Anul trecut, in primavara, managementul Petrom se intreba de ce
\ntotul e atat de roz. |n Romania, in lume, in businessul Petrom. Au
\najuns atunci la o concluzie pe care au tinut-o bine ascunsa.
\n“Lucrurile au mers foarte bine anul trecut. Ma asteptam ca mediul
\nfavorabil sa nu dureze, dar nu ma asteptam la o criza de asemenea
\ndimensiuni”, povesteste acum Reinhard Pichler.<\/p>\n
Recunoaste ca se astepta inca din primavara anului trecut la o
\ncriza, dar la o criza mica, in care pretul petrolului ar fi coborat
\nputin, cu 10-15 dolari pe baril. “Nu m-as fi asteptat niciodata ca
\npretul petrolului sa scada de la 130 la 44. Cred ca peste 90 de
\ndolari pentru un baril de petrol este un pret foarte bun, intre 70
\nsi 90 e ok, dar sub 70 ai nevoie de un program corect de finantare.
\nEra un prag la care nici nu puteam sa ne gandim anul trecut.”<\/p>\n
Pichler admite, asadar, ca nu a anticipat cat de mare va fi
\nefectul crizei care incepuse in Statele Unite – “vorbeam cu
\nprieteni din Statele Unite si imi spuneau sa stau linistit, ca asta
\nnu e o criza a petrolului, ci o criza a bancilor. Problema e ca o
\ncriza a bancilor inseamna ca nu mai ies bani in piata”. Pe de alta
\nparte, acum se simte multumit de deciziile luate atunci, cand a
\nanticipat ca vor fi totusi ceva probleme: provizioane si hedging,
\ndoua masuri de protectie, una pentru a acoperi litigiile cu fostii
\nangajati, cealalta pentru a proteja cash-flow-ul.<\/p>\n
Reinhard Pichler e un personaj simpatic. Vorbeste relativ
\nnecorporatist, compara mersul vapoarelor cu al companiilor,
\nglumeste mult. Dar revine des la explicatiile privind deciziile de
\na face hedging si de a pune deoparte provizioane. Cele doua masuri,
\nluate inca din toamna anului trecut, au insemnat ca Petrom a pus
\ndeoparte aproape jumatate din profitul net pe 2008 si a investit in
\nhedging. “|n septembrie anul trecut am inceput sa discutam despre
\nce putem face pentru a asigura baza financiara a companiei si am
\ndecis sa incepem un program de hedging pentru a ne proteja
\ncash-flow-ul. Lucram deja la previziunile pentru 2009, asa ca aveam
\nidee despre cat trebuie sa investim pentru a ramane in business,
\npentru conformare, pentru dezvoltare”, explica Pichler.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Hedgingul a fost apreciat de piata si de actionarii minoritari.
\nDe pe urma lui, Petrom a castigat in trimestrul al doilea 164 de
\nmilioane de lei (circa 40 de milioane de euro), in conditiile in
\ncare pretul mediu al petrolului s-a situat sub 65 de dolari pe
\nbaril. Asadar, Petrom a primit 15 dolari pe baril pentru cantitatea
\nde 40.000 barili\/zi pentru care au fost folosite instrumente de
\nacoperire a riscului.<\/p>\n
Programul de hedging pentru 2009 a presupus protectie pentru
\njumatate din cantitatea de petrol care intra in rafinaria de la
\nPetrobrazi. “Asta a fost o decizie foarte foarte buna, una dintre
\ncele mai bune pe care le-am luat vreodata”, spune Pichler, care
\nadmite ca nu i-a fost usor sa ia decizia de a face hedging pentru
\njumatate din productie: “Nu e asa de usor sa faci hedging – pentru
\nca poti lua decizii gresite. Daca anul acesta petrolul ar fi costat
\n130 de dolari? Ce mi-ar fi spus actionarul meu? M-ar fi intrebat de
\nce am pierdut 20-30 de dolari. Hedgingul te poate ajuta sa castigi
\nsau sa pierzi rau de tot”.<\/p>\n
Din acest punct de vedere, sfatul lui Pichler este ca o companie
\nsa apeleze la hedging doar daca este convinsa ca va avea probleme
\nserioase cu numerarul. “Atat timp cat cred ca piata bancara ma
\npoate ajuta, nu as face hedging”.<\/p>\n
Pentru 2010, programul de hedging va continua, dar nu va viza
\ntot 50% din productie, ci mai putin. Asta desi Pichler nu este
\noptimist pentru pretul petrolului din 2010. A facut hedging pentru
\n38.000 de barili la un pret de 54 de dolari. Oricum, Pichler e mai
\nlinistit acum: “In prezent ne incadram in intervalul pentru care am
\nfacut hedging. Ar putea fi mai bine, dar trebuie sa ne protejam
\npentru situatia preturilor mici. Pentru ca nimeni nu poate rezista
\nla 30 de dolari barilul. Pur si simplu nu se poate. Asa ca daca va
\nfi din nou 30-40 de dolari, nu vom muri, doar ca nu vom putea
\nfinanta asta la nesfarsit. Daca asta s-ar intampla insa, nu doar
\nindustria petrolului ar avea probleme, ci toata lumea ar avea
\nprobleme. Depindem, asadar, si de evolutia economica generala”.<\/p>\n
Decizia provizioanelor insa a fost una mai putin gustata.
\nProvizioanele, in valoare de 1,3 miliarde de lei (peste 350 de
\nmilioane de euro) au fost pastrate in special pentru a acoperi
\ncosturile cu litigiile. Chemarea Petrom in instanta de catre fostii
\nangajati a inceput cam in 2007
\nsi a avut la baza interpretari diferite ale unor clauze din
\ncontractul colectiv de munca. “Am facut provizioane pentru litigii
\nsi restructurare, dar dupa primul trimestru al acestui an nu am mai
\nconsiderat necesar sa mai facem noi provizioane”, spune Reinhard
\nPichler. Conform acestuia, provizioanele puse deoparte in 2008 au
\nreprezentat estimarea corecta pentru riscul provenit din litigii.
\nAsa ca, desi procesele continua, cele 350 de milioane de euro ar
\ntrebui sa fie suficiente pentru a acoperi aceste costuri.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Pichler spune ca aceste provizioane fac parte din stilul lui de
\nmanagement: “Motto-ul meu este ca intai sa iti asiguri finantarea
\nsi apoi sa incepi proiectul”. De aceea, nu numai provizioanele, dar
\nsi imprumuturile de la BERD la care Pichler lucreaza de un an,
\nprecum si hedgingul care a permis companiei sa isi continue
\ninvestitiile – toate au plecat din biroul lui Reinhard
\nPichler.<\/p>\n
CFO-ul Petrom a facut acestea si pentru a se uita macar putin
\noptimist la 2010: spune ca a asigurat finantarea pentru proiectele
\nurgente, ca ceea ce Petrom a inceput in ultimele luni “nu e chiar
\nasa de rau” si ca banii sunt “la locul lor”. “Cu toate acestea,
\ntrebuie sa ne uitam continuu la costurile noastre si sa le
\nimbunatatim, deoarece 2010 nu va fi deloc o lume noua.”<\/p>\n
Austriacul venit in Romania de cand a fost privatizat Petrom
\nconsidera ca rolul CFO-ului in economia companiilor s-a schimbat in
\nultimul an. Cu mentiunea ca acest rol depinde mult de industrie:
\n“Rolul unui CFO depinde foarte mult de sectorul in care activeaza.
\nFinantele depind de afacere, ai un rol diferit daca lucrezi pentru
\no companie de constructii, pentru Metro, pentru Billa sau pentru
\nPetrom”.<\/p>\n
Pichler considera ca rolul directorului financiar a devenit
\nfoarte important in companiile cu ritm mare de investitii, unde
\nacesta nu doar numara banii, ci trebuie sa se implice strategic si
\nsa gaseasca finantari pentru proiectele companiei: “Finantele nu
\nsunt aceleasi peste tot. Asta e o chestie inteleasa gresit”. Dar
\nfinantele au si ceva in comun: “sfarsitul zilei, mai ales in aceste
\nvremuri complicate, trebuie sa il gaseasca pe directorul financiar
\ncu banii in buzunar”, considera Pichler. De aceea e important cu
\ncine vorbesti si ce faci in fiecare zi. Totul trebuie sa aiba
\nsens.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Conduce finantele celei mai mari companii din Romania. Nu a fost foarte pesimist pentru 2009. Se astepta la o criza mult mai mica. Acum nu e optimist pentru 2010, care va fi un an altfel – fara provizioane, mai putin hedging, mai multa adrenalina.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[531],"tags":[150,7659,13747,222],"class_list":["post-15141","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-energie","tag-energie","tag-petrom","tag-reinhard-pichler","tag-strategie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15141","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15141"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15141\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35293,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15141\/revisions\/35293"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15141"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15141"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15141"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}