{"id":1506,"date":"2005-12-07T17:34:00","date_gmt":"2005-12-07T17:34:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1506"},"modified":"2026-04-02T07:25:00","modified_gmt":"2026-04-02T07:25:00","slug":"securitate-ochiul-si-timpanul-public","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1506","title":{"rendered":"SECURITATE: Ochiul si timpanul public"},"content":{"rendered":"

Ceea ce pana nu de mult era atributul serviciilor secrete se democratizeaza. Cu sau fara motivatia oficiala a amenintarilor teroriste, tehnica de securitate tot mai accesibila transforma institutiile publice, companiile sau chiar pe simplul cetatean intr-un Big Brother. Sau James Bond.<\/P>

Palatul Victoria, sedinta de Guvern. Telefonul mobil al ministrului de externe suna. Mircea Geoana raspunde, vorbeste la telefon si inchide, sub privirile uluite ale celorlalti membri ai Guvernului. Cine a intrat vreodata in incinta Executivului a putut observa ca semnalul telefonului mobil \u0084cade\u0093 de tot, fiind bruiat din motive de securitate. Atunci cum a sunat telefonul lui Geoana?<\/P>

Intamplarea de mai sus, relatata de unul dintre oficialii unui operator de telefonie mobila, se explica destul de simplu. Ministrul de externe de la acea data folosea prima retea CDMA din Romania. Spre deosebire de retelele GSM, semnalul in standardul de telefonie mobila cel mai raspandit in America – CDMA – este foarte greu de bruiat si imposibil de interceptat. Dar de ce si-ar bruia ministrii propriile convorbiri telefonice? Din frica de a nu fi interceptate, desigur. Sau, pentru a preintampina ca un telefon mobil ascuns si \u0084uitat\u0093 deschis sa poata transmite informatii in afara.<\/P>

Protectia fata de orice amenintare externa e o obsesie a fiecarei organizatii, fie ea publica sau privata. Cele peste jumatate de milion de camere video de supraveghere din spatiile publice londoneze au contribuit decisiv la identificarea atacatorilor de la 7 si 17 iulie. Obsedati de hotii de pe Oxford Street si de amenintarile cu bombe ale Armatei Republicane Irlandeze inca din anii \u009170, londonezii aproape nici nu se mai gandesc ca fiecare dintre ei e surprins de camerele video, in medie, de 300 de ori pe zi.<\/P>

La noi, din vechea poveste cu \u0084nu exista lacat pentru hoti\u0093, pe care industria sistemelor de securitate vrea sa o infirme mereu, se naste o piata anuala de peste 150 de milioane de dolari. Pare mult, dar, comparativ cu vanzarile de sisteme de securitate de pe alte piete europene, suntem inca departe. Municipalitatile, cu mici exceptii, nu investesc inca in asa ceva. In schimb, magazinele mari, bancile si din ce in ce mai multe companii pun accent pe tehnica de securitate. <\/P>

Bancile, care functioneaza in baza unei legislatii specifice, sunt singurele obligate sa detina astfel de tehnica. Legea 333 din 2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor nu obliga explicit decat marile spatii comerciale sa opereze sisteme de securitate. Dar, din moment ce in text se regasesc obligativitati de genul \u0084inregistrarile video trebuie pastrate cel putin 30 de zile\u0093, e de presupus ca un sistem de supraveghere video trebuie sa existe si la alte institutii publice sau private. De fiecare data cand trecem pe strada prin fata unei banci, a unei mari companii, in supermarketuri sau la benzinarii, suntem filmati. Dar urmarirea si identificarea cu ajutorul camerelor de supraveghere a unui suspect nu e posibila la noi. Sunt prea putini asemenea \u0084ochi electronici\u0093 in spatiile publice si nu exista deloc in mijloacele de transport. Singurele intesate de camere si sisteme de control al accesului sunt aeroporturile.<\/P>

A existat insa la un moment dat un proiect de instalare a unor camere in intersectiile si zonele aglomerate ale sectorului 5 din Bucuresti, sistemul de supraveghere urmand sa fie operat de primarie. Proiectul a fost insa abandonat dupa alegeri, cu toate ca acestea au fost castigate de acelasi primar.<\/P>

Exista nenumarate posibilitati de a proteja un spatiu, de la camerele de supraveghere la controlul accesului sau prevenirea si semnalizarea anumitor evenimente. In principal, e vorba de trei categorii de sisteme: de detectie a patrunderii neautorizate (detectie efractie), de control al accesului si de supraveghere video. Acestea pot functiona separat sau pot sa interactioneze intr-un Security Management System (SMS) sau in varianta avansata a acestuia, Building Management System (BMS). \u0084E asa-numita \u00abcasa inteligenta\u00bb sau cladire inteligenta, de care se tot vorbeste\u0093, spune Viorel Luta, director tehnic la UTI Retail Solutions, firma specializata in comercializarea tehnicii de securitate.<\/P>

Intr-o astfel de cladire, fiecare colt e supravegheat de camere, accesul in diferite zone se face pe baza de cititoare de card, cu tastatura (cod PIN) sau biometrice (de retina, amprente sau cititoare faciale). Acestea identifica persoanele, le verifica in baza de date, verifica dreptul de acces si deblocheaza sau nu accesul. Si intotdeauna inregistreaza fiecare eveniment, astfel incat poti sti intotdeauna cine pe unde a trecut si cat a stat.
<\/P>

<\/SPAN>BMS poate comanda, in functie de eveniment, diferite actiuni sau trimite alerte, prin apel telefonic, SMS. Blocheaza lifturile in caz de acces neautorizat sau pur si simplu ii trimite mecanicului un SMS daca, de exemplu, o lada frigorifica s-a defectat si marfa stocata e in pericol. Dar nu numai obiectivele fixe pot fi supuse unei astfel de monitorizari. Exista posibilitatea de a urmari traficul fiecarui vehicul dintr-o anumita flota. \u0084In cazul in care ai vagoane care transporta marfa, un asemenea sistem poate fi extrem de util, avand in vedere ca de multe ori te poti trezi ca un vagon a ramas ratacit pe o linie moarta dintr-o gara\u0093, spune Luta.<\/P>

Cu numai cativa ani in urma, un sistem de localizare prin GPS (Global Positioning Sistem foloseste sateliti pentru a identifica pozitia receptorului cu o precizie de circa 20 de metri) costa peste 1.000 de dolari. Acum, pretul unui dispozitiv ajunge in jurul a 300 de dolari. Daca unui astfel de sistem i-ar fi fost atasat si un dispozitiv de blocare a usilor autovehiculului, \u0084furtul secolului\u0093 de acum doi ani ar fi fost imposibil. Angajatul firmei de transport de valori nu ar fi putut deschide usa autovehiculului, daca sistemul GPS avertiza ca nu se afla la destinatie.<\/P>

In cazul camerelor de supraveghere nimeni nu a comentat pana acum nimic, desi nicaieri in legislatie nu se prevede obligativitatea ca institutia care realizeaza supravegherea sa informeze ca oamenii sunt filmati. In schimb, un banal sistem de servicii bazate pe determinarea pozitiei lansat de un operator de telefonie mobila a starnit o mica psihoza in randul romanilor, care au inceput sa creada ca telefonul \u0084ii urmareste\u0093.<\/P>

Dar acum, spun operatorii, piata ar fi pregatita pentru asemenea servicii. \u0084Demonstratiile facute la CERF si feed-back-ul pozitiv primit ulterior de la clienti pe forum, prin e-mail sau telefon au aratat ca exista un interes real pentru serviciile bazate pe localizare, iar utilizatorii, indiferent ca sunt persoane fizice sau juridice, au perceput corect avantajele concrete aduse de aceste servicii\u0093, crede Andreea Zega, Content and Multimedia Division Manager la Orange.<\/P>

Location Based Services (LBS), serviciile bazate pe localizarea unui obiectiv, se bucura in Occident de un real succes. De exemplu, in SUA, aproape 30% din utilizatorii de telefon mobil apeleaza la asistentul de navigatie. Acesta este si cel mai des utilizat serviciu, fiind urmat de serviciile push-to-talk (mobilul este folosit ca un aparat radio walkie-talkie), pentru care opteaza 25% din posesorii de telefoane mobile si de serviciile de mesagerie, folosite de 24% din utilizatori. <\/P>

Pe aceeasi piata, peste 20% din utilizatori folosesc si alte servicii asemanatoare, cum ar fi monitorizarea si localizarea copiilor, a familiei si prietenilor sau informatii actualizate despre trafic. Aceste servicii sunt utilizate in SUA mai mult decat mesajele multimedia, de exemplu, la care apeleaza doar 11% din posesorii de mobile.<\/P>

Serviciile bazate pe localizare sunt foarte diferite de la o tara la alta, in functie de strategia fiecarui operator, de profilul clientilor, precum si de specificul si legislatia tarilor de origine, afirma Andrea Zega. De exemplu, spune Zega, in Rusia au avut succes serviciile care permit localizarea unei alte persoane (Buddy Finder), in timp ce in Slovacia cele mai populare sunt in acest moment serviciile de monitorizare adresate clientilor corporatisti.<\/P>

Astfel de servicii a dezvoltat si Orange Romania. Prin utilizarea lor poate fi determinat in orice moment, de pe ecranul computerului, in ce zona a orasului sau pe ce drum se afla telefonul mobil sau vehiculul unuia dintre angajatii companiei. In acest caz, localizarea nu o face un sistem de sateliti, ci antenele operatorului. Pentru un astfel de sistem de monitorizare si management al flotelor pledeaza posibilitatea de a evita aglomeratiile si blocajele din trafic, intarzierile sau devierile nepermise de la traseu. Argumentele contra, de genul ca e neplacut ca tot timpul cineva sa stie unde te afli, dispar o data cu inchiderea telefonului.<\/P>

E un inconvenient asumat si oricum compensat de avantajele sistemului. La inceputurile telefoniei mobile, cu siguranta era neplacut sa fii gasit de oricine, oriunde te-ai afla. La fel, multi ar putea considera acum ca una e sa te auzi cu cineva la telefon si alta e sa si vada cineva unde esti. \u0084Aceste temeri sunt nejustificate, serviciile video oferind o experienta imbogatita in comparatie cu cele clasice de voce\u0093, spune Miruna Serbanescu, Corporate Brand Manager la Orange Romania. \u0084Persoanele care folosesc acest serviciu sunt constiente de diferentele dintre cele doua servicii si pot alege in orice moment daca folosesc optiunea video sau nu, fie ca sunt utilizatori privati sau angajati care folosesc telefonul in scop profesional.\u0093<\/P>

Nu peste multa vreme, vom deveni cu totii niste mici \u0084big brothers\u0093. Pe masura ce tehnica de securitate se ieftineste si apar noii servicii, vom putea monitoriza chiar noi ce se intampla intr-un anumit spatiu. <\/P>

De exemplu, acasa. Un astfel de serviciu care trimite periodic mesaje scrise, este Monitor de la Orange. \u0084Impactul serviciului pe piata a fost pozitiv; el se adreseaza unui segment ingust al pietei din Romania\u0093, spune Miruna Serbanescu. <\/P>

Sa revenim acum la telefonul lui Mircea Geoana. Exista un premiu de 5 milioane de dolari pentru cine reuseste interceptarea unei convorbiri telefonice in standardul de transmisie CDMA. Un echipament specific e mult prea mare, de dimensiunile unei incaperi si mult prea scump chiar si pentru unele guverne. Si, cu siguranta, nu e mobil. Telefonia de generatia a treia (3G) foloseste standardul CDMA si nu pe cel GSM, mai usor de interceptat. Asa, faptul ca un cunoscut poate sa vada unde esti e compensat, sa zicem, de faptul ca macar nu poate sa auda ceea ce vorbesti, daca nu vrei acest lucru. Cel putin pana in prezent. Caci povestea cu lacatul si hotul merge mai departe.<\/P>

Atunci cand vine vorba de a detecta sau preveni ceva care \u0084nu e in regula\u0093, fie ca esti o corporatie sau o institutie de stat, sunt permise multe. Potrivit News.com, guvernul Statelor Unite a aprobat saptamana trecuta o finantare pentru un grup de cercetatori in domeniul tehnologiei de la Universitatea George Mason. <\/P>

Scopul: dezvoltarea unui echipament de interceptare a convorbirilor pe Internet. Tehnica s-a aratat deja functionala cu cel mai popular serviciu gratuit de telefonie pe Internet, Skype, au spus cercetatorii. A doua zi, avocatii drepturilor omului au protestat. \u0084Din punctul lor de vedere e o incalcare a intimitatii\u0093, afirma Xinyuan Wang, unul dintre cercetatori, citat de News.com. \u0084Din punctul de vedere al politiei e doar o modalitate de supraveghere si urmarire\u0093, sustine acesta.<\/P>

Spaima ca teroristii ar putea folosi Internetul ca pe singura cale de comunicare prin voce care pana acum nu putea fi interceptata a invins si guvernul SUA a acordat finantarea. Dar, pana la urma, pot sistemele de supraveghere, oricat de avansate, sa preintampine cu adevarat un incident nedorit? Sau folosesc, mai degraba, la identificarea autorilor, dupa ce acel incident s-a produs?<\/P>

\u0084Un sistem de supraveghere video poate sa actioneze si proactiv, daca e folosit cum trebuie\u0093, explica Viorel Luta de la UTI. \u0084Cand cel care monitorizeaza camerele observa un comportament suspect, poate trimite personal specializat.<\/P>

Din nefericire, acest lucru se poate intampla doar in spatiile inchise, cum ar fi cele comerciale sau in cele bine delimitate si cu acces controlat, cum sunt stadioanele. Nu exista operatori umani care sa monitorizeze cele aproape jumatate de milion de camere video din Londra. Nu e posibil nici macar in cazul unei intersectii. Si daca nu poti deosebi un comportament suspect in randul pietonilor, cu atat mai putin e posibil asa ceva in cazul autovehiculelor.
<\/P><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ceea ce pana nu de mult era atributul serviciilor secrete se democratizeaza. Cu sau fara motivatia oficiala a amenintarilor teroriste, tehnica de securitate tot mai accesibila transforma institutiile publice, companiile sau chiar pe simplul cetatean intr-un Big Brother. Sau James Bond.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[1024],"class_list":["post-1506","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-securitate-ochiul-si-timpanul-public"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1506","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1506"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1506\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22977,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1506\/revisions\/22977"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1506"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1506"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1506"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}