Daca veti cauta un cuvant – sa zicem “Napoleon” – si vedeti ca o
\ninformatie este incompleta sau incorecta, va inregistrati, o
\ncorectati, iar articolul va fi salvat astfel, cu adaugirea voastra.
\nBineinteles ca aceasta le-ar permite rau-intentionatilor sau
\nnebunilor sa raspandeasca informatii false, dar garantia ar trebui
\nsa fie data tocmai de faptul ca verificarea e facuta de milioane de
\nutilizatori.<\/p>\n
Daca un rau-intentionat s-ar apuca sa modifice, scriind ca
\nNapoleon n-a murit pe insula Sfanta Elena, ci la Santo Domingo,
\ndintr-odata milioane de bine intentionati ar interveni sa rectifice
\nilicita corectie (si apoi cred ca, dupa cateva actiuni in justitie
\nale unor persoane care s-au trezit calomniate de necunoscuti, un
\nsoi de redactie exercita totusi un control, cel putin asupra
\nrectificarilor care par vadit defaimatoare). In acest sens,
\nWikipedia ar fi un exemplu elocvent a ceea ce Charles Sanders
\nPeirce(1) numea Comunitate (stiintifica), cea care printr-un soi de
\nfericita homeostaza elimina erorile si legitimeaza noile
\ndescoperiri, purtand astfel mai departe, cum spunea el, torta
\nadevarului.<\/p>\n
Dar daca acest control colectiv ar putea functiona in ceea ce-l
\npriveste pe Napoleon, va putea si in cazul unui John Smith
\noarecare? Sa luam drept exemplu o persoana un pic mai cunoscuta
\ndecat John Smith si mai putin decat Napoleon, adica cel care scrie
\naceste randuri. La inceput am intervenit pentru a corecta rubrica
\nce ma privea, intrucat continea date eronate sau informatii false
\n(cum ar fi ca eu sunt primul nascut din 13 frati, cand de fapt
\nacesta a fost cazul tatalui meu). Ulterior am renuntat, deoarece de
\nfiecare data cand din curiozitate intram sa-mi revad pagina dadeam
\npeste alte dragalasenii postate de cine stie cine. De aceasta data,
\ncativa prieteni m-au avertizat ca Wikipedia spune ca m-am casatorit
\ncu fiica editorului meu Valentino Bompiani. Informatia nu este cu
\nnimic defaimatoare, dar – in caz ca ar putea fi pentru prietenele
\nmele dragi, Ginevra si Emanuela -, am intervenit pentru a o
\nelimina.<\/p>\n
In acest caz al meu nu se poate vorbi nici despre o eroare
\nscuzabila (precum povestea celor 13 frati), nici de preluarea unui
\nzvon aflat in circulatie: nimanui nu i-a trecut vreodata prin cap
\nca eu m-as fi casatorit intr-un asemenea mod, prin urmare
\nnecunoscutul coautor al Wikipedia a intervenit pentru a face
\npublica o fantezie personala de-a lui, fara sa-i fi trecut prin
\nminte cel putin sa verifice informatia din vreo sursa.<\/p>\n
Si-atunci cat de mult trebuie sa ne incredem in Wikipedia? Spun
\nimediat ca eu am incredere pentru ca ma folosesc de ea cu tehnica
\ncercetatorului de profesie: consult pe o anumita tema Wikipedia si
\napoi verific cu alte doua sau trei site-uri: daca informatia apare
\nde trei ori, exista sanse mari sa fie adevarata (dar trebuie sa fiu
\natent ca site-urile consultate sa nu fie paraziti ai Wikipedia si
\nsa repete greseala). Un alt mod este sa vad rubrica de Wikipedia
\natat in italiana, cat si intr-o alta limba (daca intampinati
\ndificultati in urdu, veti gasi intotdeauna, cu siguranta, si
\ncorespondentul in engleza); adeseori, cele doua pagini corespund
\n(una este traducerea alteia), dar se intampla si sa difere, si
\npoate fi interesant sa descoperi o contradictie: ar putea chiar sa
\nva impinga (impotriva oricarei religii a virtualului ati avea) sa
\nva ridicati si sa mergeti sa consultati o enciclopedie scrisa pe
\nhartie.<\/p>\n
Dar eu am dat exemplul unui cercetator care a invatat putin cum
\nmerg lucrurile confruntand sursele intre ele. Ce se intampla insa
\ncu ceilalti? Cei care merg pe incredere? Pustii care recurg la
\nWikipedia pentru temele scolare? Luati bine aminte ca situatia este
\nvalabila pentru oricare alt site, de aceea de multa vreme am
\npropus, inclusiv unor grupuri de tineri, sa constituie un centru de
\nmonitorizare a internetului, cu un comitet format din experti de
\nincredere pentru fiecare disciplina in parte, astfel incat
\ndiferitele site-uri sa fie recenzate (fie online, fie printr-o
\npublicatie tiparita) si judecate din punctul de vedere al
\ncredibilitatii si al acuratetei. Sa luam repede un exemplu: sa nu
\ncautam numele unui personaj istoric de genul lui Napoleon (pentru
\ncare Google furnizeaza 2.190.000 de site-uri), ci pe cel al unui
\ntanar scriitor devenit cunoscut doar de un an, adica de cand a
\ncastigat premiul Strega 2008, Paolo Giordano, autorul lucrarii
\n“Singuratatea numerelor prime”. Site-urile unde se scrie despre el
\nsunt in numar de 522.000. Cum poti oare sa le monitorizezi pe
\ntoate?<\/p>\n
A existat la un moment dat ideea de a monitoriza doar site-urile
\ndedicate unui singur autor, unul despre care studentii ar putea
\ncauta foarte des informatii. Dar daca il luam pe Peirce, pe care eu
\ntocmai l-am citat, site-urile care-l privesc sunt in numar de
\n734.000t
\nIata o problema de toata frumusetea, ce pentru moment e tot fara
\nsolutie.<\/p>\n
1. CHARLES SANDERS PEIRCE (1839-1914), FILOZOF SI LOGICIAN
\nAMERICAN.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Fiecare dintre noi, in timp ce lucreaza si are nevoie sa controleze un nume sau o data, apeleaza la Wikipedia. Pentru de-acum scheletica mana de profani, amintesc ca Wikipedia este o enciclopedie online, scrisa si rescrisa continuu de insisi utilizatorii ei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[7104,7732,13223],"class_list":["post-15022","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-opinii","tag-umberto-eco","tag-wikipedia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15022","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15022"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15022\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35183,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15022\/revisions\/35183"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15022"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15022"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15022"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}