![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16698696\/3\/cifre.jpg?height=620&width=465\")
<\/p>\n\nSe vede cu ochiul liber nu numai pe rafturile magazinelor \u015fi \u00een activitatea fermierilor, ci \u015fi \u00een puzderia de firme care import\u0103, produc, distribuie sau promoveaz\u0103 produsele \u201ecurate\u201d, f\u0103r\u0103 insecticide, pesticide, antibiotice, poten\u0163iatori sau coloran\u0163i chimici. \u00cen 2016 v\u00e2nz\u0103rile de produse bio pe pia\u0163a local\u0103 au marcat un plus de 30%, iar previziunile pentru acest an sunt la fel de optimiste.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen primii ani, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am \u00een\u0163eles ce \u00eenseamn\u0103 produc\u0163ia organic\u0103, am pierdut mult din recolt\u0103, \u00een unii ani chiar \u015fi 50%\u201d, spune antreprenorul George Neac\u015fu, care a mizat, \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u, Mircea Neac\u015fu, pe viticultur\u0103, investind \u00eentr-o cram\u0103 \u015fi dou\u0103 podgorii, una certificat\u0103 pentru vinuri bio, cea mai mare de acest fel la nivel european. George Neac\u015fu explica \u00eentr-un interviu acordat anterior Business MAGAZIN c\u0103 a fost foarte important s\u0103 realizeze un echilibru: de exemplu pentru d\u0103un\u0103tori, cum sunt moliile, \u00een mod obi\u015fnuit sunt folosite substan\u0163e chimice, dar \u00een culturile organice sunt interzise, fiind folosite alte tipuri de tehnici. \u201eDe pild\u0103 sunt anumite capcane care atrag moliile \u015fi acolo mor singure. \u00cen alte situa\u0163ii sunt folosite g\u00e2\u015fte \u2013 nu \u00een Rom\u00e2nia. Sunt anumite \u00abtertipuri\u00bb, s\u0103 le zicem a\u015fa, pentru a crea echilibrul biologic.\u201d Iar \u00een anii \u00een care recolta a fost compromis\u0103, antreprenorii au fost nevoi\u0163i s\u0103 suporte, dup\u0103 cum spune vr\u00e2nceanul, \u201epur \u015fi simplu, pierderile respective\u201d.<\/p>\n
\nPentru a se diferen\u0163ia de al\u0163i produc\u0103tori, au decis, \u00een 2005, s\u0103 fac\u0103 demersurile necesare pentru a transforma una dintre vii, cea de la \u00censur\u0103\u0163ei, \u00een jude\u0163ul Br\u0103ila (246 hectare), \u00eentr-una organic\u0103. Au pornit procesul de reconversie, iar pentru a ob\u0163ine certificatul de produc\u0103tor agricol organic este nevoie de cel pu\u0163in trei ani, vreme \u00een care produc\u0103torul trebuie s\u0103 respecte regulile agriculturii bio, dar nu are certificatul. Dup\u0103 trei ani se consider\u0103 c\u0103 solul \u015fi plantele sunt cur\u0103\u0163ate de substan\u0163ele chimice folosite anterior \u00een produc\u0163ia de mas\u0103.<\/p>\n
\nDiferen\u0163ele de produc\u0163ie sunt mari, poveste\u015fte Neac\u015fu, nu foarte mul\u0163i aleg aceast\u0103 cale, pentru c\u0103, este foarte riscant\u0103 \u015fi pot pierde toat\u0103 recolta rapid. \u201eMarele avantaj al prodgoriei de la \u00censur\u0103\u0163ei este c\u0103 acolo terenul e nisipos, motiv pentru care, dup\u0103 fiecare ploaie, care \u00een principiu aduce diverse boli \u00een vie, trebuie s\u0103 avem o reac\u0163ie rapid\u0103, s\u0103 stropim cu diverse substan\u0163e.\u201d \u015ei, poveste\u015fte antreprenorul, sunt mai multe tipuri de substan\u0163e, dintre care unele sistemice, rezistente la ploaie, \u00eens\u0103 cele organice trebuie folosite dup\u0103 fiecare serie de averse. Iar la \u00censur\u0103\u0163ei solul nisipos permite ca la scurt timp dup\u0103 ploaie, numai 2-3 ore, s\u0103 se poat\u0103 intra cu tractorul \u00een vie, pentru a face lucr\u0103ri. Conform celor mai recente date disponibile, Senator Wine a raportat \u00een 2015 o cifr\u0103 de afaceri de aproximativ 15,6 milioane de lei, \u00een cre\u015ftere cu 20% fa\u0163\u0103 de 2014.<\/p>\n
\nPia\u0163a de produse bio din Rom\u00e2nia are o valoare estimat\u0103 la circa 40 milioane euro \u00een 2016, \u00een cre\u015ftere cu 30% fa\u0163\u0103 de acum doi ani, potrivit unui raport realizat de Departamentul pentru Agricultur\u0103 al Statelor Unite ale Americii (USDA), publicat la jum\u0103tatea lunii februarie \u015fi citat de Ziarul Financiar.<\/p>\n
\nAceast\u0103 cre\u015ftere se datoreaz\u0103 expansiunii retailerilor, reducerii TVA la alimente, cre\u015fterii salariului minim, precum \u015fi interesului crescut al rom\u00e2nilor de a consuma produse s\u0103n\u0103toase, o tendin\u0163\u0103 care se observ\u0103 \u00een special \u00een r\u00e2ndul familiilor cu copii, potrivit raportului USDA. Consumatorul de rom\u00e2n de produse bio are \u00eentre 25 \u015fi 45 de ani, un nivel ridicat de educa\u0163ie, venituri peste medie \u015fi este interesat de un stil de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103tos; potrivit aceleia\u015fi surse, cei mai mari cump\u0103r\u0103tori de produse bio sunt femeile. La nivel mondial, v\u00e2nz\u0103rile de alimente organice au crescut de peste cinci ori \u00een ultimii 15 ani, ating\u00e2nd 70 de miliarde de euro \u00een 2014. Cea mai important\u0103 pia\u0163\u0103 este SUA, cu o pondere de 44%, urmat\u0103 de Germania (11%), Fran\u0163a (7%), China (5%), Canada, Italia \u015fi Marea Britanie (4% fiecare), Elve\u0163ia (3%), Suedia (2%) \u015fi Japonia (2%), potrivit unei analize realizate de Agence BIO. Pia\u0163a european\u0103 era estimat\u0103 \u00een 2014 la o valoare de 27,8 miliarde de euro, ceea ce \u00eenseamn\u0103 41% din pia\u0163a bio mondial\u0103, din care 25,5 miliarde de euro reprezint\u0103 contribu\u0163ia UE (circa 38% din pia\u0163\u0103 bio mondial\u0103).<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nV\u00e2nz\u0103rile totale de produse bio \u00een SUA (alimentare \u015fi nonalimentare) au atins 43,3 miliarde de dolari \u00een 2015 (cca 36 mld. euro), din care produsele alimentare reprezint\u0103 90%. Fructele \u015fi legumele bio sunt produsele cel mai v\u00e2ndute \u00een SUA (peste o treime din pia\u0163\u0103), cu o cre\u015ftere de 10,6% \u00een 2015 fa\u0163\u0103 de 2014, ating\u00e2ndu-se o valoare de 14,4 miliarde de dolari. Fructele \u015fi legumele bio au acoperit \u00een 2015 circa 13 % din v\u00e2nz\u0103rile na\u0163ionale de fructe \u015fi legume.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nCONTEMPORAN SAU VINTAGE?<\/p>\n
\nCu toate c\u0103 \u201ebio\u201d pare a fi un nou trend \u00een materie de consum, indiferent c\u0103 vorbim de alimenta\u0163ie, de cosmetice, materiale de construc\u0163ii sau energie, produsele biologice sau ecologice nu sunt o inven\u0163ie a vremurilor noastre. Ele sunt ob\u0163inute din ingrediente naturale, prin procedee c\u00e2t mai simple, \u00een dezacord cu industrializarea \u015fi automatizarea care definesc agricultura contemporan\u0103. Dac\u0103 \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva zeci de ani oamenii au ales s\u0103 stimuleze culturile cu g\u00e2ndul la cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii, \u00een ultima vreme interesul pentru produsele folosite de str\u0103bunicii no\u015ftri a redevenit la mod\u0103.<\/p>\n
\nDar t\u00e2n\u0103ra industrie a produselor bio face pa\u015fi greoi, \u00een contextul \u00een care pre\u0163urile produselor organice sunt de c\u00e2teva ori mai mari dec\u00e2t pentru cele ob\u0163inute cu insecticide, de pild\u0103. Apetitul tot mai mare pentru tot soiul de produse \u201ecurate\u201d \u2013 fie ele alimente, cosmetice sau materiale de construc\u0163ii \u2013 este vizibil deopotriv\u0103 la rafturile din magazine, dar \u015fi \u00een num\u0103rul mare de start-up-uri care au mizat pe acest segment de pia\u0163\u0103.<\/p>\n
\n\u201ePia\u0163a produselor ecologice din Rom\u00e2nia este \u00eenc\u0103 modest\u0103, \u00eentruc\u00e2t nivelul de con\u015ftientizare a avantajelor aduse s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii prin consumul de produse ecologice este sc\u0103zut. Consumatorii rom\u00e2ni nu au \u00eencredere sau nu cunosc aceste avantaje \u015fi, \u00een condi\u0163iile unor salarii mici, v\u0103d acest lucru drept o extravagan\u0163\u0103\u201d, declar\u0103 Dumitru Daniel Bot\u0103noiu, secretar de stat \u00een Ministerul Agriculturii \u015fi Dezvolt\u0103rii Rurale (MADR), despre cererea de produse bio din Rom\u00e2nia. \u00cens\u0103 aceasta a \u00eenregistrat o cre\u015ftere pe pia\u0163a intern\u0103, iar 43% dintre rom\u00e2ni declar\u0103 c\u0103 au inten\u0163ia de a cump\u0103ra produse eco \u015fi \u00een urm\u0103toarele \u015fase luni, adaug\u0103 reprezentantul MADR.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16698696\/6\/grafic-2.jpg?height=620&width=465\")
<\/p>\n
\nNum\u0103rul acestora este crescut \u00een ora\u015fele mari, \u00een special din regiunile sudice; cei mai mul\u0163i dintre amatorii de produse bio au o educa\u0163ie ridicat\u0103 \u015fi v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 25 \u015fi 34 de ani. Potrivit unui studiu de pia\u0163\u0103 realizat de Ipsos Research, cererea de alimente eco este mai ridicat\u0103 \u00een ora\u015fele mari deoarece accesul la produse naturale este limitat, spre deosebire de locuitorii din mediul rural, care au la \u00eendem\u00e2n\u0103 surse alternative de aprovizionare, \u0163ine s\u0103 precizeze Bot\u0103noiu. Conform statisticilor oferite de MADR, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent 40% dintre rom\u00e2ni au cump\u0103rat cel pu\u0163in o dat\u0103 un produs eco, \u00eens\u0103 procentul mare se poate explica \u015fi din faptul c\u0103 unii responden\u0163i consider\u0103 produse eco inclusiv pe cele din pia\u0163\u0103\/de la \u0163\u0103rani, care nu au un document de certificare. Dintre ace\u015ftia, jumatate cump\u0103r\u0103 produse eco \u00een mod regulat, cel pu\u0163in o dat\u0103 pe lun\u0103.<\/p>\n
\nConform datelor comunicate de c\u0103tre organismele de control ale institu\u0163iei, anul trecut au fost certifica\u0163i aproape 10.500 de operatori, cu o suprafa\u0163\u0103 de peste 223.000 hectare, valori care au \u00eenregistrat sc\u0103deri fa\u0163\u0103 de 2015; pe de o parte, au fost cu 15% mai pu\u0163ini operatori care au fost certifica\u0163i, fa\u0163\u0103 de 2015, iar, pe de alt\u0103 parte, suprafe\u0163ele care au primit certificarea de produc\u0163ie bio au fost cu 9% mai mici fa\u0163\u0103 de anul anterior. \u00cens\u0103 mare parte din aceste produse nu r\u0103m\u00e2n \u00een \u0163ar\u0103, deoarece Rom\u00e2nia export\u0103 anual cantit\u0103\u0163i semnficative de materii prime certificate ecologic.<\/p>\n
\nSpre exemplu, la finele lui 2016 s-au \u00eenregistrat exporturi totale de produse bio de peste 1,7 milioane de tone de cereale, produse procesate din cereale, plante medicinale, oleaginoase, diverse fructe \u015fi circa 50.000 de litri de vin. Pe de alt\u0103 parte, Rom\u00e2nia import\u0103 peste 800.000 de tone de gr\u00e2u, rapi\u0163\u0103, floarea-soarelui, fulgi de ov\u0103z \u015fi f\u0103in\u0103 de cocos \u015fi peste 25.000 de litri de ulei de cocos \u015fi sev\u0103 de mesteac\u0103n. Pe termen mediu, de circa cinci ani, Ministerul Agriculturii \u015fi Dezvolt\u0103rii Regionale previzioneaz\u0103 o cre\u015ftere a num\u0103rului de operatori \u00een sistemul de agricultur\u0103 ecologic\u0103, p\u00e2n\u0103 la 25.000, precum \u015fi a suprafe\u0163ei certificate ecologic, p\u00e2n\u0103 la circa 500.000 ha.<\/p>\n
\n\u00cen prezent pia\u0163a de profil este pu\u0163in dezvoltat\u0103 \u00een compara\u0163ie cu \u0163\u0103rile din vestul Europei, de pild\u0103, iar printre motivele enumerate de Bot\u0103noiu \u00een acest sens se num\u0103r\u0103 slaba organizare a operatorilor cu activit\u0103\u0163i \u00een agricultura ecologic\u0103, marketingul slab dezvoltat pentru produsele agroalimentare bio \u015fi lipsa unei structuri integrate de produc\u0163ie, procesare \u015fi comercializare. \u201ePentru ca pia\u0163a produselor agroalimentare ecologice s\u0103 se dezvolte, trebuie f\u0103cut un efort concentrat din partea tuturor factorilor implica\u0163i pe \u00eentreg lan\u0163ul alimentar, indiferent c\u0103 vorbim de autorit\u0103\u0163i, fermieri, procesatori, organiza\u0163ii de profil, institute \u015fi sta\u0163iuni de cercetare, mass-media etc.\u201d, precizeaz\u0103 reprezentantul MADR. Tot el propune solu\u0163ii ca programe de cercetare \u015fi dezvoltare, promovarea programelor de certificare pe categorii de produse, dezvoltarea unor politici na\u0163ionale pentru produc\u0163ia ecologic\u0103, acordarea de subven\u0163ii.<\/p>\n
\n\u201ePrezen\u0163a agriculturii organice nu este \u00eenc\u0103 puternic\u0103 pe rafturile lan\u0163urilor de magazine din Rom\u00e2nia, am observat \u00een ultimii ani o evolu\u0163ie constant\u0103 pe pia\u0163a noastr\u0103. Dac\u0103 acum cinci ani foarte pu\u0163ine magazine comercializau produse bio, \u00een acest moment avem deja pe raft produse organice produse local \u015fi aproape \u00een toate spa\u0163iile de retail exist\u0103 o gam\u0103 variat\u0103 de produse bio\u201d, declar\u0103 Magor Csibi, director al World Wide Fund for Nature (WWF) Rom\u00e2nia, organiza\u0163ie ce are activit\u0103\u0163i \u00een domeniul protej\u0103rii mediului. Chiar dac\u0103 multe dintre produsele eco oferite de retaileri nu sunt de provenien\u0163\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, el consider\u0103 \u201e\u00eembucur\u0103toare\u201d aceast\u0103 cerere a pie\u0163ei din ce \u00een ce mai clar\u0103 \u015fi mai pregnant\u0103. Referitor la controversa \u015fi unul dintre principalele impedimente ale industriei, pre\u0163ul, Csibi consider\u0103 o normalitate ca produsele organice s\u0103 aib\u0103 un pre\u0163 mai mare, pentru c\u0103 nu provin dintr-o produc\u0163ie industrializat\u0103 \u015fi au proceduri mult mai stricte, ce iau \u00een calcul \u015fi aspectele sociale sau de mediu. \u201ePe l\u00e2ng\u0103 acest lucru, agricultura bio nu genereaz\u0103 o poluare care s\u0103 fie comparabil\u0103 cu cea industrial\u0103, \u00een acest fel av\u00e2nd un randament \u015fi mai bun pe termen lung\u201d, adaug\u0103 directorul WWF Rom\u00e2nia. Dar, adaug\u0103 el, economia curent\u0103 ne-a obi\u015fnuit s\u0103 nu vedem pre\u0163ul corect al produselor cump\u0103rate.<\/p>\n
\n\u201eGoana dup\u0103 un profit c\u00e2t mai mare\u201d a generat o competi\u0163ie concentrat\u0103 aproape \u00een totalitate pe cantitate \u015fi de cele mai multe ori doar costurile materiei prime, al procesului de produc\u0163ie, de transport \u015fi de v\u00e2nzare sunt luate \u00een calcul, ignor\u00e2nd costurile sociale \u015fi de mediu. \u201ePe l\u00e2ng\u0103 asta, influen\u0163a dispropor\u0163ionat\u0103 a sectorului economic asupra politicilor publice a generat un sistem plin cu subven\u0163ii \u015fi ajutoare, acordate companiilor, at\u00e2t deschis, c\u00e2t \u015fi pe ascuns. \u00cen acest fel, de cele mai multe ori, consumatorul nu \u015ftie care este costul real al produselor \u015fi ce ascunde pentru ziua de m\u00e2ine pre\u0163ul sc\u0103zut de azi\u201d, completeaz\u0103 reprezentantul WWF Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201eSunt mai multe feluri de a influen\u0163a schimb\u0103ri spre bine \u00een societate, dar schimbarea crucial\u0103 este \u00eentodeauna la nivel individual\u201d, sus\u0163ine Magor Csibi. El consider\u0103 c\u0103 produsele organice vor continua ascensiunea \u00eenceput\u0103 \u015fi gamele de produse bio vor fi tot mai multe \u015fi complete pe rafturi, \u201e\u00eens\u0103 dac\u0103 nu va exista un proces administrativ de stimulare a acestei economii, \u00een continuare va fi doar la \u00eendem\u00e2na unei p\u0103turi foarte mici din societate\u201d. Din p\u0103cate, consider\u0103 directorul WWF Rom\u00e2nia, de\u015fi tot mai mul\u0163i oameni \u00eencearc\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 s\u0103n\u0103tos, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftim, consum\u0103m multe substan\u0163e toxice folosite \u00een agricultura industrial\u0103. De aceea, este esen\u0163ial s\u0103 ne inform\u0103m de unde vine hrana noastr\u0103 \u015fi s\u0103 comunic\u0103m pie\u0163ei dac\u0103 vrem op\u0163iuni mai s\u0103n\u0103toase, mai sustenabile, prin alegerile noastre zilnice. Totu\u015fi, premisele sunt pozitive, consider\u0103 reprezentantul WWF Rom\u00e2nia, iar \u201edac\u0103 acum c\u00e2\u0163iva ani produsele organice ajungeau pe rafturi ca s\u0103 dea bine \u00een raporturile de sustenabilitate, \u00een acest moment vedem o expansiune rapid\u0103 \u015fi dinamic\u0103 a sectorului bio. Produsele cu certificare organic\u0103 se v\u00e2nd\u201d.<\/p>\n
\nDIN CURTEA CELOR MARI<\/p>\n
\nA crescut num\u0103rul retailerilor ce ofer\u0103 produse ecologice, iar cele mai multe magazine au rafturi speciale pentru produsele ecologice (lactate, cereale etc.), conform studiului anual \u201eRetailer Scorecard\u201d realizat de WWF Rom\u00e2nia. Studiul evalueaz\u0103 performan\u0163a de mediu a principalilor retaileri alimentari din Rom\u00e2nia, analiz\u00e2nd politicile de sustenabilitate implementate \u015fi produsele certificate sau locale disponibile la raft, anul trecut afl\u00e2ndu-se la a cincea edi\u0163ie.<\/p>\n
\nUnul dintre marii juc\u0103tori care au dat curs tendin\u0163elor pie\u0163ei \u00een ceea ce \u0163ine de produsele bio este Kaufland, cel mai mare retailer de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, care a ajuns anul trecut la o cifr\u0103 de afaceri de 9,7 miliarde de lei. \u201eAm remarcat trendul pozitiv \u00een materie de alimenta\u0163ie s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi faptul c\u0103 oamenii sunt interesa\u0163i \u00een mod special de astfel de produse, dar \u015fi c\u0103 este necesar\u0103 extinderea tipului de agricultur\u0103 sustenabil\u0103, cu un impact benefic asupra mediului \u00eenconjur\u0103tor\u201d, declar\u0103 Valer Hanca\u015f, manager corporate affairs \u015fi comunicare la Kaufland Rom\u00e2nia. Din cele peste 500 de articole ecologice din portofoliul comerciantului german, cele mai mari rulaje le \u00eenregistreaz\u0103 legumele \u015fi fructele proaspete, lactatele, m\u00e2ncarea pentru sugari, urmate de uleiuri, produse de copt, cereale \u015fi ceaiuri. <\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16698696\/7\/harta.jpg\")
<\/a><\/p>\n