{"id":149606,"date":"2017-07-04T10:00:00","date_gmt":"2017-07-04T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=149606"},"modified":"2017-07-04T10:00:00","modified_gmt":"2017-07-04T10:00:00","slug":"imprumuturile-bancare-minimul-ultimului-deceniu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=149606","title":{"rendered":"\u00cemprumuturile bancare, minimul ultimului deceniu"},"content":{"rendered":"

\nSitua\u0163ia macroeconomic\u0103 s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it \u00een ultimii ani, PIB-ul Rom\u00e2niei fiind \u00een teritoriu pozitiv \u015fi \u00eenregistr\u00e2nd cre\u015fteri record \u00een Europa, \u00eens\u0103 ascensiunea s-a produs f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 sus\u0163inere din partea credit\u0103rii. Resincronizarea ciclului financiar cu cel economic s-a produs cu \u00eent\u00e2rziere.<\/p>\n

\nDup\u0103 izbucnirea crizei economice s-au intensificat dezbaterile privind corela\u0163ia dintre cre\u015fterea credit\u0103rii \u015fi redresarea economiei. Au existat voci care au sus\u0163inut c\u0103 activitatea de creditare se va relua dup\u0103 ce economia va reveni pe cre\u015ftere. \u00eens\u0103 revigorarea credit\u0103rii s-a l\u0103sat a\u015fteptat\u0103 o bun\u0103 perioad\u0103 \u015fi dup\u0103 ce economia a revenit pe plus. Privind \u00een trecut, se observ\u0103 c\u0103 \u00een anii care au precedat criza, expansiunea creditului a contribuit la rate \u00eenalte de cre\u015ftere economic\u0103, \u00eens\u0103 a generat \u015fi vulnerabilit\u0103\u0163i economiilor.<\/p>\n

\nTrei sferturi din stocul de credite neperformante au fost acordate \u00een anii de boom economic 2007 \u015fi 2008, conform statisticilor BNR. Creditele \u00een valut\u0103 – v\u00e2ndute de bancheri \u00een condi\u0163ii relaxate \u00een perioada de boom, c\u00e2nd primeau finan\u0163are ieftin\u0103 de la b\u0103ncile-mam\u0103 din str\u0103in\u0103tate – au \u00eenregistrat cea mai mare rat\u0103 de neperforman\u0163\u0103. Totodat\u0103, neperforman\u0163a ridicat\u0103 din sectorul IMM-urilor a fost generat\u0103 \u015fi de valul de insolven\u0163e din economie din anii de criz\u0103.<\/p>\n

\nGradul sc\u0103zut de intermediere financiar\u0103 din prezent a ajuns \u015fi \u00een aten\u0163ia consiliului de administra\u0163ie al b\u0103ncii centrale, care \u015fi-a exprimat speran\u0163a c\u0103 ponderea \u00een PIB a creditului privat va cunoa\u015fte, probabil, \u00een acest an \u201dun punct de inflexiune\u201e. \u201dS-a exprimat opinia c\u0103 ponderea \u00een PIB a creditului acordat sectorului privat – care a sc\u0103zut continuu pe parcursul ultimilor ani, la fel ca \u00een unele \u0163\u0103ri din regiune – va cunoa\u015fte probabil \u00een acest an un punct de inflexiune, inclusiv pe fondul diminu\u0103rii volumului opera\u0163iunilor de externalizare a creditelor neperformante\u201e, arat\u0103 minuta \u015fedin\u0163ei de politic\u0103 monetar\u0103 din 5 mai.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nCu toate c\u0103 sistemul bancar rom\u00e2nesc este lichid \u015fi bine capitalizat acum, ponderea \u00eemprumuturilor private \u00een PIB a cobor\u00e2t la nivelurile de dinainte de aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 (UE), c\u00e2nd handicapul fa\u0163\u0103 de pie\u0163ele financiare dezvoltate era extrem de mare. Industria bancar\u0103 local\u0103 s-a \u00eentors, practic, \u00een timp, ajustarea bilan\u0163urilor institu\u0163iilor de credit duc\u00e2nd sectorul la stadiul din 2007.<\/p>\n

\nDe\u015fi b\u0103ncile din zona euro controleaz\u0103 circa 80% din sistemul bancar autohton, Rom\u00e2nia nu numai c\u0103 nu s-a apropiat, ci s-a \u00eendep\u0103rtat \u00een anii de criz\u0103 de nivelul de intermediere din zona euro. La nivelul zonei euro, ponderea \u00een PIB a creditului acordat companiilor \u015fi popula\u0163iei trece de 100%.
\nGuvernatorul BNR, Mugur Is\u0103rescu, spunea c\u0103 solvabilitatea \u015fi lichiditatea la nivelul sistemului bancar rom\u00e2nesc sunt la niveluri ridicate, iar dob\u00e2nzile sunt la minime istorice, \u00eens\u0103, cu toate acestea, \u201dcreditul nu zburd\u0103\u201e. Is\u0103rescu a recomandat b\u0103ncilor s\u0103 dea credite mai multe, dar \u00een condi\u0163ii de pruden\u0163\u0103.<\/p>\n

\n\u201dAc\u0163ionarii ar putea s\u0103 v\u0103 trag\u0103 de urechi, s\u0103 v\u0103 \u00eentrebe: ce face\u0163i cu at\u00e2ta capital? Este capital nefolosit. Sunt sigur c\u0103, dac\u0103 nu v-au \u00eentrebat, or s\u0103 v\u0103 \u00eentrebe. Ave\u0163i exces de lichiditate \u015fi stabilitate a cursului. Mare lucru! Dob\u00e2nzile sunt sc\u0103zute. Nu se mai poate spune c\u0103 avem un credit scump \u015fi cu toate acestea creditul nu zburd\u0103\u201e, a spus Is\u0103rescu.<\/p>\n

\nPrivind \u00een urm\u0103, este vizibil c\u0103 raportul dintre creditele acordate popula\u0163iei \u015fi companiilor \u015fi PIB era \u00een anii \u201890 cuprins \u00eentre 40 \u015fi 50%, la \u00eenceputul anilor 2000 ponderea creditului privat \u00een PIB s-a pr\u0103bu\u015fit la 10%, pentru ca p\u00e2n\u0103 \u00een 2008 s\u0103 se majoreze de aproape patru ori, p\u00e2n\u0103 la 38% din PIB, odat\u0103 cu privatiz\u0103rea b\u0103ncilor de pe pia\u0163a local\u0103 \u015fi cre\u015fterea fluxurilor de capital str\u0103in. \u00eens\u0103 \u00een perioada de criz\u0103, odat\u0103 cu reducerea substan\u0163ial\u0103 a liniilor de finan\u0163are externe de la b\u0103ncile-mam\u0103, traiectoria s-a inversat, raportul cobor\u00e2nd sub 30% din PIB, conform BNR.<\/p>\n

\n\u201dAccelerarea privatiz\u0103rii b\u0103ncilor \u015fi fluxurile de capital str\u0103in au dus la saltul gradului de intermediere la 38% \u00een 2008. \u00een perioada post-criz\u0103 apare o contrac\u0163ie accentuat\u0103 a intermedierii (29% \u00een 2016), pe fondul unei reduceri masive a resurselor atrase de la b\u0103ncile-mam\u0103 \u015fi al lipsei de cerere, \u00een general, solvabil\u0103, \u00een special\u201c, a sus\u0163inut \u00eentr-o prezentare Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.
\nNivelul intermedierii financiare continu\u0103 s\u0103 fie subdimensionat nu doar \u00een raport cu cel din zona euro, ci \u015fi fa\u0163\u0103 de cel din \u0163\u0103rile din regiune.<\/p>\n

\nSpre compara\u0163ie, \u00een Bulgaria acest indicator este de circa 56%, Cehia \u015fi Polonia au niveluri apropiate, de 55% \u015fi respectiv 53%, iar \u00een Ungaria raportul dintre credite \u015fi PIB a ajuns la 36%, reiese din statistici ale Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a B\u0103ncilor (ARB).
\nRitmul de cre\u015ftere a credit\u0103rii private la nivelul \u00eentregului sistem bancar rom\u00e2nesc a r\u0103mas anemic \u00een ultimii ani, plas\u00e2ndu-se la doar 1-3%, soldul oscil\u00e2nd \u00een jurul a circa 220 mld. lei (50 mld. euro), \u00een timp ce saltul depozitelor a fost de peste 8%, ajung\u00e2nd la mai mult de 270 mld. lei. Creditele \u00een lei au fost \u201dpe val\u201e, \u00eens\u0103 \u00eemprumuturile \u00een valut\u0103 \u015fi-au continuat declinul. Datele BNR arat\u0103 o revigorare mai accentuat\u0103 a credit\u0103rii pe segmentul persoanelor fizice.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nCreditele \u00een lei au devenit atractive \u00een ultimii ani, odat\u0103 cu sc\u0103derea dob\u00e2nzilor la creditele noi acordate companiilor \u015fi popula\u0163iei p\u00e2n\u0103 aproape de costul \u00eemprumuturilor \u00een valut\u0103, dup\u0103 relaxarea politicii monetare de c\u0103tre BNR, prin diminuarea ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 p\u00e2n\u0103 la minimul istoric de 1,75%.
\nCreditarea privat\u0103 a \u00eenceput anul acesta cu o cre\u015ftere timid\u0103, de sub 1%, pentru ca \u00een februarie ritmul de cre\u015ftere anual s\u0103 fie de 2,1%, iar \u00een martie s\u0103 ajung\u0103 la 3,1% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi lun\u0103 din 2016.
\nCu toate c\u0103 \u00eemprumuturile noi sunt \u00een ascensiune, soldul nu cre\u015fte cu viteza a\u015fteptat\u0103, \u00een condi\u0163iile procesului de cur\u0103\u0163are a bilan\u0163urilor b\u0103ncilor – explic\u0103 bancherii.<\/p>\n

\nTendin\u0163a de restr\u00e2ngere a bilan\u0163urilor b\u0103ncilor controlate de ac\u0163ionari str\u0103ini a fost greu de domolit \u00een condi\u0163iile \u00een care au avut de f\u0103cut cur\u0103\u0163enie la nivelul portofoliilor de credite neperformante. \u015ei intensificarea dezintermedierii \u015fi-a pus amprenta asupra \u00eent\u00e2rzierii revigor\u0103rii credit\u0103rii.<\/p>\n

\nFinan\u0163\u0103rile acordate de ac\u0163ionarii str\u0103ini b\u0103ncilor de pe pia\u0163a local\u0103 au \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 substan\u0163ial \u00een urm\u0103 cu aproximativ un deceniu \u015fi au ajuns la un maxim de 26 mld. euro \u00een 2008, \u00een timp ce dup\u0103 \u00eencetarea acordului de la Viena resursele externe s-au \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it, cobor\u00e2nd anul trecut la 11 mld. euro. Pe baza resurselor externe, b\u0103ncile au intensificat creditarea dup\u0103 2004, astfel c\u0103 \u00eemprumuturile pentru popula\u0163ie \u015fi companii s-au majorat de \u015fapte ori p\u00e2n\u0103 \u00een 2008, ajung\u00e2nd la circa 50 mld. euro; \u00een prezent, valoarea total\u0103 a \u00eemprumuturilor oscileaz\u0103 \u00een jurul aceluia\u015fi nivel, potrivit oficialilor BNR. \u00een ultmii ani, retragerea resurselor str\u0103ine din b\u0103nci a fost compensat\u0103 de cre\u015fterea substan\u0163ial\u0103 a economisirii interne.<\/p>\n

\nSergiu Oprescu, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a B\u0103ncilor (ARB), a adus \u00een discu\u0163ie \u00een repetate r\u00e2nduri gradul sc\u0103zut de intermediere financiar\u0103 din Rom\u00e2nia, amintind \u015fi de leg\u0103tura direct\u0103 dintre nivelul de bun\u0103stare economic\u0103 \u015fi cel de intermediere financiar\u0103. El a ar\u0103tat c\u0103 este necesar\u0103 \u00een perspectiv\u0103 cre\u015fterea intermedierii financiare, a ponderii creditelor \u00een PIB. \u201dDa, \u015ftim c\u0103 trebuie s\u0103 cre\u015ftem intermedierea financiar\u0103, de la cel mai sc\u0103zut nivel din Uniunea European\u0103 (29%) c\u0103tre o zon\u0103 mai apropiat\u0103 \u0163\u0103rilor cu care ne compar\u0103m, sau m\u0103car la nivelul la care am fost \u00een 2008, acela de 40% credit neguvernamental ca procent din PIB\u201e, spunea Oprescu.<\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nSistemul bancar rom\u00e2nesc este bine capitalizat \u015fi este cel mai lichid din Europa, astfel c\u0103 exist\u0103 \ueb50muni\u0163ia\ueb53 necesar\u0103 pentru a asigura cre\u015fterea intermedierii financiare, p\u00e2n\u0103 acum exist\u00e2nd o \u201dslab\u0103 alocare a resurselor financiare\u201e, consider\u0103 pre\u015fedintele Consiliului Director al Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a B\u0103ncilor. El a ar\u0103tat c\u0103 resincronizarea ciclului financiar cu cel economic s-a produs cu \u00eent\u00e2rziere, \u00een 2016.<\/p>\n

\nIndicatorul de solvabilitate a ajuns la 18,33%, mai mult dec\u00e2t dublul pragului minim stabilit prin reglementare, iar rata lichidit\u0103\u0163ii imediate este de 40%, fa\u0163\u0103 de 30% la b\u0103ncile europene, conform datelor ARB.<\/p>\n

\n\u015eeful ARB a explicat c\u0103, dup\u0103 o perioad\u0103 de criz\u0103, resincronizarea ciclului financiar cu ciclul economic apare cu \u00eent\u00e2rziere, fenomenul fiind normal \u015fi vizibil la nivelul Uniunii Europene. \u201dFinan\u0163area nu se reia imediat, vine la un interval de timp. Nu trebuia s\u0103 se prelungeasc\u0103. A \u00eenceput \u00een 2016. Poate c\u0103 ar fi trebuit s\u0103 \u00eenceap\u0103 mai devreme, de pild\u0103 \u00een 2014\u201e, spunea Segiu Oprescu. Polonia este singura \u0163ar\u0103 care nu a trecut prin perioada de sc\u0103dere a intermedierii financiare. \u201dGradul de intermediere financiar\u0103 a sc\u0103zut cu 10 puncte procentuale. Cam acela\u015fi lucru s-a \u00eent\u00e2mplat la nivelul UE. Noi nu spunem c\u0103 ar trebui s\u0103 fim pe media european\u0103, dar exist\u0103 o dispropor\u0163ie \u00eentre cele dou\u0103 niveluri. Problema nu este neap\u0103rat ca trend, c\u0103 am c\u0103zut de la 40% la 30%, ci nivelul ridicat al mediei UE sau al \u0163\u0103rilor cu care ne compar\u0103m. Poate trebuie s\u0103 existe un nivel optim de intermediere financiar\u0103 \u015fi noi probabil suntem sub acest nivel optim \u015fi va trebui s\u0103 cre\u015ftem nivelul de intermediere financiar\u0103\u201e, adaug\u0103 \u015feful ARB. \u00een aceste condi\u0163ii, cre\u015fterea intermedierii financiare, care este legat\u0103 de cre\u015fterea bun\u0103st\u0103rii economice, trebuie reluat\u0103, potrivit lui Oprescu.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nLucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a sus\u0163inut \u00eentr-o opinie c\u0103 \u00een urma unei recesiuni severe, intermedierea financiar\u0103 (raportul dintre creditul intern privat \u015fi PIB) scade o bun\u0103 perioad\u0103 de timp dup\u0103 reluarea cre\u015fterii economice. \u201d\u00een 2015 fa\u0163\u0103 de 2009, raportul men\u0163ionat a sc\u0103zut cu 10 puncte procentuale (pp) \u00een Rom\u00e2nia, cu aproxomativ 17pp \u00een Uniunea European\u0103 \u015fi cu aproximativ 16pp \u00een zona euro. \u00een SUA, fa\u0163\u0103 de anul 2007, raportul respectiv a sc\u0103zut cu circa 27pp \u00een 2012 \u015fi cu aproximativ 16 puncte procentuale \u00een 2015.\u201c<\/p>\n

\nSc\u0103derea intermedierii financiare \u00een perioada 2011-2016 cu aproape 10 puncte procentuale are explica\u0163ii tehnice foarte clare, \u00een opinia lui Croitoru: \u201dPIB a crescut mai repede dec\u00e2t stocul de credite acordate sectorului privat. La r\u00e2ndul s\u0103u, stocul de credite private a fost influen\u0163at \u00een sensul cre\u015fterii de noile credite acordate \u015fi \u00een sensul sc\u0103derii de rambursarea creditelor \u015fi de rezolvarea expunerilor neperformante. Mai departe, ritmul creditelor noi depinde de cererea \u015fi de oferta de credite\u201c.
\nGradul de intermediere financiar\u0103 se coreleaz\u0103 direct cu nivelul PIB per capita: \u00een general, cu c\u00e2t PIB per capita este mai mare, cu at\u00e2t intermediarea financiar\u0103 este la un nivel mai ridicat, mai spune Croitoru. \u201dDe\u015fi intermedierea financiar\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi-a redus decalajul absolut fa\u0163\u0103 de media Uniunii Europene, ea este totu\u015fi mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een alte \u0163\u0103ri. \u00eengrijorarea fa\u0163\u0103 de acest nivel sc\u0103zut al raportului dintre credite interne private \u015fi PIB vine de la faptul c\u0103 intermedierea financiar\u0103 este direct corelat\u0103 cu cre\u015fterea venitului pe locuitor. Exist\u0103 o bun\u0103 corela\u0163ie \u00eentre intermedierea financiar\u0103 \u015fi nivelul PIB per capita.\u201c<\/p>\n

\n\u00een opinia lui Croitoru, exist\u0103 \u015fi un factor de natur\u0103 structural\u0103 pe partea cererii care explic\u0103 nivelul sc\u0103zut al intermedierii financiare \u015fi slaba contribu\u0163ie a creditului neguvernamental la cre\u015fterea produc\u0163iei. \u201dDin totalul creditului privat intern acordat sectorului antreprenorial, 70% este acordat companiilor cu capital rom\u00e2nesc. Pe de o parte, majoritatea companiilor cu capital str\u0103in din Rom\u00e2nia se \u00eemprumut\u0103 la b\u0103nci din str\u0103in\u0103tate sau apeleaz\u0103 la credite intragrup. Aceast\u0103 parte a credit\u0103rii economiei rom\u00e2ne\u015fti nu se vede \u00een intermedierea financiar\u0103, ci \u00een cre\u015fterea datoriei private externe.\u201c<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte, foarte multe companii rom\u00e2ne\u015fti nu \u00eendeplinesc criteriile pentru a primi un credit bancar. \u201dDin peste 430.000 de IMM-uri, doar cu pu\u0163in peste 100.000 au o cifr\u0103 de afaceri care s\u0103 le califice pentru o creditare bancar\u0103. Dintre cele 100.000, b\u0103ncile nu le pot analiza \u00een vederea credit\u0103rii dec\u00e2t pe cele care m\u0103car \u00ee\u015fi men\u0163in cifra de afaceri, au o rat\u0103 pozitiv\u0103 de profitabilitate, au capitaluri proprii pozitive \u015fi au un grad de \u00eendatorare financiar\u0103 relativ redus (de exemplu, mai mic de 11),\u201c argumenteaz\u0103 consilierul guvernatorului BNR. Asfel, num\u0103rul IMM-urilor interesante pentru bancheri este de 40.000, dar, adaug\u0103 Croitoru, o evaluare mai strict\u0103 reduce num\u0103rul companiilor cu poten\u0163ial de creditare la 12.000. \u201d\u00eentregul sistem bancar concureaz\u0103 pentru a da credite unui num\u0103r de firme ce se situeaz\u0103 \u00eentre 12.000 \u015fi 40.000. Practic, celelalte IMM din cele c\u00e2teva sute de mii active \u00een Rom\u00e2nia nu se calific\u0103 pentru un credit bancar. Cauza profund\u0103 a num\u0103rului relativ redus de companii ce pot fi finan\u0163ate de b\u0103nci este gradul redus de antreprenoriat din Rom\u00e2nia\u201c, sus\u0163ine Croitoru.<\/p>\n

\nLa nivelul redus al intermedierii financiare contribuie \u015fi unele caracteristici ale sectorului gospod\u0103riilor. \u201dDin \u00eentreaga popula\u0163ie cu venituri salariale, adic\u0103 aproape 6 milioane de persoane, doar o mic\u0103 parte a luat credit de la b\u0103nci. Dintre cei cu veniturile cele mai mici, doar 12% au credite bancare, iar dintre cei cu veniturile cele mai mari, doar 27% au credite bancare\u201c, adaug\u0103 consilierul BNR. Tot el mai spune c\u0103 exist\u0103 un poten\u0163ial foarte mare de creditare, chiar \u00een condi\u0163iile \u00eencadr\u0103rii \u00een norme pruden\u0163iale adecvate, at\u00e2t pentru creditul de consum, c\u00e2t \u015fi pentru cel ipotecar.<\/p>\n

\nPe partea ofertei, factorul structural care \u00eencetine\u015fte reluarea cu ritmuri \u00eenalte a cre\u015fterii intermedierii financiare \u00een Rom\u00e2nia este legat de situa\u0163ia financiar\u0103 a b\u0103ncilor str\u0103ine prezente \u00een Rom\u00e2nia, potrivit lui Croitoru. \u201dAceste b\u0103nci au contribuit foarte mult la cre\u015fterea intermedierii financiare de la 8,6% \u00een 2001 la 37% \u00een 2008, adic\u0103 \u00eenainte de ad\u00e2ncirea \u00een recesiunea din 2009. Ele au contribuit \u015fi la cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii \u015fi eficien\u0163ei acestei intermedieri. Totu\u015fi, unele dintre aceste b\u0103nci str\u0103ine, dac\u0103 nu chiar cele mai multe, au ajuns \u00een urma crizei s\u0103 aib\u0103 expuneri mari pe Rom\u00e2nia sau s\u0103 aib\u0103 un num\u0103r de sucursale pe plan local considerat mai mare dec\u00e2t cel necesar.\u201c Astfel, stimulentul pentru a cre\u015fte creditarea este foarte mult diminuat. De asemenea, \u201daceste b\u0103nci sunt universale, cu tradi\u0163ie \u00een finan\u0163area popula\u0163iei sau a \u00eentreprinderilor mici, ambele sectoare av\u00e2nd poten\u0163ial mare de creditare, dar care, din cauzele men\u0163ionate, este departe de a fi atins \u00een prezent\u201c, consider\u0103 Lucian Croitoru.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sectorul bancar s-a \u00eendep\u0103rtat \u00een anii de criz\u0103 de rolul de asigurare a intermedierii financiare prin acordarea de credite. Ponderea \u00een PIB a \u00eemprumuturilor acordate popula\u0163iei \u015fi companiilor a cobor\u00e2t anul trecut sub 30%, la minimul ultimului deceniu. Totodat\u0103, Rom\u00e2nia a devenit \u00een ultimii ani coda\u015fa Europei \u00een privin\u0163a gradului de intermediere financiar\u0103, av\u00e2nd printre cele mai sc\u0103zute ponderi \u00een PIB ale creditelor \u015fi activelor bancare.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[10638,485,182,11056,183,17459,7931,18388,8327],"class_list":["post-149606","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-acordare","tag-credite","tag-criza","tag-financiar","tag-imprumut","tag-minim","tag-pib","tag-pondere","tag-scadere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/149606","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=149606"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/149606\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=149606"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=149606"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=149606"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}