\n<\/span><\/p>\n<\/p>\n
Daca vorbesti cu consultantii pe probleme fiscale, problema
\nholdingului, mai exact a legislatiei holdingului in Romania (care
\nnu exista), este in capul listei de prioritati a fiecaruia. Datele
\npreliminare ale unui studiu Deloitte indica faptul ca si
\nantreprenorii numesc legea holdingului printre solutiile urgente de
\nimbunatatire a mediului fiscal local.<\/p>\n
Un holding separa practic forma juridica de cea comerciala,
\nrezultand astfel o serie de companii care vand si cumpara sub o
\numbrela corporatista ce se ocupa de finantare, management si
\nproprietati, explica Rodica Segarceanu, partener in domeniul
\ntaxelor in cadrul Deloitte. Scopul unei astfel de structuri este sa
\ndetina actiunile altor companii, nu unul comercial. La noi,
\nmaturizarea mediului de afaceri a luat-o inaintea legilor: avem
\nstructura de holding si avem si holdingurile, unele deja foarte
\ncunoscute, ca Ana Holding, controlat de George Copos, dar nu avem
\nlegea holdingului. Nu avem niciun avantaj dintre cele pe care le au
\nalte state si despre care vom vorbi mai jos.<\/p>\n
In principiu, spune Radu Georgescu, orice tara care recunoaste
\nnotiunea de holding – iar in Europa majoritatea tarilor recunosc
\naceasta structura – este o destinatie potrivita pentru
\nantreprenorii romani care vor sa-si grupeze toate investitiile sub
\naceeasi umbrela. Iar Ciprul a fost mai aproape decat alte tari. “Nu
\nse pune in niciun fel problema unui offshore, paradis fiscal. Am
\npreferat sa platesc taxe anuale pentru intretinerea si functionarea
\nfirmei (inclusiv contabilitate) de 20.000 de euro, in loc de 40.000
\nde euro, cat erau in Marea Britanie, spre exemplu”, explica
\nantreprenorul. Spune ca ar fi preferat sa-si faca holdingul in
\nRomania, daca am fi avut legislatia potrivita. “Companiile din
\nholding sunt in continuare firme romanesti, platitoare de taxe si
\nimpozite, iar eu sunt in continuare cetatean roman, platitor de
\ntaxe si impozite. Deci, diferenta foarte mare nu e”, sustine
\nGeorgescu. Cele trei firme din Concentric Limited, holdingul lui
\ninregistrat in Cipru – Gecad Net, ePayment Avangate si Axigen –
\nplatesc statului roman impozit pe profit, iar antreprenorul
\nplateste impozit pe dividende. Diferenta este ca nu mai plateste
\ntaxe pe profitul inregistrat de holding, care, desi nu produce
\nnimic, consolideaza rezultatele firmelor detinute.<\/p>\n
Daca ar fi inregistrat aceasta structura in Romania, ar fi
\nplatit si aceasta cota si ar fi rezultat o dubla impozitare. Or,
\nevitarea dublei impuneri si transferul mai facil al resurselor (in
\nspecial al celor financiare) intre societati afiliate sunt doua
\ndintre principalele motive pentru care actionarii aleg sa-si
\ncontroleze afacerile in strainatate, spune Ada Palea, senior tax
\nmanager al KPMG.<\/p>\n
Structura de holding nu schimba mult interactiunea dintre
\ncompanii, dar urmareste sa asigure o folosire cat mai eficienta a
\nresurselor unei firme pentru alta din cadrul grupului. Asta a
\nurmarit si Georgescu: “Aveam nevoie sa eficientizez operatiunile
\ngrupului, insa Concentric Limited nu inseamna ca fug de taxe si
\nimpozite, ci doar ca voi evita sa platesc in plus niste impozite
\ndoar pentru ca statul roman nu recunoaste companiile de tip
\nholding”. In plus, un holding implica niste costuri, avand noima
\ndoar atunci cand companiile sunt suficient de mature sau suficient
\nde multe pentru a fi grupate – macar trei firme, din care cel putin
\nuna sa fie profitabila, explica actionarul Concentric Ltd.<\/p>\n
<\/p>\n
O astfel de structura permite economii si prin centralizarea si
\neficientizarea unor functii de suport, cum sunt IT-ul si logistica,
\ncare altfel s-ar duplica la nivelul fiecarei entitati, spune Ionut
\nSimion, partener pe consultanta fiscala la PriceWaterhouseCoopers,
\ncel care i-a acordat asistenta lui Radu Georgescu pentru
\ninregistrarea afacerii in Cipru. De asemenea, holdingul faciliteaza
\nfinantarea in cadrul grupului si ieftineste finantarea din surse
\natrase. Unitatea specializata in finantare redirectioneaza
\nlichiditatile grupului spre nevoile urgente, iar un imprumut este
\nmult mai ieftin cand poate fi garantat cu activele si rezultatele
\nfinanciare ale unui intreg grup. Toate aceste avantaje atrag dupa
\nsine altele, spune Simion, la fel de importante: atragerea mai
\nusoara a investitorilor strategici interesati de regiunea sau
\npietele pe care grupul deja opereaza sau restructurarea mai facila
\na afacerilor prin exitul rapid din activitatile considerate
\nnon-core (in afara obiectivului principal de activitate).<\/p>\n
Saptamana trecuta, Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii,
\nComert si Mediu de Afaceri (MIMMCMA) a lansat spre dezbatere
\npublica proiectul de lege pentru stabilirea regimului juridic si
\nfiscal al holdingului. E o discutie pe care multe firme de
\nconsultanta au cerut-o si o asteapta de mult timp. Proiectul
\npropune ca grupul de firme sa fie tratat (d.p.d.v fiscal) ca o
\nentitate economica unica cu activitatea integrata, si astfel
\nimpozitul pe profit sa fie aplicat pe rezultatele financiare
\nconsolidate, si nu pe fiecare firma in parte, asa cum se intampla
\nazi. Impozitul pe profit va fi platit de firmele grupului in cote
\nstabilite de holding prin raportare la rezultatul financiar al
\nfiecareia; tranzactiile realizate intre firmele aceluiasi grup vor
\nfi scutite de plata TVA, iar TVA va putea fi compensata intre
\nfirmele care au de platit, respectiv de recuperat TVA. “Prin legea
\nholdingului speram sa aducem in tara capitalul romanesc care s-a
\ndus in off-shore-uri si sa oferim solutii celor peste 100 de
\ngrupuri de firme ce s-ar putea trasforma in holdinguri romanesti”,
\ndeclara Constantin Nita, ministrul pentru IMM-uri.<\/p>\n
Multi sunt insa antreprenorii care nu numai ca nu au nevoie de
\nun holding, dar in general nu considera serviciile de consultanta
\nde business o necesitate, ci un lux pe care nu si-l permit. “Nu am
\napelat niciodata la consultanta fiscala sau financiara. Stiu ca
\nexista astfel de servicii, dar nu am apelat niciodata la o companie
\nde profil, deoarece economia care mi-ar fi fost adusa ar fi fost
\nmai mica decat costurile serviciilor de consultanta”, spune Gabriel
\nStan, actionarul majoritar al grupului de firme Gabi’s Pappa Reale,
\ncu activitati in sectorul de distributie si dezvoltator
\nimobiliar.<\/p>\n
Alti antreprenori isi dau seama ca luxul s-a trasformat in
\nnecesitate atunci cand incep sa discute de restructurarea
\nafacerilor. Un caz ar fi Dan Ostahie, omul de afaceri din spatele
\nlantului de retail de electronice, electrocasnice si IT Altex. Dupa
\nce a coordonat de unul singur expansiunea companiei, anul acesta a
\ndecis sa lase restructurarea si redresarea afacerii pe mana
\nconsultantilor de la Roland Berger. Dupa reconfigurarea retelei de
\nmagazine, prin relocari, inchiderea magazinelor neprofitabile,
\nredimensionarea spatiilor de vanzare si a birourilor, spatiul
\nocupat fiind redus la jumatate, in Altex s-a trecut la
\nrestructurarea financiara. “Piata romaneasca este in stadiul de
\npionierat din punctul acesta de vedere, dat fiind ca nu cred sa
\nexiste vreo companie care are pe masa un proiect complet de
\nrestructurare financiara deja aplicat”, afirma Ostahie.<\/p>\n
<\/p>\n
Afacerile mature se confrunta cu situatii din ce in ce mai
\ncomplexe. Exiturile totale (iesirea din afacere), atragerea unui
\npartener de afaceri in actionariat (fie investitor strategic, fie
\nfond de investitii privat), fuziunea cu o firma concurenta sunt
\ndecizii pe care multi le-au amanat din cauza incertitudinilor din
\npiata ori a scaderii valorii companiilor ca urmare a crizei. Dar,
\npentru aceste firme, consultanta a devenit obligatorie.<\/p>\n
Daca a crescut cererea pentru consultanta fiscala, proportional
\nau crescut si pretentiile firmelor care-si externalizeaza
\nproblemele fiscale. “Clientii se asteapta ca fiecare opinie sau
\nraport sa adauge valoare organizatiei; nimeni nu este dispus sa
\nplateasca pentru altceva decat pentru solutii complete”, spune
\nEmilian Duca, tax partner al firmei de consultanta BDO. De aceeasi
\nparere sunt toti consultantii chestionati. Ionut Simion afirma si
\nel ca odata cu criza s-a diminuat interesul pentru orice proiect
\ncare nu ar aduce beneficii economice imediate si precis
\ncuantificabile clientului. Taxele si impozitele reprezinta un cost
\nsi cash outflow (flux negativ de trezorerie – iesire de lichiditati
\ndin firma), iar la capitolul acesta e normal ca toata lumea sa tina
\ncu dintii de bani. Firmele trebuie sa-si dea seama daca e mai
\neficient sa-si rezolve problemele prin externalizarea serviciilor
\nfiscale catre firmele specializate sau folosindu-se de propriul
\ndepartament fiscal.<\/p>\n
Obiectivele sunt aceleasi, explica Alex Milcev, partener in
\ndepartamentul de asistenta fiscala al Ernst & Young: reducerea
\ncosturilor fiscale si limitarea riscurilor fiscale asociate cu
\nactivitatea de baza, cum este riscul de amenzi sau cel de ajustari
\ncostisitoare de baza impozabila pentru varii impozite si taxe. In
\nsituatia economica de azi, considera Milcev, antreprenorii sunt
\nmult mai atenti la problemele de lichiditate si incearca sa reduca
\nsau macar sa amane anumite plati catre bugetul statului, fara
\npenalitati de intarziere. Mai ales ca acestea sunt destul de mari –
\nin jur de 36% pe an. “Consultantul fiscal e obligat azi sa aiba o
\natitudine deschisa si pozitiva si sa identifice solutii pentru
\ndezvoltarea afacerilor. Clientul plateste in primul rand
\nplusvaloarea si trebuie sa simta lucrul acesta in asistenta pe care
\no ofera consultantul fiscal”, spune Alex Tabacu, partener in
\ndivizia de taxe a firmei de avocatura Voicu & Filipescu.<\/p>\n
Segmentele unde cererea de consultanta fiscala a crescut sunt
\nstrans corelate cu activi-tatile autoritatilor fiscale, iar
\nasistenta in relatia cu autoritatile fiscale este un serviciu
\nfrecvent solicitat, tocmai pentru ca atitudinea Fiscului s-a
\nradicalizat si este foarte agresiva in ultima perioada. “Intalnim
\nin practica abordari si interpretari ale cadrului legislativ
\nabsolut originale, indreptate spre colectarea a cat mai multi bani
\nla bugetul de stat, chiar cu riscul ca masura respectiva sa fie
\ncontrara legii”, sustine Tabacu, fara a intra in detalii.<\/p>\n
<\/p>\n
Daca Fiscul isi sporeste atentia intr-o directie, asa cum ar fi
\nastazi preturile de transfer (tranzactiile efectuate intre persoane
\nafiliate trebuie sa fie incheiate dupa principiul valorii de piata
\n– o evaluare subiectiva si interpretabila), cererea de asistenta va
\ncreste si ea in acelasi segment. Dovada – toti consultantii fiscali
\nau numit preturile de transfer printre spetele cele mai intalnite
\nazi. Ana-Maria Miron, partener al NNDKP Consultanta Fiscala,
\nconstata si ea o tendinta ascendenta in ce priveste nevoia de
\nconsultanta fiscala pentru cresterea eficientei operatiunilor
\nobisnuite ale companiilor, mai ales cand vine vorba de dosarele
\npreturilor de transfer: “Scopul clientilor este sa diminueze orice
\ncosturi fiscale si sa inteleaga cat mai bine expunerile fiscale
\nexistente pentru corectarea deficientelor din trecut”.<\/p>\n
Milcev spune ca segmentul numit “tax compliance” (asistenta in
\npregatirea declaratiilor fiscale, a registrelor fiscale s.a.) a
\ndevenit mai proeminent odata cu recesiunea economica, si acelasi
\nlucru s-a petrecut si cu problemele legate de TVA – planificare in
\nprivinta TVA sau asistenta la rambursare. “Dar toate aceste
\nprobleme reflecta si atentia sporita a autoritatilor fiscale pentru
\nimbunatatirea colectarilor la bugetul statului”, crede el. “Asa cum
\nsi finantele au nevoie de lichiditati, numarul controalelor a
\ncrescut si astfel a crescut si consultanta pe care o acordam pe
\nparcursul controalelor fiscale”, spune Rodica Segarceanu. Cu alte
\ncuvinte, inmultirea si inasprirea controalelor au condus indirect
\nla cresterea cererii pentru consultanta. “Sistemul nostru fiscal
\neste foarte interpretabil, iar penalitatile sunt mai degraba
\npedepse fiscale”, spune partenerul de taxe al Deloitte despre
\npenalitatile la intarzieri, de 0,1% pe zi (36% pe an), pe care le
\npractica fiscul romanesc.<\/p>\n
Pana acum cativa ani, companiile romanesti apelau la consultanta
\nfiscala numai atunci cand erau in situatii fara iesire, spune
\nEmilian Duca. “Consultanta este inca vazuta ca un lux, iar aici
\ntrebuie sa recunoastem ca vina nu este doar a companiilor”, crede
\npartenerul de taxe din BDO. Firul rosu, pe care il urmaresc toti
\nclientii, este unul si acelasi: reducerea costurilor fiscale,
\nindiferent daca acestea se refera la impozitele companiei sau la
\ncele retinute pentru salariati. “Cred ca in contextul actual
\nfirmele nu isi mai permit luxul de a lasa la voia intamplarii
\nproblemele de fiscalitate”, spune Ana-Maria Miron – pentru ca e mai
\nbine sa preintampini decat sa repari.<\/p>\n
Ionut Simion are o explicatie simpla pentru cresterea
\nexternalizarii problemelor fiscale, ce tine de atentia sporita pe
\ncare oamenii de afaceri o acorda astazi costurilor. “Cum taxele si
\nimpozitele nu sunt nimic altceva decat costuri ale derularii
\nafacerilor, era inevitabil ca antreprenorii sa nu-si plece atentia
\nsi asupra gestionarii imediate a acestor cheltuieli”, afirma el.
\nSau, dupa Rodica Segarceanu, in contextul actual companiile au doua
\nsolutii: fie gospodaresc mai bine ce au, fie cauta solutii noi. Iar
\ndintre cele doua variante, prima este la indemana oricui. Deci e
\nnormal ca problema rambursarii de TVA sa fie in capul listei
\nclientilor, pentru ca, potrivit lui Alex Tabacu, a existat un real
\nblocaj in acest domeniu “si importante resurse financiare ale
\ncompaniilor au fost inaccesibile”.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Atata vreme cat accesul la finantare e limitat, un director
\nfinanciar trebuie sa administreze cu precadere fluxul de numerar al
\nfirmei, sa gaseasca solutii de colectare a creantelor, de
\nadministrare a unor stocuri, de valorificare rapida a produselor,
\nde plata la termen a taxelor, pentru a evita penalitati mai mari
\ndecat dobanzile bancare. “Ne-au fost solicitate cu precadere
\nsolutii care sa imbunatateasca indicatorii de lichiditate,
\nretinerea disponibilului de numerar in societate si finantarea
\neficienta a operatiunilor”, exemplifica Rodica Segarceanu de la
\nDeloitte.<\/p>\n
La capitolul solutii, Tabacu numeste simplificarea platii TVA in
\ninteriorul unui grup de firme, restructurarea afacerii asa incat
\ncheltuielile cu flota de autovehicule sa devina deductibile fiscal
\n(leasingul e o varianta), cesiunea creantelor fiscale ca metoda de
\ndeblocare a rambursarii TVA sau optimizarea taxelor locale prin
\nreevaluarea regulata a cladirilor. Gestionarea costurilor fiscale
\nnu mai este doar una de conformitate cu obligatiile fiscale, ci si
\nuna de asigurare a supravietuirii afacerii.<\/p>\n
Holdingurile, de pilda, au devenit necesare din acelasi motiv
\npentru care creste cererea pentru consultanta in general: afacerile
\ns-au maturizat si costurile au devenit esentiale pentru toata
\nlumea. “Oamenii de afaceri romani au ajuns la un nivel la care isi
\npun problema depasirii granitelor nationale fie pentru a penetra
\nnoi piete, fie pentru atragerea investitorilor strategici care sa-i
\najute sa-si duca afacerea la un nivel superior”, spune Simion. Iar
\natunci cand in tara nu exista o legislatie adecvata pentru noile
\ndimensiuni ale afacerilor, antreprenorii opteaza pentru
\njurisdictiile fiscale avansate, care sunt si mai stabile si
\npredictibile.<\/p>\n
Dar despre ce economii de taxe vorbim? Daca am compara cota de
\nimpozit pe profit oficiala din Cipru cu cea din Romania, am vedea
\nca este ceva mai mica (10%, fata de 16% la noi), dar in cazul
\ncompaniilor de tip holding situatia se schimba, fiindca in Cipru
\nsunt neimpozabile veniturile obtinute in afara statului respectiv
\n(offshore). “Intr-o economie de piata, capitalurile nu pot fi
\nretinute in tara decat in conditii de competitivitate economica.
\nAsa cum ne place sa avem investitii straine, la fel trebuie sa
\nacceptam ca acest capital are dreptul sa plece sau sa fie remunerat
\nprin dividende”, comenteaza Duca. Din perspectiva statului toman,
\nconchide consultantul, uti-li-tatea holdingurilor romanesti ar
\ntrebui analizata dupa dictonul “mai bine cate putin de la mai multi
\ndecat mai mult de la putini”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
In urma cu cativa ani, companiile multinationale cu prezente locale si cele cateva mari afaceri ridicate de antreprenorii romani erau singurii clienti ai firmelor de consultanta, iar zicala ca nimeni nu-i profet in tara lui se potrivea perfect in peisajul economic romanesc. Cum si de ce-a ajuns intre timp antreprenorul roman sa bata la usa consultantului de business?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[235,469,202,7125,13603,13088,9547],"class_list":["post-15008","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-business","tag-consultanta","tag-cover-story","tag-fiscalitate","tag-gecad-group","tag-holding","tag-radu-georgescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15008","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15008"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15008\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35170,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15008\/revisions\/35170"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15008"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15008"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15008"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/4940996\/12\/banda-consultant.jpg?width=286&height=43\")
<\/a><\/p>\n