\n <\/p>\n
\nCompaniile vor fi impozitate la cifra de afaceri \u015fi nu la profit<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n \nUna dintre schimb\u0103rile fundamentale \u00een func\u0163ionarea sistemului de impozitare anun\u0163at\u0103 de programul de guvernare este renun\u0163area la impozitul pe profit de 16% \u015fi trecerea la 1 ianuarie 2018 la impozitul pe cifra de afaceri, cu 2-3 trepte de impozitare. Documentul citat nu d\u0103 detalii, dar noul ministru al finan\u0163elor Ionu\u0163 Mi\u015fa a spus ieri c\u0103 guvernul dore\u015fte un impozit diferen\u0163iat de 1%, 2% \u015fi 3%.<\/p>\n \n\u201eCotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Ast\u0103zi am luat \u00een calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru micro\u00eentreprinderi p\u00e2n\u0103 \u00een 500.000 de euro, ca aceast\u0103 cot\u0103 s\u0103 creasc\u0103 progresiv. Noi inten\u0163ion\u0103m s\u0103 fie 1% pentru ceea ce exist\u0103 deja ast\u0103zi \u015fi 2% \u015fi 3%.\u201d<\/p>\n \nAnul trecut, firmele au pl\u0103tit statului impozite pentru profit, la un impozit pe profit de 16%, de 15,5 mld. lei, reprezent\u00e2nd 2% din PIB \u015fi 7% din veniturile consolidate ale statului.<\/p>\n \nProgramul de guvernare nu vine cu detalii, ci anun\u0163\u0103 doar impozit \u00een trepte pe cifra de afaceri, \u00eencep\u0103nd cu 2018. \u00cen 2015, veniturile bugetului general consolidat din impozitul pe profit pl\u0103tit de companii a fost de 13,8 mld. lei, iar cifra de afaceri a tuturor companiilor din Rom\u00e2nia de 1.237 de miliarde de lei<\/p>\n \n(275 mld. euro). Prin urmare, pl\u0103tind un impozit de profit de 16%, companiile au dat statului din profit 13,8 miliarde de lei. Dac\u0103, \u00een acel an, ar fi existat impozitul pe cifra de afaceri, de 1%, s\u0103 presupunem, statul ar fi \u00eencasat 12,3 mld. lei. Dar programul de guvernare anun\u0163\u0103 \u201eimpozit \u00een trepte\u201d \u015fi, sigur, \u0163inta statului este s\u0103 c\u00e2\u015ftige bani, nu s\u0103 piard\u0103. Programul de guvernare mai propune impozitarea suplimentar\u0103 a profiturilor ob\u0163inute din extrac\u0163ia de resurse naturale \u015fi neprelucrate \u00een Rom\u00e2nia, cu cel pu\u0163in 20%, prin adoptarea noii legi a redeven\u0163elor, cel t\u00e2rziu la finalul anului 2017.<\/p>\n \n\u00cen privin\u0163a viitorului impozit pe cifra de afaceri, vor avea de c\u00e2\u015ftigat companiile care raporteaz\u0103 profit mare \u015fi pl\u0103tesc impozit pe profit \u015fi vor avea de pierdut companiile care au cifr\u0103 de afaceri mare, dar raporteaz\u0103 pierderi. Situa\u0163ia este diferit\u0103 de la un caz la altul pentru c\u0103 economia local\u0103 are multe companii mari, cu afaceri de peste 2-3 mld. lei anual, dar cu marje de profit de sub 2-3% sau chiar cu pierderi.<\/p>\n \n\u00cen cazul Automobile Dacia, cea mai mare companie din Rom\u00e2nia, cu o cifr\u0103 de afaceri de 20,7 mld. lei anul trecut \u015fi un profit net de 457 mil. lei, un impozit de 16% pe profit \u00eenseamn\u0103 c\u0103 produc\u0103torul va pl\u0103ti c\u0103tre stat 73 mil. lei, pe c\u00e2nd un impozit de 1% aplicat la cifra de afaceri \u00eenseamn\u0103 peste 200 mil. lei, de aproape trei ori mai mult. La OMV Petrom, una dintre companiile cu cele mai mari profituri din economie, impozitul pe cifra de afaceri ar fi de 125 mil. lei anul trecut, fa\u0163\u0103 de 145 mil. lei impozitul pe profit. \u00cen ultimii cinci ani, compania petrolier\u0103 a pl\u0103tit c\u0103tre strat impozite aferente unui profit net cumulat de 10 mld. lei, cel mai mare din economie.<\/p>\n \n\u00cen cazul unui trader de cereale precum ADM Trading, cel mai mare juc\u0103tor din comer\u0163ul cu cereale, cu afaceri de 3,4 mld. lei anul trecut, impozitul pe cifr\u0103 de afaceri ar fi de 34 mil. lei. Compania a raportat pierderi de 32 mil. lei anul trecut \u015fi tot pe pierderi a fost \u015fi \u00een 2015, astfel c\u0103 nu a pl\u0103tit impozit pe profit.<\/p>\n \n <\/p>\n \nSalariul minim pe economie va cre\u015fte anual<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n \nSalariul minim pe economie va cre\u015fte anual, anun\u0163\u0103 programul de guvernare. Potrivit documentului citat, \u00een Rom\u00e2nia munca este r\u0103spl\u0103tit\u0103 ast\u0103zi cu 32% – 34% din totalul valorii produc\u0163iei ob\u0163inute, \u00een timp ce capitalul, adic\u0103 alocarea pentru profit \u015fi recuperarea investi\u0163iei, prime\u015fte 56% – 58%. \u201e\u0162inta pentru 2020 o reprezint\u0103 dep\u0103\u015firea pragului de 40% pentru plata muncii din total produc\u0163ie. \u00cen Europa, media este de 50% – 50%.\u201d Documentul sus\u0163ine c\u0103 salariul minim va cre\u015fte la cel pu\u0163in 2.400 lei \u00een 2020, adic\u0103 minimum 50% din salariul mediu. Salariul minim va cre\u015fte anual pentru c\u0103 a\u015fa se \u00eent\u00e2mpla \u00een toate \u0163\u0103rile dezvoltate din Europa: Fran\u0163a, Germania, Italia, Olanda. Astfel, nivelul salariului minim brut \u00een Rom\u00e2nia, \u00een urm\u0103torii patru ani, va fi de 2.000 lei \u00een 2018, 2.200 lei \u00een 2019 \u015fi 2.400 lei \u00een 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei \u00een 2018, 2.640 lei \u00een 2019 \u015fi 3.000 lei \u00een 2020.<\/p>\n \n <\/p>\n \nImpozitul pe venitul global merge \u00eenainte, dar f\u0103r\u0103 \u201egospod\u0103rie\u201c \u015fi f\u0103r\u0103 \u201econsultan\u0163ii fiscali\u201c<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n \nGuvernul nu renun\u0163\u0103 la impozitul pe venitul global, dar nu mai pomene\u015fte de impozitul pe gospod\u0103rie \u015fi nici de consultan\u0163ii fiscali care s\u0103 \u00eentocmeasc\u0103 documentele. Noul program de guvernare anun\u0163\u0103 c\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu 2018, va fi introdus impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. \u201eImplementarea\u201c acestui mecanism fiscal se va face prin intermediul sistemului informatic integrat organizat la nivelul ANAF, \u201eceea ce ar permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor\u201c, potrivit documentului citat.<\/p>\n \nCuprinsul noului program nu mai face trimitere la consultan\u0163ii fiscali \u015fi nici la \u201eimpozitul pe gospodarie\u201c, idei descrise \u00een programul cu care PSD a c\u00e2\u015ftigat alegerile \u015fi apoi \u00een programul de guvernare al guvernului Grindeanu.<\/p>\n \nPotrivit inten\u0163iei fostului guvern, din 2018 noua form\u0103 de impozitare a veniturilor era \u201epe gospod\u0103rie\u201c. Veniturile din salarii \u015fi asimilate salariilor, veniturile din activit\u0103\u0163i independente, venituri din cedarea folosin\u0163ei bunurilor, veniturile din investi\u0163ii, veniturile din pensii, veniturile din activit\u0103\u0163i agricole, din jocurile de noroc, din transferul propriet\u0103\u0163ilor imobiliare \u015fi \u201evenituri din alte surse\u201c erau \u201eglobalizate\u201c \u00een cadrul \u201egospod\u0103riei\u201c. Responsabilitatea pl\u0103\u0163ii impozitului revenea celui care realiza venituri (plata se f\u0103cea prin intermediul \u201econsultantului fiscal\u201c), nu angajatorului, care mai re\u0163inea la surs\u0103 doar contribu\u0163iile sociale. Noul program de guvernare spune acum doar c\u0103, \u00een cadrul acestui impozit pe venitul global, veniturile mai mici de 2.000 lei\/lun\u0103 vor fi scutite \u015fi se vor introduce mai multe deduceri.<\/p>\n \nTotodat\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu 2018, va fi legiferat\u0103 procedura depunerii declaratiilor de patrimoniu.<\/p>\n \n <\/p>\n \nReducerea TVA la 18% se am\u00e2n\u0103 pentru 2019<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n \nGuvernul nu va mai reduce de la 1 ianuarie 2018 TVA de la 19% la 18%, aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 fiind prorogat\u0103 \u00een noul program de guvernare votat ieri de Parlament.<\/p>\n \n\u201eGuvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2019. Astfel, vom avea a doua cea mai redus\u0103 cot\u0103 din UE, dup\u0103 Luxemburg cu 17%\u201c, arat\u0103 programul de guvernare al guvernului Tudoase.<\/p>\n \nDocumentul sus\u0163ine c\u0103 guvernul va extinde cota 5 de TVA pentru v\u00e2nzarea de locuin\u0163e (cele cu o suprafa\u0163\u0103 mai mic\u0103 de 120 mp) \u015fi pentru inputuri \u00een agricultur\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2018. Documentul nu mai vorbe\u015fte \u00eens\u0103 de cota zero de TVA pentru locuin\u0163ele de p\u00e2n\u0103 la 100.000 de euro, cum era stipulat \u00een precedentul program de guvernare.<\/p>\n \n\u00cen ultimii ani, TVA a sc\u0103zut puternic – de la 24% la 9% la alimente \u015fi de la 24% la 19% la celelalte produse supuse acestei taxe. Acest lucru a f\u0103cut ca veniturile statului s\u0103 sufere puternic, iar efectele \u00eenc\u0103 continu\u0103, dup\u0103 ce, de la 1 ianuarie 2017, TVA a sc\u0103zut de la 20% la 19%. \u00cen primele cinci luni din an veniturile din TVA au sc\u0103zut cu 5%, an\/an (minus 1,1 mld. lei).<\/p>\n \n <\/p>\n \nO tax\u0103 de solidaritate pentru cei cu salarii mai mari de zece salarii minime pe economie<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n \nCei care au salarii mai mari de zece salarii minime pe economie vor pl\u0103ti o \u201econtribu\u0163ie de solidaritate\u201d, cel mai probabil \u00eencep\u0103nd cu 2018.<\/p>\n \n\u201eVom introduce contribu\u0163ia de solidaritate \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2018, dar \u015fi o tax\u0103 suplimentar\u0103 pe produsele al c\u0103ror consum are un impact negativ major asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii popula\u0163iei\u201d, anun\u0163\u0103 noul program de guvernare al guvernului Mihai Tudose. Programul nu d\u0103 detalii, dar<\/p>\n \nIonu\u0163 Mi\u015fa, proasp\u0103tul ministru al finan\u0163elor a anun\u0163at ieri c\u0103 c\u0103 taxa de solidaritate va fi introdus\u0103 cel mai probabil din 2018 \u015fi \u00eei vizeaz\u0103 pe cei cu venituri excep\u0163ionale.<\/p>\n \n\u201eTaxa de solidaritate \u00eencerc\u0103m s\u0103 o implement\u0103m \u00een 2017. Probabil ea va fi \u00een 2018. Dup\u0103 ce primesc datele centralizate, vom stabili procentul. Num\u0103rul persoanelor este destul de mic. Se situeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zece procente, cei care au venituri de peste zece salarii minime pe economie. Lu\u0103m \u00een calcul un singur procent \u015fi nu mai multe trepte de impozitare.\u201d<\/p>\n \nAcesta a spus c\u0103 aceast\u0103 tax\u0103 \u00eei vizeaz\u0103 pe cei cu venituri excep\u0163ionale, care dep\u0103\u015fesc 14.500 de lei net \u015fi c\u0103 se \u00eencearc\u0103 s\u0103 nu fie afectat\u0103 clasa de mijloc.<\/p>\n \nO astfel de tax\u0103 este rar\u0103. Ea func\u0163ioneaz\u0103 \u00eens\u0103 \u00een Fran\u0163a (\u201eimpozitul de solidaritate pe avere\u201d) din 1982, fiind introdus\u0103 \u00een timpul pre\u015fedin\u0163iei lui Fran\u00e7ois Mitterrand \u015fi este valabil\u0103 pentru averile ce dep\u0103\u015fesc 1,3 mil. euro. Aceast\u0103 tax\u0103 \u00eensemna, la nivelul lui 2015, 2% din bugetul consolidat al Fran\u0163ei. Taxa este \u00een trepte: dac\u0103 ai o avere de peste 1,3 mil. euro, e\u015fti taxat cu 0,5% pentru tot ceea ce dep\u0103\u015fe\u015fte 800.000 de euro. La o avere de peste 10 mil. euro, impozitul ajunge la 1,5% – maximul posibil.<\/p>\n \n <\/p>\n \nREAC\u0162II<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n \n \n\u201eDac\u0103 se va aplica un astfel de impozit pe cifra de afaceri, s-a terminat jocul. \u00cen cazul industriei noastre exist\u0103 o ciclicitate a pre\u0163ului la materiile prime. Acum suntem \u00een momentul \u00een care pre\u0163urile materiilor prime sunt mari, iar noi nu am transferat asta la raft, ci am t\u0103iat din profit. \u015ei cum acum nu sunt pe profit, eu nu c\u00e2\u015ftig bani. Dac\u0103 mi se pune impozit pe cifra de afaceri, atunci pot decide s\u0103 \u00eenchid businessul. Sau pot s\u0103 decid o restructurare. Am 2.500 de salaria\u0163i, pot s\u0103 renun\u0163 la 1.000 \u015fi s\u0103 \u015fi cresc pre\u0163ul la raft \u00een consecin\u0163\u0103, iar astfel ajung s\u0103 fac \u015fi profit. \u00cen\u0163eleg s\u0103 se aplice astfel de impozite unor companii care sunt pe piederi de 20 de ani \u015fi care sunt \u00eenc\u0103 \u00een func\u0163iune. Sau unor companii multina\u0163ionale care transfer\u0103 profitul c\u0103tre compania-mam\u0103, dar nu tuturor\u201d, a spus Radu Timi\u015f, proprietarul Cris-Tim, unul dintre cele mai mari businessuri din procesarea de carne. Cristina Ro\u015fca<\/p>\n \n <\/p>\n \n <\/p>\n \nIuliana Leurent, Temps: \u201eMajorarea salariului minim trebuie s\u0103 se realizeze \u00een acord cu angajatorii\u201c<\/strong><\/p>\n \nEfectele cre\u015fterii salariului minim vor fi resim\u0163ite pentru toate categoriile de angaja\u0163i, iar structura, valorile \u015fi frevcen\u0163a acestor interven\u0163ii asupra salariului minim trebuie s\u0103 fie rezultat din dialogul cu angajatorii, a spus Iuliana Leurent, CEO al RINF Temps Rom\u00e2nia, divizia de recrutare \u015fi \u00eenschiriere de for\u0163\u0103 de munc\u0103 temporar\u0103 a grupului rom\u00e2nesc RINF. \u201eSalariul minim este normal s\u0103 \u00ee\u015fi continue cre\u015fterea, efectele lui \u00eens\u0103 vor fi resim\u0163ite \u00een cascad\u0103 \u015fi pentru celelalte categorii de angaja\u0163i. Ini\u0163iativa de a crea dou\u0103 praguri de salariz\u0103ri minime este util\u0103 \u00een raport cu nivelul academic. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi reversul medaliei, c\u00e2nd posibil pe acela\u015fi job s\u0103 existe \u00eencadr\u0103ri diferite \u015fi cost diferit, \u00een condi\u0163iile \u00een care activitatea va fi aceea\u015fi\u201d. Mihaela Pascari<\/p>\n \n <\/p>\n \n \nCre\u015fterea salariului minim va pune presiune pe \u00eentreaga economie, nu doar pe angajatorii care au mul\u0163i salaria\u0163i pl\u0103ti\u0163i cu salariul minim pe economie, a spus Cristina Postolache, managing partner \u00een cadrul firmei cu activit\u0103\u0163i \u00een domeniul resurselor umane Big4HR. \u201eCre\u015fterile vor avea efecte \u00een lan\u0163, determin\u00e2nd majorarea inclusiv a salariilor mai mari. Aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 de cre\u015ftere a salariilor, \u00een special a celor p\u00e2n\u0103 la 8.000 \u2013 10.000 de lei net, se manifest\u0103 deja, este un efect de domino\u201d, a spus Cristina Postolache. \u00cen opinia sa, majorarea salariului brut va cre\u015fte \u015fi costurile cu sporurile permanente acordate unor categorii de salaria\u0163i, care sunt influen\u0163ate de salariul tarifar.<\/p>\n \n\u201e\u00cen acest context \u015fi \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 este din ce \u00een ce mai dificil ca angajatorii s\u0103 g\u0103seasc\u0103 oamenii potrivi\u0163i la salariile bugetare, este posibil ca \u00een urm\u0103torii ani o parte dintre companii s\u0103 nu mai fie competitive, iar unele multina\u0163ionale s\u0103 \u00ee\u015fi relocheze opera\u0163iunile\u201d. Mihaela Pascari<\/p>\n \n <\/p>\n \n \n\u201eDincolo de aspectele de drept fiscal european, trecerea la un astfel de sistem ridic\u0103 o serie de \u00eentreb\u0103ri de substan\u0163\u0103 economic\u0103. Dac\u0103 societ\u0103\u0163ile vor fi impozitate invariabil cu un procent din cifra de afaceri, indiferent de cuantumul profiturilor realizate, acest sistem ar duce la inhibarea investi\u0163iilor \u015fi a dorin\u0163ei companiilor de a-\u015fi extinde afacerile, ceea ce implicit va duce la diminuarea ritmului cre\u015fterii economice \u015fi ar penaliza start-up-urile, companiile aflate la \u00eenceput, care inevitabil trec printr-o perioad\u0103 \u00een care \u00eenregistreaz\u0103 pierderi, p\u00e2n\u0103 la acoperirea investi\u0163iei \u015fi la ajungerea la punctul \u00een care \u00eencep s\u0103 genereze profit. De asemenea, o astfel de m\u0103sur\u0103 dezavantajeaz\u0103 anumite industrii, care opereaz\u0103 de regul\u0103 cu marje mici de profit, f\u0103c\u00e2nd astfel o diferen\u0163iere \u00eentre contribuabili prin simpla apartenen\u0163\u0103 la anumite industrii. Ce motiva\u0163ie ar mai avea investitorii s\u0103 ri\u015fte noi proiecte, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 acestea ar fi penalizate \u00eenc\u0103 din start cu o tax\u0103 pe cifra de afaceri, indiferent dac\u0103 sunt profitabile sau nu?\u201c ZF<\/p>\n \n <\/p>\n \n <\/p>\n \n\u201eUn model care avantajeaz\u0103 pe unii \u015fi dezavantajeaz\u0103 pe al\u0163ii\u201d<\/strong><\/p>\n \n\u201eEste un model de impozitare care va avantaja anumite companii \u015fi le va dezavantaja pe altele. Dac\u0103, spre exemplu, ai marj\u0103 de profit de peste 10%, atunci este posibil s\u0103 nu fie nicio diferen\u0163\u0103 pentru tine. Cred c\u0103 cel mai afecta\u0163i vor fi comercian\u0163ii, iar la polul opus se afl\u0103 juc\u0103torii din produc\u0163ie. De departe cel mai lovi\u0163i vor fi juc\u0103torii care au fost \u015fi sunt pe pierdere. Un astfel de impozit va fi un fel de nou TVA. Nu \u015ftiu s\u0103 existe \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri ceva similar. Exist\u0103 doar un sistem preferen\u0163ial pentru start-up-uri \u015fi doar \u00een perioada de cre\u015ftere. Atunci ele pot opta \u00eentre a fi impozitate pe cifr\u0103 de afaceri sau pe profit\u201d, a spus un manager din comer\u0163 sub rezerva anonimatului. Cristina Ro\u015fca<\/p>\n \n <\/p>\n \n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Guvernul a trecut de votul Parlamentului cu o larg\u0103 majoritate \u2013 275 de voturi pentru \u015fi 102 \u00eempotriv\u0103, \u2013 dar nu f\u0103r\u0103 tensiuni \u00een r\u00e2ndul coali\u0163iei PSD\/ALDE din cauza programului de guvernare, un document cu totul nou fa\u0163\u0103 de ideile cu care au fost c\u00e2\u015ftigate alegerile \u015fi care ar putea aduce cu el poveri fiscale […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[13673,180,7126,94,80,17553],"class_list":["post-149485","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-dragnea","tag-guvernare","tag-impozit","tag-program","tag-refuz","tag-respect"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/149485","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=149485"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/149485\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=149485"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=149485"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=149485"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/16541510\/2\/3radu-timis-tifet.jpg?height=208&width=150\")
Radu Timi\u015f, proprietarul Cris-Tim, despre impozitul pe cifra de afaceri: Dac\u0103 se aplic\u0103, s-a terminat jocul<\/strong><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/16541510\/3\/3cristina-postolache-big4hr-zflive.jpg?height=158&width=250\")
Cristina Postolache, Big4HR: \u201eCre\u015fterea salarial\u0103 va pune presiune pe \u00eentreaga economie\u201d<\/strong><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/16541510\/4\/3mihaela-mitroi-small-3.jpg?height=225&width=150\")
Mihaela Mitroi, PwC: Impozitul pe cifra de afaceri conduce la inhibarea investi\u0163iilor \u015fi a dorin\u0163ei companiilor de a se extinde <\/strong><\/p>\n