Dupa ce in SUA au disparut milioane de locuri de munca,
\ncugetarile filozofice ale lui Crawford despre revalorizarea
\nlucrului manual au atins un punct sensibil in constiinta
\namericanilor, devenind rapid un best-seller la nivel national si
\ngenerand o multime de comentarii.<\/p>\n
N-a fost doar un semn ca americanii pierduti in recesiune incep
\nsa empatizeze cu muncitorii de rand, ci s-a pus sub semnul
\nintrebarii insasi utilitatea muncii celor cu gulere albe.<\/p>\n
Pe langa aceasta carte, al carei subtitlu este “O cercetare
\nasupra valorii muncii”, Richard Sennett, sociolog din New York, a
\nadus anul trecut un omagiu celor ce presteaza activitati fizice in
\ncartea sa “Mesterul”. Reality show-uri ca “Prada mortala”
\n(“Deadliest Catch”), despre pescuitorii comerciali de crabi, sau
\n“Camionagiii de la Pol” (“Ice Road Truckers”), care urmareste
\ntransportatorii de marfuri grele pe traseele din apele inghetate
\nale nordului Canadei si al Alaskai, au atras audiente record.<\/p>\n
Miscarea care promoveaza hrana produsa pe plan local a inspirat
\nnenumarati oameni sa-si planteze zarzavaturi in gradina, in timp ce
\nin California, asa-numita Maker Movement (Miscarea Mesterilor) ii
\natrage pe cei cu aplecare spre mecanica si pe cei interesati de
\nmestesuguri la festivaluri unde schimba ponturi despre construirea
\nsi repararea a mii de lucruri, de la iPod-uri la biciclete. De la
\nzilele miscarii “inapoi la pamant” din anii ’60 si ’70, munca
\nfacuta cu propriile maini nu a mai fost privita in culori atat de
\nroz.<\/p>\n
Inteleg interesul in revigorarea mestesugurilor, care este
\npartial o chestiune de nostalgie si partial o problema reala si
\nacuta in vietile oamenilor”, spune Russ Rymer, scriitor si profesor
\nla Institutul Radcliffe pentru Studii Avansate de la Harvard, care
\nlucreaza la o carte despre creatorii de arcusuri pentru vioara.
\n“Aspectul nostalgic este evident – ne simtim efemeri si tanjim dupa
\nvremurile cand confectionam noi lucrurile. Iar sectoarele noastre
\nmai putin tangibile – cum sunt finantele si activitatea bancilor de
\ninvestitii – s-au degradat in ochii nostri, asa ca ne intoarcem la
\nun stil de munca presupus mai onorabil.”<\/p>\n
Daca aceasta nostalgie se traduce intr-o schimbare reala in
\ncarierele oamenilor ramane de vazut. Datele oficiale nu urmaresc
\ndaca exista vreo migratie a angajatilor de la sectorul gulerelor
\nalbe spre cel al “gulerelor albastre”. Scepticii se indoiesc ca
\nromantarea muncii manuale va duce la o realiniere permanenta a
\nfortei de munca din SUA.\n <\/p>\n<\/p>\n<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Totusi, criticii culturali de genul lui Crawford spun ca o
\nschimbare este iminenta, atrasa de un anumit gen de explorare de
\nsine si de o frustrare in crestere cu privire la munca de birou
\nabstracta, robotizanta, si de dezamagirea provocata de America
\ncorporatista.<\/p>\n
Intr-o noua carte, “Reset: Cum aceasta criza ne poate reaseza
\nvalorile si reinnoi America”, romancierul si jurnalistul Kurt
\nAndersen prezice: “Carierele legate de manipularea banilor nu vor
\nmai fi atat de seducatoare pentru o atat de mare parte dintre cei
\nmai destepti si mai straluciti dintre noi”.<\/p>\n
Pentru emisiunea lui de la radio “Studio 360”, Andersen a
\nintervievat cam o duzina de oameni care au trecut de la munci de
\nbirou la slujbe in care isi folosesc mainile, in domenii ca
\ngastronomie, constructii, arta si design. Inclusiv unul care a
\nparasit zona dezvoltarilor imobiliare ca sa faca obiecte din lemn.
\n“E usor sa fii sceptic si sa zici ca asta nu va duce nicaieri”,
\nspune Andersen. “Eu sunt sceptic cu privire la utopiile de tot
\nfelul, dar dupa ce am citit si am vazut schimbarile culturale care
\nse produc de pe urma schimbarii de tendinta de pe piata muncii,
\ncred ca este real.”<\/p>\n
Unul din cei ce au renuntat la o cariera in lumea “gulerelor
\nalbe” este Monty Wilson, de 44 de ani, un licentiat in economie
\ncare a urcat rapid pe scara ierarhica intr-una dintre cele mai mari
\nbanci din lume, pe care a refuzat sa o nominalizeze. Dar in cele
\ndin urma a descoperit ca tanjeste dupa altceva, dupa cum spune.
\nPutea sa vaneze un client luni de zile si apoi sa afle la fel de
\nusor ca acesta a fost castigat de o alta banca.<\/p>\n
In vremurile bune, Wilson castiga cate 200.000 de dolari pe an,
\ndar anul acesta a vazut evidenta: clientii din departamentul lui –
\nfinantare pentru sectorul aeronautic – isi luau zborul. In iunie a
\ndemisionat ca sa-si urmeze fantezia veche de zece ani de a lucra
\npentru sine si de a lucra cu mainile si si-a cumparat o firma de
\nfinisare de parchet in Dallas, unde isi avea biroul fosta lui
\nbanca.<\/p>\n
Acum, costumul lui business sta uitat in dulap, iar el poarta
\nbermude si tricouri la serviciu. “Ma trezesc bucuros dimineata”,
\nspune Wilson, care a primit o generoasa suma compensatorie cand a
\nplecat din banca si a carui sotie a trebuit sa se angajeze din nou
\nca profesoara ca sa poata sustine cei trei copii cu varste de pana
\nin 13 ani. El spera ca intr-o zi sa castige din nou cat avea cand
\nlucra la banca.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Ma distrez si invat din nou”, spune el. “Podelele sunt lucruri
\nvii, care respira. Se umfla cand sunt umede, se strang cand sunt
\nuscate si fiecare podea este diferita.” Chiar daca rata somajului
\nse invarte pe la 9,4%, unii meseriasi care necesita indemanare
\ncrescuta, ca sudorii si instalatorii, sunt la mare cautare acum – e
\nvorba de locuri de munca pe care muncitorii necalificati sau cei
\nveniti din strainatate nu le pot ocupa. E de asteptat ca sectorul
\nconstructiilor sa-si revina si sa genereze mai multa cerere de
\nelectricieni calificati, instalatori si tamplari, potrivit unui
\nraport din luna august al Comisiei consilierilor economici ai
\npresedintelui.<\/p>\n
William P. Hite, presedintele general al Uniunii Asociatiilor
\nInstalatorilor, spune ca sindicatul sau a observat o crestere a
\ncererilor de a intra ca ucenici din partea unor oameni cu diplome
\nde facultate. El spune ca si unii dintre solicitantii mai vechi,
\ninclusiv oameni de 50 de ani, se inscriu pentru cursurile de
\nucenici care dureaza cinci ani. “N-am mai vazut asa ceva pana
\nacum”, spune el.<\/p>\n
Multe locuri de munca in meserii care necesita indemanare, dar
\nsi altele care necesita deprinderi speciale au ramas neocupate,
\nspun unii sociologi, pentru ca americanii au considerat munca in
\ncostum mai valoroasa decat cea in salopeta, ceea ce a dus la
\npolitici care dau prioritate colegiilor de patru ani in detrimentul
\ninvatamantului vocational.<\/p>\n
Agentia de Ocupare a Fortei de Munca a estimat ca intre 2006 si
\n2016, 15,6 milioane de noi locuri de munca vor fi create, iar 10,8
\nmilioane dintre ele vor necesita nu o diploma de facultate sau un
\ntitlu superior acesteia, ci mai degraba un certificat de absolvent
\nal unei scoli postliceale, al unei scoli vocationale sau al uneia
\nde arte si meserii. Proiectiile au fost facute inainte de
\nrecesiune, dar ele, impreuna cu dezastrul din sectorul serviciilor
\nfinanciare, i-au facut pe multi economisti si sociologi sa se
\nintrebe cum va arata economia de dupa recesiune: birouri goale si
\nnimeni in stare sa repare lucruri?<\/p>\n
Totusi, daca sunt presati, multi lucratori din aceasta zona a
\n“gulerelor albe” care coc de multa vreme ideea de a lucra cu
\npropriile maini s-ar putea sa refuze muncile grele si, pentru cele
\ncare necesita abilitati ridicate, sa refuze chiar perioada de
\ninstructaj si antrenament, ca sa nu mai vorbim de reducerea
\nsalariului si de schimbarile din modul de viata. “Iarba nu mai pare
\natat de verde cand incepi sa privesti de cealalta parte”, spune
\nPhilip Olivieri, 31 de ani, care si-a infiintat propria companie de
\nintretinere a cladirilor in Brooklyn, New York, dupa ce a lucrat
\nzece ani ca inginer de intretinere si ca electrician.
\n“Chiar sunteti pregatiti sa faceti cinci ani de scoala de ucenici
\nsi, inainte sa va dati seama, sa ajungeti la 40 de ani carand
\nlucruri in fiecare zi?”, spune el. “Ajungi ca un taur – cari o
\nmultime de greutati si toate iti afecteaza corpul. Sau dai gauri in
\nbetoane si jumatate din ce forezi ajungi sa si respiri.” “Munca in
\ncontructii nu e o joaca”, spune el. “Munca fizica isi pune amprenta
\npe corpul tau si oamenii nu-si dau seama cat de greu e.”\n <\/p>\n
<\/p>\n
Robert Jackall, sociolog la Colegiul Williams din Massachusetts
\nsi care in prezent isi revizuieste cartea din 1989, “Labirinturi
\nmorale: lumea managerilor de corporatii”, despre lacomie si
\ncoruptie in lumea financiara, spune ca in timpul miscarii “Inapoi
\nla pamant”, din urma cu o generatie, multi dintre cei ce si-au
\nparasit slujbele din orase ca sa devina fermieri sau ca sa
\nlocuiasca in comune “nu au reusit sa se adapteze si in cele din
\nurma s-au intors la locurile de munca standard”.<\/p>\n
Chiar daca munca manuala isi are momentul ei de glorie, spune
\nel, “eu sunt sceptic ca societatea noastra si felul in care
\ninstitutiile societatii noastre sunt alcatuite si situatia
\neconomica in care ne gasim ne vor permite realizarea acestui nobil
\nvis”.<\/p>\n
Crawford, autorul care a ajuns mecanic de motociclete,
\nrecunoaste ca si-a putut parasi serviciul bine platit doar pentru
\nca sotia lui are asigurare medicala. Aprecierea societatii pentru
\nmunca manuala calificata si pentru mestesugarit a scazut, spune el,
\npentru ca am avut aceasta dihotomie intre cunoastere si munca
\nmanuala, de parca ar fi doua lucruri diferite”. “Munca manuala
\npresupune o multime de procese intelectuale complexe”, spune el.
\n“Si acea experienta de a vedea efectul direct al actiunilor tale in
\nlume a devenit destul de greu de regasit.”<\/p>\n
Asa a fost si pentru Joe Dietz, 30 de ani, director de
\ncontabilitate la o firma de finantare pentru constructii, care si-a
\nabandonat studiile si s-a facut peisagist timp de cativa ani
\ninainte sa ajunga la acea firma. In iunie, veniturile lui bazate in
\nprincipal pe comisioane au inceput sa scada si, cand s-a vazut fara
\nbanii pe care-i considera ca o reparatie pentru statul in fata
\ncalculatorului, a inceput sa-i intrebe pe tamplarii din cartierul
\nlui, Brooklyn, daca nu cumva au nevoie de ajutor. Acum se gandeste
\nsa revina la peisagistica.<\/p>\n
“Munca manuala te rasplateste mult mai mult pentru efort, pentru
\nca iti vezi fizic progresele”, spune el. “Stii ca ai facut ceva
\ncare sta in fata ta. Acum am proiecte de 100 de milioane de dolari
\ncare necesita zece ani ca sa fie terminate – daca vor fi
\nterminate.”\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dezonoarea Wall Street-ului si succesul cartii \u201cShop Class as Soulcraft\u201d (\u201cScoala de meserii ca temei al eticii\u201d) a lui Matthew B. Crawford, un intelectual care a plecat din lumea academica si s-a facut mecanic de motociclete, nu sunt probabil coincidente.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[13746,13745,106],"class_list":["post-15140","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-matthew-b-crawford","tag-meserii","tag-sua"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15140","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15140"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15140\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35292,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15140\/revisions\/35292"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15140"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15140"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15140"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}