\nFAMILIA STOICA<\/div>\n
\nNUME CRAM\u0102: AVINCIS
\nLOCALIZARE: PODGORIA DR\u0102G\u0102\u015eANI
\nSUPRAFA\u0162\u0102: 40 HA
\nPRODUC\u0162IE 2016: 200.000 DE STICLE DE VIN
\nALTE INFORMA\u0162II: A FOST UNA DINTRE PRIMELE CRAME LOCALE CARE AU PARIAT \u015eI PE O FACILITATE PROPRIE DE CAZARE, CU O CAPACITATE AST\u0102ZI DE 28 DE PERSOANE \u00ceN REGIM DOUBLE SAU 14 PERSOANE \u00ceN REGIM SINGLE, RESPECTIV ZECE CAMERE \u015eI TREI APARTAMENTE.<\/p>\n
\nALTE AFACERI: FAMILIA STOICA ACTIVEAZ\u0102 PE PIA\u0162A AVOCATURII<\/p>\n
\n
\nMO\u015eTENIRE DE FAMILIE<\/p>\n
\nPOVESTEA AVINCIS \u00ceNCEPE \u00ceN URM\u0102 CU UN SECOL, CEL MAI NOU CAPITOL SCRIINDU-SE CHIAR ACUM. VINUL, AVOCATURA \u015eI REGIA DE FILM PAR FIECARE ELEMENTELE UNUI ALT PUZZLE, \u00ceNS\u0102 DE FAPT SUNT P\u0102R\u0162I IMPORTANTE \u00ceN POVESTEA CRAMEI PE CARE FAMILIA STOICA O DE\u0162INE PE DEALURILE DIN DR\u0102G\u0102\u015eANI.<\/p>\n
\nPovestea familiei Stoica \u015fi a businessului de vinuri pe care \u00eel controleaz\u0103 ast\u0103zi are toate elementele necesare pentru a fi subiectul unui film. Regia ar putea fi semnat\u0103 chiar de Andreea Micu, fiica avoca\u0163ilor Cristiana \u015fi Valeriu Stoica, aceasta fiind o alt\u0103 pasiune de-a ei, dincolo de avocatur\u0103 sau vinuri. Avocata Andreea Micu este implicat\u0103 zi de zi \u00een businessul cu vin Avincis. C\u00e2nd era mic\u0103, era pasionat\u0103 de regie \u015fi film, dar de-a lungul anilor planurile de carier\u0103 s-au schimbat.<\/p>\n
\nCristiana Stoica a fondat \u00een 1995 \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ul s\u0103u Valeriu casa de avocatur\u0103 Stoica \u015fi Asocia\u0163ii. Tot \u00eempreun\u0103 cu familia, c\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, a luat decizia de a restaura domeniul viticol de la Dr\u0103g\u0103\u015fani, cu o istorie de peste un secol, fiind \u00eenfiin\u0163at \u00een 1905.<\/p>\n
\nFamilia Cristianei Stoica, so\u0163ia lui Valeriu Stoica, a devenit \u00een 1927 proprietara domeniului, care dup\u0103 1950 a intrat \u00een posesia statului rom\u00e2n odat\u0103 cu instaurarea regimului comunist. L-au redob\u00e2ndit dup\u0103 1990, iar \u00een 2007 familia Stoica a \u00eenceput proiectul de restaurare a domeniului, care a inclus plantarea vi\u0163ei de vie, refacerea conacului \u015fi construc\u0163ia cramei. \u00cen 2011 a avut loc lansarea oficial\u0103 a cramei \u015fi au ap\u0103rut primele vinuri pe pia\u0163\u0103, din recolta anului 2010.<\/p>\n
\n\u201eNumele Avincis are o semnifica\u0163ie aparte pentru noi. A este ini\u0163iala numelui meu \u015fi a numelui fiului meu. V vine de la Valeriu, I vine de la Irinel, al doilea nume al mamei, iar CIS sunt de asemenea ini\u0163ialele mamei. Numele cuprinde \u015fi cuv\u00e2ntul cheie \u00abvin\u00bb\u201d, spunea anterior Andreea Micu. La Dr\u0103g\u0103\u015fani, familia Stoica cultiv\u0103 printre altele \u015fi soiuri dintre cele plantate \u00een urm\u0103 cu 100 de ani: Muscat Otonel, T\u0103m\u00e2ioas\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103, Cr\u00e2mpo\u015fie, Sauvignon Blanc.<\/p>\n
\n\u201eAvem 40 de hectare plantate \u015fi ne extindem pentru c\u0103 vedem c\u0103 exist\u0103 interes at\u00e2t din partea consumatorilor locali, c\u00e2t \u015fi din partea partenerilor de la export\u201c, poveste\u015fte Andreea Micu.
\nPrimele exporturi au fost realizate la trei-patru ani de la momentul \u00een care familia Stoica a produs primul vin Avincis, printre pie\u0163e num\u0103r\u00e2ndu-se China, Belgia \u015fi Japonia. Acum compania particip\u0103 la t\u00e2rguri interna\u0163ionale \u00een Marea Britanie \u015fi Germania pentru a atrage noi parteneriate.<\/p>\n
\nAndreea Micu afirm\u0103 c\u0103 vrea s\u0103 mai creasc\u0103 ponderea exporturilor, dar nu foarte mult, p\u00e2n\u0103 la 30-40% din business, pentru c\u0103 vrea totodat\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi consolideze pozi\u0163ia pe pia\u0163a local\u0103.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen Rom\u00e2nia suntem prezen\u0163i at\u00e2t \u00een retail c\u00e2t \u015fi HoReCa, vinurile noastre fiind listate \u00een 700 de puncte de v\u00e2nzare din HoReCa, fie ele restaurante, baruri sau magazine specializate.\u201c \u00cen retail Avincis este prezent \u00een Carrefour, Auchan \u015fi \u00een magazinele Mega Image mari.<\/p>\n
\nAvincis a produs anul trecut 200.000 de sticle, mai mult cu o treime fa\u0163\u0103 de 2015. Produc\u0163ia este \u00een cre\u015ftere, dar Andreea Micu afirm\u0103 c\u0103 nu vrea s\u0103 dezvolte prea mult businessul pentru a r\u0103m\u00e2ne pe segmentul premium. \u201eLa noi, culesul vi\u0163ei de vie se face manual, \u00een l\u0103di\u0163e de maximum 18 kg, pentru ca boaba s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 intact\u0103. Ini\u0163ial strugurii trec printr-un proces de sortare \u00een vie \u015fi apoi sunt sorta\u0163i iar, manual, pe band\u0103. Dac\u0103 am cre\u015fte prea mult, nu am mai reu\u015fi s\u0103 facem asta.\u201c<\/p>\n
\nCifra de afaceri a Avincis s-a apropiat de 1 mil. euro anul trecut \u015fi se autosus\u0163ine, spune Andreea Micu. \u201eProfitul este reinvestit.\u201d Via nu este un domeniu care aduce venituri imediat, trebuie s\u0103 ai r\u0103bdare s\u0103 a\u015ftep\u0163i chiar \u015fi peste zece ani p\u00e2n\u0103 la ob\u0163inerea unui profit, completeaz\u0103 ea. Un alt pariu al familiei Stoica este enoturismul. Avincis a fost totodat\u0103 una dintre primele crame locale care au pariat \u015fi pe o facilitate proprie de cazare, cu o capacitate ast\u0103zi de 28 de persoane \u00een regim double sau 14 persoane \u00een regim single, respectiv zece camere \u015fi trei apartamente.<\/p>\n
\nDesignul camerelor \u015fi al apartamentelor este de tip modern, minimalist, cu elemente de mobilier contemporane, dar \u015fi cu accente oltene\u015fti locale: covoare, farfurii de Horezu sau unelte de lucru \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti. Chiar \u015fi jocurile de culori din gresie amintesc de covoarele oltene\u015fti. Iar fiecare camer\u0103 sau apartament poart\u0103 numele unuia dintre vinurile produse de crama Avincis: Cr\u00e2mpo\u015fie selec\u0163ionat\u0103, Negru de Dr\u0103g\u0103\u015fani, T\u0103m\u00e2ioas\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Merlot sau Cuv\u00e9e grandiflora.<\/p>\n
\nAndreea Micu conchide prin a spune c\u0103 vizitele la cram\u0103 pot fi pres\u0103rate cu momente pitore\u015fti. \u00cen timpul unei plimb\u0103ri pe domeniu, \u00een timp ce admiri superbul apus de soare, \u00ee\u0163i poate t\u0103ia calea un iepure s\u0103lbatic sau chiar o vulpe. \u201eMistre\u0163ii au obiceiul s\u0103 intre \u00een vie \u015fi s\u0103 provoace stric\u0103ciuni, astfel \u00eenc\u00e2t am fost nevoi\u0163i s\u0103 g\u0103sim diferite metode s\u0103 \u00eei \u0163inem departe. De pild\u0103 punem un aparat de radio care difuzeaz\u0103 muzic\u0103, la c\u0103derea serii, \u00eentre r\u00e2ndurile de vie.\u201c <\/p>\n
\n
\nVIRGIL HARABAGIU
\nNUME CRAM\u0102: LICORNA WINEHOUSE
\nLOCALIZARE: PODGORIA DEALU MARE
\nSUPRAFA\u0162\u0102: 20 HA
\nINVESTI\u0162II: PESTE 3 MILIOANE DE EURO
\nPRODUC\u0162IE: CIRCA 130.000 DE LITRI
\nALTE AFACERI: MAI MULTE RESTAURANTE \u015eI HOTELURI \u00ceN SINAIA<\/p>\n
\nAFACERI ASORTATE<\/p>\n
\nUN VIN BUN SE POTRIVE\u015eTE DE MINUNE CU O CIN\u0102 COPIOAS\u0102 SAU CU O VACAN\u0162\u0102 RELAXAT\u0102. A\u015eA S-A G\u00c2NDIT PROBABIL \u015eI OMUL DE AFACERI VIRGIL HARABAGIU, CARE CONTROLEAZ\u0102 MAI MULTE RESTAURANTE \u015eI HOTELURI \u00ceN SINAIA \u015eI \u015eI-A COMPLETAT PORTOFOLIUL CU UN PRODUC\u0102TOR DE VINURI PREMIUM DIN ZONA DEALU MARE.<\/p>\n
\nLicorna WineHouse este un produc\u0103tor de vin din zona viticol\u0103 Dealu Mare, de l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti. \u00cen forma sa actual\u0103, businessul \u015fi crama sunt noi pe pia\u0163\u0103, mai exact se afl\u0103 \u00een primii ani de via\u0163\u0103. Localnicii spun c\u0103, \u00een urm\u0103 cu mai bine de 100 de ani, so\u0163ii Nicolae \u015fi Elena Nicolau au hot\u0103r\u00e2t s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 o cram\u0103 pe acest loc. Nicolae Nicolau \u00eel visase pe domnitorul Constantin Br\u00e2ncoveanu, care \u00eei cerea s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 o cram\u0103 unde s\u0103 fac\u0103 un vin negru precum coco\u015ful pe care \u00eel avea \u00een curte, poveste\u015fte Gabriel L\u0103cureanu, enologul de la Licorna WineHouse.<\/p>\n
\nVinul negru, solicitat \u00een vis de domnitor, se face \u015fi \u00een prezent; crama nu a ie\u015fit din basm \u015fi poart\u0103 numele de Licorna WineHouse. \u201eConacul ce face parte din complexul Licorna WineHouse a apar\u0163inut familiei Nicolau. La subsol se afla pivni\u0163a\u201d, spune Gabriel L\u0103cureanu. Locul este folosit pentru maturarea vinurilor \u00een 84 de baricuri (butoaie de stejar de 225 l) \u015fi pentru catifelarea vinului ro\u015fu \u00een budane de 2.000 de litri \u015fi de 3.000 de litri. Conacul a fost construit \u00eentre anii 1907 \u015fi 1909 cu pietrari italieni care, \u00een acele vremuri, erau \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u00een arta sculpturii pietrelor pentru localnicii din zona Tohani.<\/p>\n
\n\u201eCrama, a\u015fa cum poate fi admirat\u0103 \u00een prezent, a fost deschis\u0103 \u00een 2013, \u00eens\u0103 locul s-a \u00eembog\u0103\u0163it de poveste mul\u0163i ani \u00eenainte ca Licorna s\u0103 fie o inspira\u0163ie pentru nume.\u201c \u00cen acest moment, Licorna WineHouse nu are spa\u0163ii de cazare destinate turi\u015ftilor care vin s\u0103 viziteze crama \u015fi s\u0103 deguste vinurile.<\/p>\n
\nLa degust\u0103rile de la Licorna WineHouse din zona Dealu Mare, grupurile de turi\u015fti rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini num\u0103r\u0103 maximum 20 de persoane, pentru ca experien\u0163a degust\u0103rii s\u0103 fie pe m\u0103sura a\u015ftept\u0103rilor, pentru ca toate \u00eentreb\u0103rile s\u0103 primeasc\u0103 r\u0103spuns \u015fi pentru ca, dup\u0103 vizit\u0103, fiecare turist s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu informa\u0163iile necesare pentru a putea degusta \u015fi aprecia \u015fi acas\u0103 un vin. Vizita \u00eencepe cu prezentarea centrului de vinifica\u0163ie, a fluxului tehnologic, a pivni\u0163ei construite \u00een 1909 \u015fi abia apoi se ajunge la degustarea a \u015fase vinuri din gamele cramei.<\/p>\n
\nProduc\u0103torul de\u0163inut de Virgil Harabagiu a ajuns s\u0103 produc\u0103 anual circa 130.000 de litri de vin sub branduri precum Licorna, Serafim, Bon Viveur; \u00een HoReCa pre\u0163ul unei sticle variaz\u0103 \u00eentre 45 \u015fi 180 de lei. \u201eProducem circa 100.000 de sticle de vin, iar restul de circa 50.000 de litri este vin bag-in-box pe care \u00eel vindem c\u0103tre restaurante, iar acestea \u00eel marcheteaz\u0103 ca vinul casei\u201c, spune Gabriel L\u0103cureanu. Vinurile sunt v\u00e2ndute \u00een special \u00een HoReCa, \u00eens\u0103 circa 5-10% din totalul produc\u0163iei ajunge \u015fi pe rafturile magazinelor. Acum compania colaboreaz\u0103 cu discounterul german Lidl, dup\u0103 ce anterior a avut un parteneriat \u015fi cu lan\u0163ul de supermarketuri Mega Image.<\/p>\n
\nCrama nu are \u015fi exporturi pentru c\u0103, spune L\u0103cureanu, exporturile nu \u00eei ajut\u0103 pe produc\u0103torii rom\u00e2ni, \u0163ara av\u00e2nd o imagine proast\u0103 peste grani\u0163\u0103. Pia\u0163a local\u0103 este v\u0103zut\u0103 ca un produc\u0103tor de volum, cu vinuri ieftine.<\/p>\n
\nInvesti\u0163iile \u00een businessul Licorna WineHouse au fost de peste 3 milioane de euro, \u00eens\u0103 o parte din bani au venit din fonduri europene, vi\u0163a de vie fiind replantat\u0103 acum circa un deceniu, c\u00e2nd a \u00eenceput programul de reconversie. \u201eLicorna are 20 de hectare de vi\u0163\u0103 de vie, o parte plantate cu soiuri albe, respectiv Feteasc\u0103 regal\u0103, Sauvignon blanc, T\u0103m\u00e2ioas\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Chardonnay, iar o parte cu soiuri ro\u015fii, Merlot, Feteasc\u0103 neagr\u0103 \u015fi Cabernet\u201c, potrivit enologului.<\/p>\n
\nVirgil Harabagiu, unul dintre cei mai discre\u0163i antreprenori locali, despre care exist\u0103 pu\u0163ine informa\u0163ii, are mai multe restaurante \u015fi hoteluri \u00een Sinaia (hotelurile Anda \u015fi Bucegi, precum \u015fi Cabana Schiorilor) \u015fi a deschis recent \u015fi un wine bar sub numele de Licorna, tot \u00een acela\u015fi ora\u015f de pe Valea Prahovei. Totu\u015fi, \u00een pofida numelui, acesta nu vinde exclusiv produsele Licorna, pentru c\u0103, spune L\u0103cureanu, clientul are nevoie de varietate.<\/p>\n
\n\u201eAcest tip de afacere necesit\u0103 investi\u0163ii mari \u015fi produce bani t\u00e2rziu. Munce\u015fti un an pentru a produce vin doar dou\u0103 luni. Mai mult, de la primele vinuri produse, trebuie s\u0103 a\u015ftep\u0163i c\u00e2\u0163iva ani p\u00e2n\u0103 s\u0103 po\u0163i s\u0103 le vinzi\u201c, explic\u0103 enologul, care crede c\u0103 vinul atrage ini\u0163ial emo\u0163ional, \u00eens\u0103 \u00een timp trebuie transformat \u00een afacere. <\/p>\n
\n <\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\n
\nMIHNEA \u015eI MARA VASILACHE
\nNUME CRAM\u0102: DAGON WINERY
\nLOCALIZARE: PODGORIA DEALU MARE
\nSUPRAFA\u0162\u0102: 14 HA
\nPRODUC\u0162IE: CIRCA 25.000 DE STICLE
\nALTE AFACERI: FONDUL DE INVESTI\u0162II CHENAVARI FINANCIAL GROUP<\/p>\n
\nMAI MULT DEC\u00c2T VIN<\/p>\n
\nSE DESCRIE CA FIIND AMATOR DE VIN \u015eI RUGBY, LIBERAL DE MOD\u0102 VECHE \u015eI DE PROFESIE INVESTITOR. MIHNEA VASILACHE ESTE BANCHER DE INVESTI\u0162II, LOCUIE\u015eTE DE CIRCA DOU\u0102 DECENII LA LONDRA, IAR CEL MAI RECENT PARIU AL S\u0102U ESTE DAGON WINERY, UN BUSINESS \u00ceN DOMENIUL PRODUC\u0162IEI DE VIN LA DEALU MARE \u00ceN CARE A INVESTIT AL\u0102TURI DE SO\u0162IA SA MARA.<\/p>\n
\n\u201eVia Dagon, aflat\u0103 pe Valea Nucetului, \u00eentre Urla\u0163i \u015fi Ceptura, este un col\u0163 de rai\u201d, poveste\u015fte antreprenorul. Fiind plasat\u0103 \u00een partea superioar\u0103 a dealurilor, este ferit\u0103 de cele mai multe \u00eenghe\u0163uri \u015fi boli, mult mai comune \u00een zonele inferioare, adaug\u0103 el cu pasiunea unui \u00eendr\u0103gostit de licoarea lui Bacchus. Expunerea spre sud \u015fi est este favorabil\u0103 producerii de struguri cu o bun\u0103 balan\u0163\u0103 \u00eentre zah\u0103r (din care rezult\u0103 gradul de alcool) \u015fi aciditate (care d\u0103 vinului elegan\u0163\u0103 \u015fi prospe\u0163ime).<\/p>\n
\n\u201eIstoric vorbind, toat\u0103 Valea Nucetului a fost acoperit\u0103 de vie, dar dup\u0103 1989 mare parte a fost l\u0103sat\u0103 \u00een paragin\u0103 \u015fi a disp\u0103rut.\u201d Antreprenorul poveste\u015fte c\u0103 el \u015fi so\u0163ia sa au reu\u015fit s\u0103 salveze 3 ha de vie veche de Feteasc\u0103 neagr\u0103 \u015fi au replantat 11 ha cu o combina\u0163ie de soiuri rom\u00e2ne\u015fti (Feteasc\u0103 neagr\u0103, Feteasc\u0103 alb\u0103) \u015fi interna\u0163ionale (Sauvignon blanc, Riesling italian, Cabernet sauvignon, Merlot \u015fi Shiraz).<\/p>\n
\n\u201eDagon este rezultatul unei vechi pasiuni bazate pe convingerea mea c\u0103 vinul este mult mai mult dec\u00e2t suc de struguri fermentat. Vinul are o latur\u0103 spiritual\u0103 important\u0103 \u015fi este o parte integrant\u0103 din istoria \u015fi tradi\u0163iile unui loc\u201c, poveste\u015fte antreprenorul.<\/p>\n
\nMihnea Vasilache a lucrat ca analist la Morgan Stanley, \u00een New York, \u00eentre 1995 \u015fi 1997, iar apoi s-a mutat la Londra. Absolvent al unui MBA la Hardvard Business School, Mihnea Vasilache a fondat \u00een 2009 propriul s\u0103u fond, Chenavari Financial Group.<\/p>\n
\nAntreprenorul a dezvoltat \u015fi un business \u00een domeniul credit\u0103rii la Londra, \u00een centrul financiar al Europei. \u201e\u00centr-adev\u0103r, sunt unul dintre partenerii fondatori ai firmei \u015fi, \u00een ciuda cre\u015fterii activelor \u015fi a dimensiunii afacerii, am reu\u015fit s\u0103 r\u0103m\u00e2nem independen\u0163i. Suntem specializa\u0163i pe investi\u0163ii de tip credit \u015fi credit structurat, \u00een special \u00een zona vestic\u0103 a Europei\u201c, conchide el.<\/p>\n
\nAl\u0103turi de so\u0163ia sa, Mara Vasilache, a pariat apoi pe produc\u0163ia de vin \u00een zona Dealu Mare, una dintre cele mai cunoscute zone viticole din Rom\u00e2nia, iar anul trecut compania Dagon Winery a produs 25.000 de sticle de vin sub branduri precum Har, Clar sau Jar.<\/p>\n
\n\u201ePrimul an de produc\u0163ie a fost ploiosul \u015fi dificilul 2014, c\u00e2nd am reu\u015fit s\u0103 \u00eembuteliem aproximativ 7.000 de sticle. \u00cen 2015 am ajuns la 14.000, iar \u00een 2016, care a fost un an excelent, am produs aproximativ 25.000 de sticle.\u201c<\/p>\n
\n\u00cen 2014 \u015fi 2015 compania a vinificat la Crama Halewood \u00een Gura Vadului, iar \u00een vara lui 2016 s-a mutat \u00eentr-o cram\u0103 proprie \u00een complexul Conacul Ceptura din satul Ceptura de Jos, unde se afl\u0103 \u015fi crama unui alt investitor.<\/p>\n
\n\u201ePlanurile includ o cre\u015ftere gradual\u0103 a volumelor Dagon Clan, precum \u015fi apari\u0163ia primelor vinuri de domeniu, produse exclusiv din strugurii viei noastre. Am identificat un butoi de 500 de litri de Feteasc\u0103 Neagr\u0103 2016, struguri recolta\u0163i separat de pe o bucat\u0103 nisipoas\u0103 a viei vechi plantat\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201980.\u201d Spune c\u0103 inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 creasc\u0103 notorietatea brandului Dagon \u015fi s\u0103 m\u0103reasc\u0103 distribu\u0163ia, at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi la export.<\/p>\n
\nMomentan, vinurile companiei Dagon se v\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia exclusiv \u00een HoReCa, iar \u00een Marea Britanie sunt prezente \u00een re\u0163eaua de wine baruri Vinoteca, precum \u015fi prin distribuitorul Wanderlust Wines.
\n\u201eDac\u0103 ar trebui s\u0103 caracterizez vinurile Dagon \u00eentr-un singur cuv\u00e2nt a\u015f zice \u00abelegan\u0163\u0103\u00bb.\u201d Este \u015fi unul din motivele pentru care a ales s\u0103 lucreze cu oenologul Mark Haisma, am\u00e2ndoi caut\u00e2nd elegan\u0163\u0103 \u00een vinuri, ceea ce \u00een practic\u0103 \u00eenseamn\u0103 aciditate natural\u0103 mai mare cu o bun\u0103 balan\u0163\u0103 \u00eentre structur\u0103 \u015fi abordabilitate.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen vie, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een fiecare an o s\u0103 ne vede\u0163i \u00eencep\u00e2nd s\u0103 recolt\u0103m printre primii \u00een Dealu Mare. \u00cen cram\u0103, toate echipamentele \u015fi procesele de produc\u0163ie sunt calibrate cu mare grij\u0103 pentru a trata mustul \u015fi vinul cu bl\u00e2nde\u0163e, natural \u015fi cu grij\u0103.\u201d De exemplu, strugurii ro\u015fii recolta\u0163i sunt adu\u015fi la cram\u0103 diminea\u0163a, pe r\u0103coare, iar dup\u0103 dezciorchinare sunt \u00eenc\u0103rca\u0163i manual \u00een cisterne de mici dimensiuni, cea mai mare av\u00e2nd 5.000 de litri. Acest lucru evit\u0103 pomparea mecanic\u0103 \u015fi relativ brutal\u0103 a strugurilor \u015fi a mustului. \u201eVinul este maturat apoi \u00een butoaie rom\u00e2ne\u015fti \u015fi fran\u0163uze\u015fti, o parte noi, pentru a identifica cea mai potrivit\u0103 \u00ab\u00eemperechere\u00bb \u00eentre diferitele tipuri de vin \u015fi de stejar.\u201d<\/p>\n
\nC\u00e2nd vine vorba despre Rom\u00e2nia, Mihnea Vasilache spune c\u0103 nu a plecat niciodat\u0103, cel pu\u0163in din punct de vedere spiritual. \u201eStudiile \u015fi meseria m-au plimbat prin toat\u0103 lumea de-a lungul anilor, dar \u00eentotdeauna am revenit ca un bumerang \u00een \u0163ar\u0103. Tocmai de aceea evit s\u0103 folosesc termenul de revenire \u00een Rom\u00e2nia, sun\u0103 prea dramatic.\u201c De c\u00e2nd a \u00eenceput aventura Dagon \u00eens\u0103, c\u0103l\u0103toriile la Bucure\u015fti au devenit aproape lunare \u015fi afirm\u0103 c\u0103 sensul c\u0103l\u0103toriilor sale ar putea fi inversat dac\u0103 \u201ecine \u015ftie?, poate \u00een viitor vor fi suficient de mul\u0163i b\u0103utori de vinuri Dagon\u201c. <\/p>\n
\nRAUL CIURTIN<\/p>\n
\nNUME CRAM\u0102: DOMENIILE BOIERU
\nLOCALIZARE: JUDE\u0162UL ALBA
\nSUPRAFA\u0162\u0102: APROXIMATIV 130 HA
\nALTE INFORMA\u0162II: LA CRAM\u0102 AU FOST CONSTRUITE O PENSIUNE CU ZECE CAMERE \u015eI UN RESTAURANT CU O CAPACITATE DE 150 DE PERSOANE<\/p>\n
\nALTE AFACERI: PREFERA FOODS (ALIMENTE), IMOBILIARE<\/p>\n
\nVINUL PRIETENIEI<\/p>\n
\nRAUL CIURTIN, DE PROFESIE MEDIC, A MUNCIT MAI MULT DE UN DECENIU PENTRU A DUCE PRODUC\u0102TORUL DE LACTATE ALBALACT LA AFACERI DE PESTE 100 DE MILIOANE DE EURO \u015eI \u00ceN V\u00c2RFUL CLASAMENTULUI UNEI INDUSTRII DE 1 MILIARD DE EURO.<\/p>\n
\nAnul trecut, a ie\u015fit din ac\u0163ionariatul afacerii pe care a salvat-o practic de la faliment \u015fi a transformat-o \u00een una dintre cele mai puternice afaceri rom\u00e2ne\u015fti. Raul Ciurtin \u015fi so\u0163ia sa au \u00eencasat circa 140 de milioane de lei (peste 30 mil. euro) dup\u0103 ce au v\u00e2ndut ac\u0163iunile pe care le de\u0163ineau \u00een cadrul Albalact c\u0103tre grupul francez Lactalis, care mai de\u0163ine \u00een Rom\u00e2nia brandurile LaDorna \u015fi Covalact.<\/p>\n
\nCu 30 mil. euro \u00een \u201ebuzunar\u201d dup\u0103 v\u00e2nzarea Albalact, Raul Ciurtin a decis s\u0103 investeasc\u0103 \u00een crama Domeniile Boieru, un business de talie mic\u0103 din jude\u0163ul Alba. El spunea anterior c\u0103 nu se pricepe s\u0103 fac\u0103 vin, dar c\u0103 a investit \u00een afacerea unui prieten, Florin D\u0103noaie, care are 31 de ani. Raul Ciurtin a intrat \u00een ac\u0163ionariatul cramei printr-o majorare de capital f\u0103cut\u0103 prin intermediul firmei Crisware Holdings, astfel c\u0103 de\u0163ine 50% din participa\u0163ii. Restul ac\u0163iunilor sunt de\u0163inute de Florin D\u0103noaie.<\/p>\n
\nCrisware Holdings a v\u0103rsat \u00een contul acestei opera\u0163iuni 5,45 mil. lei (1,2 mil. euro), dintre care aproape 5,4 mil. lei reprezint\u0103 prime de capital. De asemenea, Crisware Holdings se angajeaz\u0103 s\u0103 contribuie la finan\u0163area activit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie \u015fi investi\u0163ii printr-un \u00eemprumut de 1,7 mil. lei \u00een cursul anului 2018, conform unui document din Monitorul Oficial. Domeniile Boieru, o cram\u0103 de dimensiuni mici, are \u00een portofoliu m\u0103rci precum Vin de Ciumbrud, Vinul Boierului, Domeniile Boieru, Episcopal sau Cardinal.<\/p>\n
\nConform datelor de pe site-ul CrameRomania.ro, care promoveaz\u0103 turismul viticol \u015fi vinul rom\u00e2nesc, Domeniile Boieru au circa 130 de hectare de vi\u0163\u0103 de vie \u015fi au avut la nivelul anului 2014 o produc\u0163ie de 50.000 de litri. De asemenea, Domeniile Boieru este una dintre cele aproape 70 de crame de pe plan local care practic\u0103 turismul viticol. Crama are propria pensiune cu zece camere \u015fi include un centru spa \u015fi un restaurant cu o capacitate de 150 de persoane, conform informa\u0163iilor de pe site-ul Domeniilor Boieru. <\/p>\n
\nALFRED BECK<\/p>\n
\nNUME CRAM\u0102: CRAMA LILIAC
\nLOCALIZARE: BATO\u015e, JUD. MURE\u015e
\nSUPRAFA\u0162\u0102: 52 HA
\nPRODUC\u0162IE: 270.000 DE STICLE
\nALTE AFACERI: IMOBILIARE – S+B GRUPPE (MAGHERU ONE)<\/p>\n
\n\u00ceN INIMA \u0162\u0102RII<\/p>\n
\nOMUL DE AFACERI AUSTRIAC ALFRED BECK A AJUNS PENTRU PRIMA DAT\u0102 \u00ceN BATO\u015e (JUD. MURE\u015e) \u00ceN 2010, HOT\u0102R\u00c2T S\u0102 CUMPERE P\u0102DURI. \u00ceNS\u0102 S-A ATA\u015eAT DE PODGORIILE TRANSILV\u0102NENE \u015eI S-A DECIS S\u0102 INVESTEASC\u0102 \u00ceNTR-O AFACERE CU VINURI.<\/p>\n
\n\u00cen prezent, Crama Liliac, \u00een care a investit, a ajuns una dintre cele mai cunoscute crame boutique din Rom\u00e2nia. \u201eAlfred Beck viziteaz\u0103 crama aproape lunar, dar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 vin\u0103 \u015fi de c\u00e2teva ori pe lun\u0103. Feteasc\u0103 alb\u0103 este soiul care \u00eei place cel mai mult\u201d, spune Victor Ciuperc\u0103, CEO al amb holding, compania prin care antreprenorul austriac de\u0163ine Crama Liliac. \u00cen total, Alfred Beck a investit circa 10 milioane de euro \u00een Crama Liliac.<\/p>\n
\nAntreprenorul este cunoscut \u00een special pentru afacerile din domeniul imobiliar; \u00een Rom\u00e2nia, el de\u0163ine grupul care a construit cl\u0103dirile de birouri Magheru One \u015fi Pipera Business Park.<\/p>\n
\nVinurile Cramei Liliac sunt produse exclusiv din strugurii pe care compania \u00eei are planta\u0163i pe cele 52 de hectare din jude\u0163ele Mure\u015f, \u00een zona localit\u0103\u0163ii Bato\u015f (38 de hectare) \u015fi Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud, \u00een localitatea Verme\u015f Lechin\u0163a (14 hectare). Cel mai v\u00e2ndut vin al cramei este cel roz\u00e9, urmat de seria Young Liliac \u015fi de Sauvignon blanc, conform datelor furnizate de companie.<\/p>\n
\nCrama export\u0103 circa 15% din produc\u0163ie, cele mai populare vinuri la export fiind Feteasc\u0103 alb\u0103, Feteasc\u0103 regal\u0103 \u015fi Feteasc\u0103 neagr\u0103. Compania export\u0103 \u00een principal \u00een Benelux, dar \u015fi \u00een Marea Britanie, Elve\u0163ia, Austria, Polonia, Germania, Slovacia, Republica Ceh\u0103. Anul trecut, crama Liliac a v\u00e2ndut 270.000 de sticle de vin, iar cifra de afaceri a ajuns la 1,25 mil. euro, cea mai mare de p\u00e2n\u0103 acum, \u00een cre\u015ftere cu 30%.<\/p>\n
\nDe asemenea, anul acesta, \u00een toamn\u0103, crama Liliac va lansa \u015fi un vin nou, sparkling, care va fi disponibil ini\u0163ial \u00eentr-o cantitate de 6.000 de sticle. \u00cen plus, crama Liliac vrea s\u0103 pun\u0103 la dispozi\u0163ia vizitatorilor o zon\u0103 de cazare \u00een mijlocul viei \u015fi este \u00een curs de a dezvolta acest proiect. Concret, crama pune la dispozi\u0163ia unui investitor o suprafa\u0163\u0103 de aproximativ un hectar \u00een mijlocul viei, cu un proiect realizat de un arhitect, pentru a realiza o unitate de cazare cu o arhitectur\u0103 minimalist\u0103. Proiectul cuprinde zece cabane \u015fi o zon\u0103 de camping, iar investi\u0163ia ar fi \u00een jur de 300.000 – 350.000 de euro, conform informa\u0163iilor furnizate anterior de Victor Ciuperc\u0103. <\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nJEAN VALVIS
\nNUME CRAM\u0102: DOMENIILE S\u00c2MBURE\u015eTI
\nLOCALIZARE: JUDE\u0162UL OLT
\nSUPRAFA\u0162\u0102: 500 HA, DIN CARE 280 HA PE ROD
\nALTE INFORMA\u0162II: 35 HA SE AFL\u0102 \u00ceN RECONVERSIE
\nINVESTI\u0162II REALIZATE: 20 MIL. EURO
\nV\u00c2NZ\u0102RI: 1,1 MILIOANE DE LITRI
\nALTE AFACERI: AP\u0102 MINERAL\u0102 (AQUA CARPATICA), AGRICULTUR\u0102, ENERGIE<\/p>\n
\nVINURI PENTRU NOUA GENERA\u0162IE<\/p>\n
\nOMUL DE AFACERI JEAN VALVIS, CU CET\u0102\u0162ENIE GREAC\u0102 \u015eI ELVE\u0162IAN\u0102, A AJUNS PRIMA DAT\u0102 \u00ceN ROM\u00c2NIA ACUM MAI BINE DE 20 DE ANI \u015eI A PUS MAI \u00ceNT\u00c2I PE HARTA BRANDURILOR ROM\u00c2NE\u015eTI NUME PRECUM DORNA (AP\u0102 MINERAL\u0102) \u015eI LADORNA (LACTATE), PE CARE MAI APOI LE-A V\u00c2NDUT C\u0102TRE COCA-COLA HBC \u015eI LACTALIS.<\/p>\n
\nDup\u0103 ce a semnat unele dintre cele mai importante tranzac\u0163ii de pe pia\u0163a local\u0103, Jean Valvis a cl\u0103dit alte afaceri \u00een industria alimentar\u0103, pe care spune c\u0103 vrea s\u0103 le dea mai departe copiilor s\u0103i. Prima a fost cea cu vinuri, Domeniile S\u00e2mbure\u015fti, iar cea de-a doua Aqua Carpatica, brand de ap\u0103 mineral\u0103 natural\u0103 care a ajuns pe primele locuri \u00een clasamentul v\u00e2nz\u0103rilor, l\u00e2ng\u0103 \u201esora sa acum vitreg\u0103\u201d Dorna. <\/p>\n
\nJean Valis a intrat \u00een 2005 \u00een afacerile cu vin, cump\u0103r\u00e2nd 500 de hectare din podgoria S\u00e2mbure\u015fti. De atunci a investit peste 20 de milioane de euro \u00een acest business \u015fi a ajuns s\u0103 produc\u0103 circa 1,1 milioane de litri de vin, adic\u0103 mai bine de 1,5 milioane de sticle.<\/p>\n
\n\u201eDiferen\u0163ele dintre industria vinului \u015fi alte sectoare sunt multe: vinul este mult mai pu\u0163in strategic dec\u00e2t apele minerale. Avantajul competitiv la nivel interna\u0163ional este mult mai mic \u00een cazul vinurilor, competi\u0163ia pre\u0163urilor mult mai mare, iar num\u0103rul de competitori \u00eenc\u0103 \u015fi mai mare. Vinul are un caracter mai artistic, mai artizanal dec\u00e2t apele minerale, dar la ap\u0103 se pot face volume mult mai mari\u201d, afirm\u0103 Jean Valvis, care are \u00een podgoria S\u00e2mbure\u015fti aproximativ 500 de hectare cu vi\u0163\u0103 de vie, dintre care 280 de hectare pe rod, iar alte 35 hectare sunt \u00een reconversie.<\/p>\n
\n\u201eAcest business va r\u0103m\u00e2ne, bine\u00een\u0163eles, \u00een familie\u201d, mai spune Jean Valvis, care a ajuns cu vinurile din podgoria S\u00e2mbure\u015fti \u00een mai bine de 19.000 de magazine \u015fi restaurante din toat\u0103 \u0163ara. Printre soiurile cultivate la S\u00e2mbure\u015fti se num\u0103r\u0103 Feteasc\u0103 regal\u0103, Cabernet sauvignon, Sauvignon blanc, Feteasc\u0103 alb\u0103, Feteasc\u0103 neagr\u0103 sau Chardonnay. Compania are \u00een portofoliu brandurile Domeniile S\u00e2mbure\u015fti, S\u00e2mburel de Olt \u015fi Chateau Valvis.<\/p>\n
\nCompania Viti-Pomicola S\u00e2mbure\u015fti SA, prin care Jean Valvis controleaz\u0103 Domeniile S\u00e2mbure\u015fti, a \u00eenregistrat anul trecut o cifr\u0103 de afaceri de 15,3 milioane de lei, \u00een cre\u015ftere cu 21% fa\u0163\u0103 de anul precedent, arat\u0103 datele de pe site-ul Ministerului de Finan\u0163e. Pentru anul acesta, antreprenorul \u015fi-a propus s\u0103 ajung\u0103 la un business de 18 milioane de lei.<\/p>\n
\nVinurile din crama din jude\u0163ul Olt ajung \u00een 19.000 de puncte de v\u00e2nzare, adic\u0103 \u00een toate magazinele din comer\u0163ul modern din Rom\u00e2nia, \u00een 20% din unit\u0103\u0163ile din comer\u0163ul tradi\u0163ional, adic\u0103 \u00een aproximativ 14.000 de magazine, dar \u015fi \u00een circa 3.000 de loca\u0163ii HoReCa, adic\u0103 10% din total. <\/p>\n
\n
\nDANIEL GUZU
\nNUME CRAM\u0102: DOMENIILE PANCIU
\nLOCALIZARE: \u0162IFE\u015eTI (ZONA PANCIU, JUDE\u0162UL VRANCEA)
\nSUPRAFA\u0162\u0102: 120 HA
\nALTE INFORMA\u0162II: L\u00c2NG\u0102 CRAM\u0102, ANTREPRENORUL CONSTRUIE\u015eTE UN HOTEL CU 30 DE CAMERE
\nALTE AFACERI: DURAZIV (MATERIALE DE CONSTRUC\u0162II), ANA ARE (DULCE\u0162URI, SUCURI)<\/p>\n
\n\u00ceNAPOI LA ORIGINI<\/p>\n
\nPENTRU DANIEL GUZU, PROPRIETARUL PRODUC\u0102TORULUI DE MATERIALE DE CONSTRUC\u0162II DURAZIV, INVESTI\u0162IILE \u00ceN INDUSTRIA VINULUI AU O LATUR\u0102 EMO\u0162IONAL\u0102.<\/p>\n
\nOriginar din \u0162ife\u015fti (jud. Vrancea), antreprenorul s-a decis \u00een urm\u0103 cu mai bine de un deceniu s\u0103 cumpere terenuri cu vi\u0163\u0103 de vie de la mici proprietari din zona natal\u0103, iar acum a ajuns la aproximativ 120 de hectare. Aici, a cultivat soiuri precum Feteasc\u0103 neagr\u0103, Feteasc\u0103 alb\u0103, Chardonnay, Sauvignon blanc, Cabernet sauvignon, Feteasc\u0103 regal\u0103, Muscat ottonel sau B\u0103beasc\u0103 neagr\u0103.<\/p>\n
\nAnul trecut, crama de\u0163inut\u0103 de Daniel Guzu a \u00eembuteliat 500.000 de sticle de vin lini\u015ftit \u015fi spumant, iar pentru anul acesta crama Domeniile Panciu \u015fi-a propus s\u0103 ajung\u0103 la o produc\u0163ie de 600.000 de sticle pe care s\u0103 le v\u00e2nd\u0103 at\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103, c\u00e2t \u015fi la export. Circa 5% din produc\u0163ia cramei pleac\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een \u0163\u0103ri precum China, Marea Britanie \u015fi SUA.<\/p>\n
\nCompania are \u00een portofoliu branduri precum Domeniile Panciu, dar \u015fi Sagio, care sunt prezente at\u00e2t \u00een restaurante, c\u00e2t \u015fi \u00een re\u0163elele de magazine. \u00cen trecut, crama Panciu era cunoscut\u0103 pentru vinurile de pe segmentul economic, dar acum antreprenorul vrea s\u0103 se axeze mai mult pe gama premium, acolo unde cererea este \u00een continu\u0103 cre\u015ftere. Antreprenorul a schimbat numele cramei \u00een Domeniile Panciu. <\/p>\n
\nPe l\u00e2ng\u0103 brandul de vinuri, Daniel Guzu de\u0163ine \u015fi brandul de sucuri \u015fi dulce\u0163uri \u201eAna are\u201c. Conform informa\u0163iilor furnizate anterior de Daniel Guzu, vinurile Domeniile Panciu sunt prezente \u00een re\u0163ele de magazine precum Auchan, Carrefour \u015fi Cora. Pentru dezvoltarea afacerii cu vinuri, antreprenorul va deschide un hotel cu 30 de camere \u00een podgoria din jude\u0163ul Vrancea \u015fi pariaz\u0103 pe turismul viticol. Daniel Guzu este cunoscut \u00een special pentru businessurile din construc\u0163ii pe care le-a pus pe picioare. El este fondatorul produc\u0103torului de lacuri \u015fi vopsele Fabryo, pe care l-a v\u00e2ndut fondului de investi\u0163ii suedez Oresa Ventures. Cele 20 de milioane de euro pe care le-a ob\u0163inut din v\u00e2nzarea Fabryo le-a reinvestit \u00een compania Duraziv \u015fi \u00een produc\u0163ia de vin \u015fi fructe.<\/p>\n
\nDuraziv de\u0163ine trei unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie: de mortare uscate, de vopsele \u015fi tencuieli pe baz\u0103 de ap\u0103 \u015fi una de profiluri metalice, toate situate \u00een localitatea Pope\u015fti-Leordeni, l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti. <\/p>\n
\nPIERO ANTINORI
\nNUME CRAM\u0102: VIILE METAMORFOSIS
\nLOCALIZARE: VADU S\u0102PAT, JUD. PRAHOVA (DEALU MARE)
\nSUPRAFA\u0162\u0102: 70 HA
\nALTE AFACERI: PRODUC\u0102TORUL DE VIN MARCHESI ANTINORI (ITALIA)<\/p>\n
\nDIN TOSCANA \u00ceN DEALUL MARE<\/p>\n
\nPOVESTEA CRAMEI VIILE METAMORFOSIS A \u00ceNCEPUT \u00ceN URM\u0102 CU CIRCA 15 ANI, C\u00c2ND GIANCORRADO ULRICH, ACUM PRE\u015eEDINTELE COMPANIEI, A F\u0102CUT PRIMA VIZIT\u0102 \u00ceN ROM\u00c2NIA.<\/p>\n
\nImpresionat de calitatea vinurilor locale, s-a \u00eentors \u00een Italia \u015fi a devenit interesat de industria vinurilor din Rom\u00e2nia \u015fi de posibilit\u0103\u0163ile de a investi aici. A prezentat ulterior proiectul marchizului Piero Antinori, iar \u00een final, cu ajutorul lui Fiorenzo Rista, \u00een prezent oenologul Viilor Metamorfosis, au ales regiunea Dealu Mare pentru a construi o cram\u0103. Casa Antinori, una dintre cele mai mai vechi familii din Italia, are deja experien\u0163a investi\u0163iilor \u00een sectorul viticol din SUA, Chile, Ungaria \u015fi Malta, iar o parte din produc\u0163ia de la Dealu Mare ia calea exportului, potrivit celor mai recente date. Familia Antinori produce vin de mai bine de 600 de ani, iar \u00een prezent afacerea este condus\u0103 de marchizul Piero Antinori, asistat de cele trei fiice – Albiera, Allegra \u015fi Alessia, implicate \u015fi ele \u00een afacere.<\/p>\n
\n\u201eCredem cu convingere \u00een poten\u0163ialul viticulturii rom\u00e2ne\u015fti. Avem \u00eencredere \u00een viitorul acestei \u0163\u0103ri\u201d, spune \u00een povestea cramei de pe site-ul companiei Piero Antinori, pre\u015fedintele Marchesi Antinori. \u00cen 2008, italienii au cump\u0103rat terenuri \u015fi au investit \u00een replantarea cu vi\u0163\u0103 de vie, dotarea cu utilaje agricole, achizi\u0163ia \u015fi reabilitarea complet\u0103 a cramei de la Vadu S\u0103pat din jude\u0163ul Prahova. \u00cen total, investi\u0163iile au dep\u0103\u015fit 5 milioane de euro, conform celor mai recente date.<\/p>\n
\n\u00centregul domeniu pe care \u00eel de\u0163ine Viile Metamorfosis \u00een Podgoria Dealu Mare are 100 de hectare, din care circa 67 de hectare sunt plantate cu vi\u0163\u0103 de vie. Familia italian\u0103 a plantat 12 soiuri, \u00eentre care Cabernet sauvignon, Feteasc\u0103 neagr\u0103, Negru de Dr\u0103g\u0103\u015fani, Feteasc\u0103 regal\u0103, Feteasc\u0103 alb\u0103. Viile Metamorfosis cultiv\u0103 \u015fi struguri ecologici pe o suprafa\u0163\u0103 de aproximativ 15 hectare, pe care sunt plantate sortimente precum Cabernet sauvignon, Feteasc\u0103 neagr\u0103 sau Negru de Dr\u0103g\u0103\u015fani.<\/p>\n
\nAnul trecut, compania a avut o cifr\u0103 de afaceri de aproape 2,6 milioane de lei, conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finan\u0163e. Printre brandurile din portofoliul companiei se num\u0103r\u0103 Via Col\u0163ul Pietrei, Via Marchizului, Fluturi sau Cantvs Primvs.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Licoarea lui Bacchus a cucerit de-a lungul anilor papilele gustative ale pasiona\u0163ilor de vin \u015fi a c\u00e2\u015ftigat un loc de cinste \u015fi \u00een portofoliile unora dintre cei mai importan\u0163i oameni de afaceri din lume. Unii au investit \u00een podgorii pe colinele din Toscana sau Bordeaux, \u00een timp ce al\u0163ii au pariat pe colec\u0163ii de sute sau mii de sticle a c\u0103ror valoare cre\u015fte odat\u0103 cu v\u00e2rsta \u015fi al c\u0103ror randament este similar cu cel al aurului sau al operelor de art\u0103. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,5634,286,14737,235,284,7312,246,303,11666,13541,297,7286,80,19707,12136,465,5626],"class_list":["post-150970","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-arta","tag-aur","tag-bordeaux","tag-business","tag-castigare","tag-colectii","tag-crestere","tag-important","tag-oameni-de-afaceri","tag-portofolii","tag-producator","tag-randament","tag-refuz","tag-timp","tag-toscana","tag-valoare","tag-vin"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/150970","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=150970"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/150970\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=150970"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=150970"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=150970"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16683521\/3\/grafic-1.jpg?height=620&width=465\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16683521\/2\/cifre.jpg\")
<\/a><\/p>\n