\nBoga\u0163ia minereurilor din fier din zon\u0103 au ajutat de asemenea la dezvoltarea acestei mici industrii care, datorit\u0103 acestor ingrediente naturale \u015fi optimismului locuitorilor, a dat na\u015ftere la Glashutten \u2013 cabanele \u00een care se fabrifc\u0103 sticla prin me\u015fte\u015fuguri tradi\u0163ionale \u015fi care \u00eemp\u00e2nzesc \u00een prezent ora\u015ful.<\/p>\n
\nCu mai mult de patru secole \u00een urm\u0103, familia Greiner a ajuns s\u0103 prospere de pe urma uneia dintre aceste mici afaceri. La sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201850, Hans Greiner \u015fi Christoff Mueller au pus bazele afacerii lor cu decora\u0163iuni din sticl\u0103 \u00een Lauscha, dup\u0103 ce au ob\u0163inut o licen\u0163\u0103 de la Ducele Saxe-Coburg-ului, Johann Casimir.<\/p>\n
\n\u00cen perioada respectiv\u0103, sticla era scump\u0103 \u015fi era destinat\u0103 aristocra\u0163iei, Vene\u0163ia \u015fi Germania av\u00e2nd o tradi\u0163ie puternic\u0103 de comer\u0163 cu produse precum paharele din sticl\u0103 vene\u0163ian\u0103. Sticl\u0103ria pictat\u0103 oferea o alternativ\u0103 mai popular\u0103, iar treptat sticla a \u00eenceput s\u0103 fie folosit\u0103 zilnic, chiar \u015fi de popula\u0163ia mai s\u0103rac\u0103. <\/p>\n
\nUnul dintre produsele Griener & Mueller erau ghirlandele cu m\u0103rgele din sticl\u0103 cu care se \u00eempodobeau copacii \u00een sezonul de iarn\u0103. \u00cenainte de inven\u0163ia lor, “das lametta” sau beteala era f\u0103cut\u0103 din f\u00e2\u015fii de argint. Problema lor era c\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeau \u00een aer acid sulfuric, spre deosebire de m\u0103rgelele din sticl\u0103, deloc toxice. <\/p>\n
\nPia\u0163a pentru produsele din sticl\u0103 de la Lauscha s-a extins \u00een secolul al XVII-lea, c\u00e2nd fiii lui Mueller au construit o fabric\u0103, \u00een 1607, \u00een timp ce al\u0163i produc\u0103tori de sticl\u0103 din regiune au format fraternit\u0103\u0163i pentru a cump\u0103ra p\u0103m\u00e2nt \u015fi resursele pe care le cerea industria. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea, cererea crescuse \u015fi “glasshutten” erau r\u0103sp\u00e2ndite \u00een tot ora\u015ful. Me\u015fte\u015fugarii produceau pahare, sticle, m\u0103rgele \u015fi ochi de p\u0103pu\u015fi. Tradi\u0163iile germane \u00eencepuser\u0103 s\u0103 fie exportate, \u00een special cea legat\u0103 de “Tannenbaum”<\/em> \u2014 bradul de Cr\u0103ciun. Acesta a fost importat mai \u00eent\u00e2i de nobilimea englez\u0103, exist\u0103 consemn\u0103ri despre \u00abun brad imens, de crengile c\u0103ruia at\u00e2rnau dulciuri, fructe \u015fi juc\u0103rii, aranjate cu gust, luminate de mici lum\u00e2n\u0103ri din cear\u0103 \u00bb aflat \u00een 1800 la a\u015fez\u0103m\u00e2ntul reginei. Prin\u0163esa Victoria s-a bucurat de un copac cu ornamente la Kensington Palace \u00een 1832, iar un moment important a fost \u00een 1848, c\u00e2nd o poz\u0103 din Illustrated London News \u00eei prezentau pe Victoria \u015fi pe Prin\u0163ul Albert \u00een jurul bradului de Cr\u0103ciun, sub care se aflau cadouri.<\/p>\n \n\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 Hans Greiner, descendent al primului Greiner, a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 ornamente din sticl\u0103 \u00een form\u0103 de alune \u015fi fructe, \u00een scopul decor\u0103rii brazilor de Cr\u0103ciun. Totu\u015fi, consemn\u0103rile despre globurile rotunde au \u00eenceput s\u0103 existe din 1847: acestea erau f\u0103cute prin inserarea unui tub fierbinte din sticl\u0103 \u00een argil\u0103, al c\u0103rui termen \u00een german\u0103 este \u00ab kugel \u00bb, procedeu folosit \u00een continuare ast\u0103zi.<\/p>\n \nImigran\u0163ii germani din Pennsylvania \u015fi Ohio au \u00eenceput s\u0103 cumpere brazi pentru casele lor americane \u00een secolul al XVIII-lea, dar se spune c\u0103 un reverend din Williamsburg, Virginia, ar fi decorat pentru prima oar\u0103 un brad de Cr\u0103ciun cu nuci poleite, lum\u00e2n\u0103ri \u015fi ghirlande din popcorn. Globurile din sticl\u0103 nu ap\u0103ruser\u0103 \u00eenc\u0103, dar pia\u0163a transatlantic\u0103 avea poten\u0163ial pentru Lauscha. Cel care a v\u0103zut aceast\u0103 oportunitate este t\u00e2n\u0103rul de 28 de ani Frank Woolworth. \u00cen 1880, un c\u0103l\u0103tor german a vizitat magazinul s\u0103u din Lancaster, Pennsylvania \u015fi i-a oferit c\u00e2teva ornamente din Lauscha. Woolworth credea c\u0103 acestea nu vor avea succes pentru c\u0103 nu aveau nicio utilitate practic\u0103. Totu\u015fi, a acceptat s\u0103 \u00eencerce s\u0103 le v\u00e2nd\u0103 \u015fi a reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 la un profit de 4,32 dolari \u00eentr-o singur\u0103 zi.<\/p>\n \nDup\u0103 mai bine de un secol, Lauscha \u00ee\u015fi revine \u00een comer\u0163ul cu ornamente inundat \u00een ultimii ani de ornamentele ieftine fabricate \u00een China. Produsele f\u0103cute manual trebuie s\u0103 inoveze \u015fi s\u0103 se orienteze pe pia\u0163a premium. \u00cen 2008, Krebs Glas Lauscha a creat un glob cu aur \u015fi diamante care valora 20.000 de lire, iar anul urm\u0103tor, Hallmark din Regatul Unit a r\u0103spuns cu unul ce a ajuns la valoarea de 82,000 de lire sterline. Recordurile continu\u0103 pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103 – pentru c\u0103 produc\u0163ia de globuri de Cr\u0103ciun este o afacere serioas\u0103, la fel de competitiv\u0103 ca oricare alta.<\/p>\n \n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Strada Friedens din or\u0103\u015felul german Lauscha este epicentrul global al decora\u0163iunilor de Cr\u0103ciun f\u0103cute manual, cunoscut \u00een limba german\u0103 drept Christbaumschmuck Zentral, potrivit Financial Times. Pozi\u0163ia ora\u015fului \u00eentr-o p\u0103dure, la o altitudine de peste 500 de metri ofer\u0103 condi\u0163iile perfecte pentru produc\u0163ia de sticl\u0103 din nisip fin de Steinheid \u015fi piatr\u0103 de var local\u0103. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[81,7406,7187,25187,15942],"class_list":["post-150938","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-afaceri","tag-craciun","tag-decoratiuni","tag-inventie","tag-sticla"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/150938","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=150938"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/150938\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=150938"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=150938"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=150938"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}