{"id":15026,"date":"2009-09-29T22:00:00","date_gmt":"2009-09-29T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=15026"},"modified":"2026-04-02T14:24:28","modified_gmt":"2026-04-02T14:24:28","slug":"cum-sa-lupti-impotriva-virusilor-it","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=15026","title":{"rendered":"Cum sa lupti impotriva virusilor IT"},"content":{"rendered":"<p>Calatoria in Romania a lui Eugene Kaspersky, rusul care a pus<br \/>\nbazele companiei de securitate IT Kaspersky Lab, pare sa fi inceput<br \/>\ncu stangul: omul de afaceri a fost nevoit sa-si amane cu o zi<br \/>\nplecarea din Moscova din cauza faptului ca viza Schengen pe care o<br \/>\ndetine nu ii permitea accesul in Romania pentru mai mult de 24 de<br \/>\nore. &#8220;Am aterizat pe Otopeni cu o zi intarziere, la doua noaptea,<br \/>\nin conditiile in care mai erau doar cateva ore pana la inceperea<br \/>\nevenimentului unde eram personaj principal&#8221;, spune Kaspersky, care<br \/>\na participat la inceputul saptamanii trecute la seminarul pe teme<br \/>\nde securitate informatica WWW: World Wild West, organizat de Ziarul<br \/>\nFinanciar si Kaspersky Lab.<\/p>\n<p>Experienta omului de afaceri legata de Romania este destul de<br \/>\nrestransa, acumulata in cea mai mare parte pe parcursul celor<br \/>\ncateva calatorii facute aici in perioada 1998-2002. Atunci, a<br \/>\ninvatat sa spuna in romana &#8220;buna&#8221; si &#8220;multumesc&#8221;, si nu numai in<br \/>\nromana: Eugene Kaspersky poate spune aceste doua cuvinte in aproape<br \/>\ntoate limbile din tarile unde compania sa are un birou &#8211; 35 in<br \/>\ntoata lumea. &#8220;Sunt un analist de virusi, nicidecum un programator<br \/>\ncare se pricepe sa scrie linii de cod&#8221;, se prezinta Eugene<br \/>\nKaspersky intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin.<\/p>\n<p><img height=\"37\" width=\"432\" alt=\"\" src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5541\/4941010\/4\/banda-antivirusi.jpg?width=432&#038;height=37\" \/><\/p>\n<p>Primul pas in directia securitatii informatice l-a facut in<br \/>\n1989, cand calculatorul sau a fost infectat cu virusul &#8220;Cascade&#8221;,<br \/>\niar el a inceput sa-l analizeze in incercarea de a-si rezolva<br \/>\nproblema. Treptat, Kaspersky a inceput sa priveasca virusii si<br \/>\nsecuritatea informatica drept un temei pentru o afacere,<br \/>\ntransformand problema de acum 20 de ani intr-un business cu<br \/>\nvenituri estimate la 325 mil. euro anul acesta, in crestere fata de<br \/>\n290 mil. euro in 2008.<\/p>\n<p><a href=\n\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/galerie-video\/business-hi-tech\/it\/cum-sa-lupti-impotriva-virusilor-it-4941010#video\"><br \/>\n<img height=\"43\" width=\"314\" alt=\"\" src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5541\/4941010\/7\/banda-kaspersky.jpg?width=314&#038;height=43\" \/><\/a><\/p>\n<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>Industria securitatii IT se schimba insa. Atacurile informatice<br \/>\nau evoluat de la infectarea cu virusi la furturi sau scurgeri de<br \/>\ninformatii confidentiale sau baze de date, dar si la furturi de<br \/>\nbani prin atacuri de tip phishing, spre exemplu. &#8220;Nu mai exista<br \/>\nsistem informatic 100% securizat&#8221;, apreciaza Kaspersky. &#8220;Un<br \/>\ncomputer ar fi sigur numai daca ar fi deconectat de la retea&#8221;,<br \/>\ncompleteaza Radu Georgescu, presedintele grupului Gecad. Aproape<br \/>\ntoate companiile din lume si peste 90% dintre consumatori folosesc<br \/>\npentru computere solutii de securitate informatica (chiar daca nu<br \/>\ntoti platesc pentru aceste servicii &#8211; rata de piraterie in cazul<br \/>\naplicatiilor de securitate IT ajunge la aproximativ 68% la nivel<br \/>\nmondial). Dar, de cele mai multe ori, utilizatorii se rezuma numai<br \/>\nla aplicatii antivirus, fara a lua in calcul restul pericolelor la<br \/>\ncare sunt expusi.<\/p>\n<p>Este cazul multor companii ce decid sa reduca din cheltuielile<br \/>\ncu IT-ul tocmai la capitolul securitate. &#8220;Printre cele mai<br \/>\nfrecvente greseli facute de companii din acest punct de vedere este<br \/>\ninsuficienta solutiilor&#8221;, confirma Alexandru Molodoi, directorul<br \/>\ntehnic al Gecad Net, dand drept exemplu faptul ca multe companii<br \/>\nsecurizeaza computerele, dar nu si serverele. Iar investitia<br \/>\nnecesara securizarii informatice este totusi redusa, cel putin prin<br \/>\ncomparatie cu costurile care ar trebui suportate pentru rezolvarea<br \/>\nproblemelor aparute in situatia unui atac informatic, dupa cum<br \/>\napreciaza Florin Talpes, presedintele Softwin Group, compania din<br \/>\nspatele BitDefender. In principiu, investitia in securitatea IT a<br \/>\nunei companii este calculata in functie de politica proprie de<br \/>\nsecuritate, care ia in calcul specificul afacerii, informatiile<br \/>\nsensibile cu care lucreaza compania si sistemele ce trebuie<br \/>\nprotejate de atacuri. &#8220;Cu toate acestea, inca se intampla sa auzi<br \/>\nde cazuri cand baza de date a unei banci a fost atacata de<br \/>\nhackeri&#8221;, spune Eugene Kaspersky.<\/p>\n<p>Unul dintre exemple este chiar Banca Mondiala, supusa unor<br \/>\natacuri repetate de-a lungul anului trecut, dar care a reusit sa<br \/>\nimpiedice infractorii sa acceseze informatii confidentiale.<br \/>\nEstimativ, la ATM-urile bancilor au loc atacuri care in numai 30 de<br \/>\nminute pot provoca pierderi in valoare de sase milioane de euro.<br \/>\n&#8220;Problema este ca utilizatorii pricep nevoia de securitate IT numai<br \/>\nin momentul cand se lovesc direct de aceasta problema&#8221;, continua<br \/>\nKaspersky. Internetul este un teritoriu fara frontiere, unde riscul<br \/>\nde a fi prins si sanctionat pentru un atac informatic este in<br \/>\ngeneral redus, in primul rand pentru ca victimele, in special din<br \/>\nrandul companiilor, nu prea informeaza autoritatile, iar in al<br \/>\ndoilea rand pentru ca in cazul unui atac lansat in Europa de pe un<br \/>\nserver din Brazilia, rutat prin alte servere din Panama,<br \/>\ninvestigatia ar fi inutila, sansele de a descoperi vinovatul fiind<br \/>\ninfime.\n <\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>In viziunea lui Eugene Kaspersky, una dintre solutiile de<br \/>\naducere sub control a criminalitatii informatice ar fi infiintarea<br \/>\nunui soi de guvern al internetului si a unor organe de politie care<br \/>\nsa reglementeze si sa controleze mai bine acest domeniu. In acelasi<br \/>\ntimp, utilizatorii ar trebui sa acceseze internetul numai dupa ce<br \/>\nse legitimeaza cu un pasaport sau act de identitate online.<br \/>\n&#8220;Trebuie sa punem punct anonimatului pe internet. Chiar daca nu<br \/>\npoate bloca in totalitate infractiunile, un act de identitate<br \/>\nonline ar putea tine criminalitatea informatica sub control&#8221;,<br \/>\nsustine Kaspersky.<\/p>\n<p>Un alt element esential pentru securitatea IT ar fi si<br \/>\nintroducerea unui sistem de stocare temporara a informatiilor<br \/>\nlegate de activitatea utilizatorilor pe internet, astfel incat, in<br \/>\ncazul unui atac informatic, sa poata fi desfasurata o investigatie,<br \/>\niar infractorul sa fie depistat. Nu ar fi insa vorba despre o<br \/>\ninvadare a intimitatii, considera fondatorul Kaspersky Lab, ci doar<br \/>\ndespre un set de informatii minime legate de identitatea<br \/>\nutilizatorului si de locurile de unde acceseaza internetul.<\/p>\n<p>Un asemenea scenariu pare utopic, mai ales pentru ca<br \/>\nutilizatorii vor alege intotdeauna echipamentele cu sisteme de<br \/>\noperare flexibile, pe care pot rula foarte multe aplicatii<br \/>\nneverificate si posibil periculoase, in locul celor 100% sigure.<br \/>\n&#8220;Se tot spune ca solutiile de securitate vor deveni un produs<br \/>\nbanal, singura diferentiere intre branduri fiind pretul si modelul<br \/>\nde distributie, insa tehnologia face de fapt diferenta&#8221;, considera<br \/>\nEugene Kaspersky, justificand astfel investitiile in cercetare si<br \/>\ndezvoltare care se vor ridica anul acesta la aproximativ 35 mil.<br \/>\neuro, directionate in principal catre solutiile pentru mediul de<br \/>\nafaceri si pentru echipamentele mobile la care lucreaza cei peste<br \/>\n1.500 de angajati ai companiei.<\/p>\n<p>In acest moment, 60% din vanzarile din toata lumea ale Kaspersky<br \/>\nprovin din segmentul rezidential, 30% din zona de business, iar<br \/>\nrestul de 10% din parteneriatele cu alte companii care folosesc<br \/>\ntehnologiile dezvoltate de companie. In Romania, balanta este<br \/>\nechilibrata, insa Teodor Cimpoesu, managing director la Kaspersky<br \/>\nRomania si Bulgaria, mizeaza ca, la sfarsitul acestui an, vanzarile<br \/>\ncatre clientii companii vor ajunge la cel putin 60% din cifra de<br \/>\nafaceri estimata la 2-2,5 milioane de euro. &#8220;Anul acesta, piata de<br \/>\nsecuritate locala va ajunge la aproximativ 10 milioane de<br \/>\neuro, cota noastra de piata urmand sa ajunga la 20-25%&#8221;, apreciaza<br \/>\nCimpoesu, luand in calcul contractarea pe care a resimtit-o<br \/>\nindustria in acest an, in principal din cauza reducerii generale a<br \/>\nconsumului.<\/p>\n<p>&#8220;Cu toate ca situatia economica a afectat in toata lumea<br \/>\nindustria de securitate, vom continua sa vedem crestere si antl<br \/>\nacesta&#8221;, sustine Ruggero Contu, analist al companiei de cercetare<br \/>\nGartner, care estimeaza ca piata mondiala va ajunge anul acesta la<br \/>\naproape 10 miliarde de euro.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un musuroi de furnici isi propune sa omoare un elefant, iar atunci cand pe spatele acestuia ramane doar una dintre furnici, toate celelalte ii striga de jos: \u201csugruma-l\u201d. Cam acelasi lucru se intampla si in industria de securitate IT.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4139],"tags":[8169,13622,193,219],"class_list":["post-15026","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-it","tag-antivirus","tag-eugene-kaspersky","tag-it","tag-securitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15026","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15026"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15026\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35187,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15026\/revisions\/35187"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15026"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15026"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15026"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}