u00e2mpla \u015fi c\u00e2t de mare va fi c\u0103derea, spre sf\u00e2r\u015fit de 2009 mi-am dat seama c\u0103 nu e at\u00e2t de r\u0103u.\u201d Astfel, \u00een 2010 au continuat investi\u0163iile, au avut un prim proiect de fonduri europene \u2013 un proiect de minimis \u2013 \u00een valoare de 100.000 de euro, pentru achizi\u0163ia unui utilaj. \u201eChiar dac\u0103 pare pu\u0163in, pentru noi a fost foarte bine \u00een acel moment.\u201d
\n2010 a reprezentat momentul de start al cre\u015fterilor accelerate; saltul din acel an a fost de 54%, p\u00e2n\u0103 la 8 milioane de euro.<\/p>\n
\n\u201eCre\u015fterea s-a men\u0163inut undeva \u00een jurul valorii de 40%, iar \u00een 2010-2011 uitasem de criz\u0103, vedeam o gr\u0103mad\u0103 de oportunit\u0103\u0163i, ne f\u0103ceam calcule, cuno\u015fteam foarte bine concuren\u0163a. Competitorii nu au mai investit, iar noi am \u00eenceput un plan masiv de investi\u0163ii \u00een perioada respectiv\u0103\u201d. \u00cen 2012 Bilka a contractat primul credit bancar, pentru cump\u0103rarea platformei industriale pe care se afl\u0103 acum. 2012 a fost \u015fi anul \u00een care au devenit lideri de pia\u0163\u0103, ca urmare a investi\u0163iilor f\u0103cute \u00een 2010-2011. \u201eAcest lucru ne arat\u0103 c\u0103 pia\u0163a acoperi\u015furilor nu era matur\u0103, a fost ridicat\u0103 de cererea aceea artificial\u0103, din 2006-2008. Dup\u0103 2012 ne-am dat seama c\u0103 trebuie s\u0103 ne asum\u0103m pozi\u0163ia de lider \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 venim cu lucruri noi.\u201d<\/p>\n
\n
\nAstfel, au dezvoltat o gam\u0103 de servicii, printre care \u2013 ceea ce pare acum banal \u2013 livrarea produselor la domiciliul clien\u0163ilor, exemplific\u0103 antreprenorul. Au diversificat gama de produse \u015fi culori, suprafe\u0163ele, textura acoperi\u015fului; \u00een prezent Bilka produce \u015fi comercializeaz\u0103 11 modele de \u00eenvelitori metalice (dintre care cinci modele de \u0163igl\u0103 metalic\u0103, dou\u0103 modele de \u00eenvelitori moderne \u015fi patru modele de tabl\u0103 cutat\u0103). Rezultatele \u00eenregistrate anul trecut sunt efectele proiectului investi\u0163ional de 10 milioane de euro, demarat \u00een 2014 \u015fi finalizat \u00een 2016. \u00cen urma acestui proiect a fost achizi\u0163ionat\u0103 \u015fi integrat\u0103 \u00een fluxul de produc\u0163ie o nou\u0103 platform\u0103, de 27.000 de metri p\u0103tra\u0163i, au fost instalate 25 noi linii de produc\u0163ie, au fost lansate trei noi modele de \u0163igl\u0103 metalic\u0103 – astfel, au \u00eencheiat investi\u0163iile pentru divizia de reziden\u0163ial.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nACOPERI\u015eURI ROM\u00c2NE\u015eTI PENTRU VECINI<\/p>\n
\nIar dac\u0103 \u00een interviurile anterioare acordate Business Magazin, Hora\u0163iu \u0162epe\u015f vorbea despre extinderea cu o unitate de produc\u0163ie \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, aceasta este \u00een continuare una dintre \u0163intele sale pe termen lung. \u201eCu siguran\u0163\u0103 este \u00een plan extinderea \u00een str\u0103in\u0103tate. Atunci c\u00e2nd cre\u015fterea noastr\u0103 va fi mai mic\u0103 pe intern, cu siguran\u0163\u0103 vom avea energia necesar\u0103 s\u0103 ie\u015fim \u015fi \u00een afar\u0103. Dar acum suntem concentra\u0163i pe consolidarea pozi\u0163iei pe intern, pe produc\u0163ia de hale industriale.\u201d Un astfel de pas nu este dificil pentru antreprenorul familiarizat cu pie\u0163ele din jurul Rom\u00e2niei. \u201eNu este greu pentru noi, pentru c\u0103 \u015ftim foarte bine ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe pie\u0163ele din jur. Noi avem competitori zonali \u00een pia\u0163a de acoperi\u015furi; pe achizi\u0163ii de materie prim\u0103 spre exemplu, concur\u0103m cu companii de talia noastr\u0103 din Polonia, din Slovacia, practic avem un soi de concuren\u0163\u0103 \u015fi acum. Cunoa\u015ftem foarte bine pie\u0163ele din jur \u015fi este o mare provocare s\u0103 reu\u015fim s\u0103 facem ce am f\u0103cut \u00een Rom\u00e2nia.\u201d<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nHora\u0163iu \u0162epe\u015f s-a g\u00e2ndit chiar \u015fi la primele pie\u0163e \u00een care ar vrea s\u0103 \u00ee\u015fi extind\u0103 fabricile. \u201ePlanul \u00eel avem f\u0103cut \u015fi prima pia\u0163\u0103 pe care vrem s\u0103 ie\u015fim este Slovacia – o \u0163ar\u0103 stabil\u0103, moneda este euro, dar trebuie s\u0103 g\u0103sim momentul potrivit \u015fi s\u0103 nu afect\u0103m absolut deloc dezvoltarea pe plan intern. Cu siguran\u0163\u0103 vom ie\u015fi pe pie\u0163ele externe, eu spun acum Slovacia, dar p\u00e2n\u0103 atunci sper\u0103m s\u0103 se stabilizeze pia\u0163a \u00een Ucraina, unde avem parteneri stabili \u015fi solizi \u00een acela\u015fi timp, \u00een ciuda situa\u0163iei de acolo. Ucraina este o pia\u0163\u0103 foarte bun\u0103, \u00een care vedem un mare poten\u0163ial. Dac\u0103 lucrurile vor fi mai stabile acolo, planurile noastre se pot schimba.\u201d Extinderea s-ar face prin deschiderea unei unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie pentru care ar fi necesar\u0103 o investi\u0163ie de 9 milioane de euro, aproape jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de investi\u0163ia pentru dezvoltarea diviziei de industrial. \u201eCu siguran\u0163\u0103 \u00eenc\u0103 nu este momentul, av\u00e2nd \u00een vedere ceea ce avem de f\u0103cut pe pia\u0163a intern\u0103.\u201d<\/p>\n
\n\u00cen prezent, 10% din cifra de afaceri este generat\u0103 de exporturi; produsele Bilka ajung \u00een pie\u0163e precum Republica Moldova, Ucraina, Ungaria \u015fi Bulgaria. \u201eAvem totu\u015fi o pondere bun\u0103 \u015fi un cuv\u00e2nt de spus acolo, doar cu livr\u0103ri de la Bra\u015fov, nu cu unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie\u201d. Au un departament specializat pentru exporturi; acest departament este format din cinci oameni, iar calculele arat\u0103 c\u0103 cifra de afaceri din exporturi va dep\u0103\u015fi anul acesta 9 milioane de euro. \u201eTrat\u0103m fiecare pia\u0163\u0103 cu mare seriozitate \u015fi nu avem obstacole, pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 la Sofia (Bulgaria) nu este distan\u0163a at\u00e2t de mare; nici Ucraina nu este at\u00e2t de departe, iar \u00een Ungaria, acum ne ajut\u0103 c\u0103 avem autostrad\u0103 spre vest. Am sim\u0163it c\u0103 ne ajut\u0103 chiar \u015fi cu distribu\u0163ia pe Banat, pe intern.<\/p>\n
\nFiecare deschidere de tronson se simte \u00een business. Dac\u0103 \u00een urm\u0103 cu cinci ani camioanele se \u00eentorceau la dou\u0103 zile, acum se poate face desc\u0103rcarea \u015fi se \u00eentorc \u00een urm\u0103toarea zi.\u201d V\u00e2nd \u00eens\u0103 \u015fi mai departe de at\u00e2t. \u201eVindem \u00een sudul Germaniei, avem un distribuitor \u00een Fran\u0163a – dar nu sunt cantit\u0103\u0163i mari, spre exemplu acoperim case de lemn \u00een sudul Fran\u0163ei; de asta se ocup\u0103 distribuitorul nostru de acolo. Nu putem spune c\u0103 aceast\u0103 activitate are o pondere mare \u00een aceast\u0103 cifr\u0103 de 9 milioane, fiind c\u00e2teva transporturi pe an. Cu siguran\u0163\u0103 va trebui s\u0103 ne concentr\u0103m pe pie\u0163ele dimprejur, ne va fi mult mai u\u015for s\u0103 control\u0103m lucrurile.\u201d<\/p>\n
\nO PIA\u0162\u0102 CU ACOPERI\u015eURI MULTICOLORE<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte specificul pie\u0163ei locale, dimensiunea acesteia poate fi analizat\u0103 prin prisma mai multor repere, potrivit antreprenorului. \u201eDac\u0103 ne uit\u0103m la consumul de o\u0163el prevopsit, al c\u0103rui pre\u0163 se plaseaz\u0103 anul acesta la 1.000 de euro\/ton\u0103, pia\u0163a va ajunge la 280.000 de tone, astfel c\u0103 putem spune c\u0103 va ajunge la 280 de milioane de euro. Dac\u0103 vorbim despre valorile ad\u0103ugate ale produc\u0103torilor \u015fi de produsele conexe, se va duce spre 400 de milioane de euro; dac\u0103 vorbim strict de metri p\u0103tra\u0163i de acoperi\u015f f\u0103r\u0103 accesorii \u015fi f\u0103r\u0103 alte \u00eentrebuin\u0163\u0103ri \u2013 fiindc\u0103 o\u0163elul acesta prevopsit se folose\u015fte \u015fi \u00een u\u015file de garaj, spre exemplu – pia\u0163a se plaseaz\u0103 \u00een jurul a 200 de milioane de euro.\u201d Poten\u0163ialul pe care \u00eel vede Hora\u0163iu \u0162epe\u015f este de dublare a pie\u0163ei \u00een urm\u0103torii cinci – \u015fapte ani. \u201eTrebuie luat \u00een considerare c\u0103 ritmul de cre\u015ftere poate \u00eencetini; PIB-ul este \u00een jurul a 200 de miliarde, cred c\u0103 nu este nes\u0103n\u0103tos s\u0103 avem \u015fi doi ani de cre\u015fteri de 8%, apoi va urma probabil o \u00eencetinire a ritmului.\u201d
\nIar dac\u0103 cifrele din 2008 ar\u0103tau c\u0103 pia\u0163a nu era matur\u0103, acest lucru se poate observa \u015fi \u00een modul \u00een care au evoluat ulterior gusturile rom\u00e2nilor \u00een materie de textur\u0103, culoare \u015fi form\u0103 a acoperi\u015furilor, observ\u0103 Hora\u0163iu \u0162epe\u015f. \u201eSe vede c\u0103 nu este o pia\u0163\u0103 stabil\u0103. Spre exemplu, \u00een urm\u0103 cu 5-7 ani, prima culoare v\u00e2ndut\u0103 era ro\u015fu; acum predomin\u0103 \u00een alegerile clien\u0163ilor culoarea maro-ciocolatiu, iar dac\u0103 vorbim despre Bucovina, preferate sunt negrul \u015fi griul.\u201d Cea mai cump\u0103rat\u0103 culoare \u00een Bucovina, \u00een procent de peste 50%, este negrul mat, iar a doua, un maro ciocolatiu \u00eenchis – pentru c\u0103 se p\u0103streaz\u0103 culoarea acoperi\u015furilor caselor vechi; \u00een ceea ce prive\u015fte griul, acesta este ales de rom\u00e2nii care au lucrat \u00een Marea Britanie. \u201eEste o culoare foarte mult folosit\u0103 \u00een Marea Britanie, iar cei care lucreaz\u0103 acolo \u00ee\u015fi construiesc case \u00een acela\u015fi stil.\u201d<\/p>\n