\n“Cele dou\u0103 anivers\u0103ri marcate anul acesta – centenarul Revolu\u0163iei ruse \u015fi un deceniu de la \u00eenceperea crizei financiare globale – au \u00een comun mai multe lucruri dec\u00e2t ar p\u0103rea. Ambele evenimente au importan\u0163\u0103 autoevident\u0103. Revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103 a instaurat o dictatur\u0103 care s-a remarcat de-a lungul secolului 20 concur\u00e2nd pentru hegemonie cu fascismul (\u00een prima etap\u0103), iar ulterior cu liberalismul bazat pe economia de pia\u0163\u0103. La r\u00e2ndul s\u0103u, criza financiar\u0103 a cl\u0103tinat modelul ap\u0103rut victorios dup\u0103 R\u0103zboiul Rece”, scrie editorialistul FT Martin Sandbu \u00eentr-un articol intitulat “De la Lenin la Lehman – marile minciuni. Cei care vor salvarea capitalismului trebuie s\u0103 observe efectele Revolu\u0163iei ruse”.<\/p>\n
\n“Comunismul absurd dezvoltat \u00een Blocul sovietic p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1980 s-a pr\u0103bu\u015fit sub greutatea propriilor contradic\u0163ii economice \u015fi politice. Criza politic\u0103 din ultimul an demonstreaz\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 urm\u0103rim dac\u0103 economiile de pia\u0163\u0103 vor avea aceea\u015fi soart\u0103. \u00cens\u0103 similarit\u0103\u0163ile sunt mai profunde dec\u00e2t amploarea istoric\u0103 a celor dou\u0103 evenimente. Con\u0163inutul actualelor riscuri asupra liberalismului economiei de pia\u0163\u0103 este acela\u015fi care a dobor\u00e2t rivalul acestui sistem. Comunismul a e\u015fuat pentru c\u0103 a comis dou\u0103 tipuri de minciuni.<\/p>\n
\nPrimul tip a constat \u00een tr\u0103darea visului care a atras ini\u0163ial milioane de oameni: o societate a egalit\u0103\u0163ii, solidarit\u0103\u0163ii \u015fi realiz\u0103rii de sine prin scopuri colective. Credin\u0163a \u00een acest vis a rezistat mult mai mult dec\u00e2t s-ar putea justifica p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een spa\u0163iul central al comunismului, chiar \u015fi \u00een Occident. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, a fost \u015ftears\u0103 de realitate. A doua minciun\u0103 a fost un sistem economic fondat pe minciun\u0103 \u015fi autoiluzie. Acum aproape c\u0103 s-a uitat, dar o mare parte a secolului 20 au fost dezbateri dac\u0103 planificarea centralizat\u0103 sau pie\u0163ele descentralizate ar asigura cea mai eficient\u0103 alocare a resurselor.<\/p>\n
\nArgumentul \u00een favoarea controlului statului asupra mijloacelor de produc\u0163ie era c\u0103 doar planificarea centralizat\u0103 putea dep\u0103\u015fi risipa de resurse generat\u0103 de \u015fomajul masiv capitalist \u015fi de recurentele deficien\u0163e de cerere care genereaz\u0103 recesiune. La nivel practic, planificarea centralizat\u0103 era deplorabil\u0103 la capitolul producerii \u015fi aloc\u0103rii resurselor de care aveau nevoie cet\u0103\u0163enii. Dar, \u00een loc de a se corecta, economia planificat\u0103 a generat o mare minciun\u0103 la care trebuia s\u0103 se alinieze \u00eencrederea public\u0103 a tuturor, chiar dac\u0103 fiecare \u015ftia bine adev\u0103rul. \u00abV\u0103 face\u0163i c\u0103 ne pl\u0103ti\u0163i, iar noi ne facem c\u0103 muncim\u00bb, era o glum\u0103 care circula de la Rostock la Vladivostok, dar \u015fi o constatare asupra realit\u0103\u0163ii”, explic\u0103 Financial Times.<\/p>\n