\nIn momentul de fata, in instantele din Romania exista 32.000 de
\ndosare de insolventa, dintre care 15.000 au fost initiate in
\nprimele sapte luni ale anului 2009. Fata de cele 8000 de dosare din
\nanul 2007, pana la sfarsitul anului se estimeaza triplarea
\nnumarului acestora, potrivit lui Arin Octav Stanescu, Managing
\nPartner al Stanescu Milos, Dumitru & Asociatii. Deschiderea
\nprocedurii insolventei la cererea debitorului ii aduce acestuia
\nunele avantaje. Astfel, cererea debitorului se judeca de urgenta in
\ntermen de cinci zile in camera de consiliu. Lorena Stoian, partener
\nal firmei de avocatura Vasile Deleanu si Asociatii, a afirmat, in
\ncadrul unui eveniment organizat de ZIARUL FINANCIAR ca, furnizorii
\nde servicii vitale – electricitate, gaz, apa, telefon – nu au
\ndreptul sa sisteze serviciile catre averea consumatorului, in
\nperioada de observatie si reorganizare. Insolventa atrage dupa sine
\nsi stoparea curgerii dobanzilor, majorarilor de intarziere si a
\npenalitatilor, iar recuperarea propriilor creante se face cu
\nscutirea platii taxelor judiciare de timbru. Un alt avantaj al
\nacestei proceduri, adauga avocatul, il constituie incetarea
\nanumitor contracte cu proceduri simplificate si costuri minime,
\ninclusiv a contractelor individuale de munca. Totodata, instanta
\neste obligata sa tina seama de optiunea debitorului in ceea ce
\npriveste alegerea administratorului judiciar care va supraveghea
\nprocesul de reorganizare si poate contribui la succesul
\nrestructurarii. “Insolventa la cererea debitorului trebuie vazuta
\nca o umbrela de vreme rea, debitorul intrand sub protectia
\nTribunalului inca de la data deschiderii procedurii”, conchide
\nStoian.<\/p>\n
Pe de alta parte, trebuie luate in calcul si riscurile
\ndeclansarii voluntare a acestei proceduri. Avocatul Geanina Oancea,
\nSenior Manager al BDO Conti Insolvency, remarca, in primul rand,
\nperceptia negativa in ceea ce priveste fenomenul insolventei,
\nperceptie generata de factorul cultural, dar si de istoria
\nultimilor zece ani caracterizata prin numarul impresionant de
\ncazuri de faliment raportat la numarul total de cazuri de
\ninsolventa. “Esenta perceptiei negative a mediului de afaceri o
\nconstituie teama de frauda, iar creditorul crede ca debitorul vrea
\nsa il fraudeze”, afirma avocatul. Un alt obstacol este si
\nrestrictionarea accesarii licitatiilor privind achizitiile de
\nlucrari publice. Desi legislatia nu interzice accesarea acestui tip
\nde lucrari de catre companii aflate in insolventa, autoritatea
\ncontractanta este cea care are libertatea de a decide acceptarea
\nsau excluderea insolventului din procedura. Alte riscuri sunt si
\npierderea partenerilor de afaceri, dar si eliminarea debitorului de
\npe piata de catre concurenti, daca printre creditorii sai se afla
\nsi jucatori pe aceeasi piata. Geanina Oancea distinge o alta
\nsituatie “cel putin bizara”: “Creditorii pot vota negativ in
\nprivinta planului de reorganizare, desi acesta este unul fezabil,
\niar acestia nu trebuie sa justifice votul exprimat.” Exista
\nnumeroase exemple in care statul, avand rol de creditor, refuza sa
\nprimeasca esalonat datoriile de la insolvent, preferand sa nu mai
\nprimeasca banii. In Romania, adauga Oancea, judecatorul nu poate sa
\nconfirme planul, trecand peste votul negativ al creditorilor. O
\nbuna strategie, recastigarea increderii creditorilor si rasturnarea
\nprezumtiei de frauda sunt, potrivit managerului BDO Conti
\nInsolvency, pasii necesari de-a lungul acestui proces.<\/p>\n
<\/p>\n
Solutii alternative
\n“Restructurarea voluntara trebuie incercata”, crede Speranta
\nMunteanu, Senior Director al PricewaterhouseCoopers Romania. Desi,
\npana in prezent, exista un numar “deprimant” de reorganizari, doar
\n433 pana in iulie 2009, avantajele acestei masuri sunt
\nimplementarea rapida a solutiilor, concentrarea pe aspectele
\ncomerciale, dar si faptul ca negocierile sunt confidentiale, iar
\nastfel se evita nesiguranta intre clienti si furnizori. Totusi,
\nMunteanu remarca necesitatea expertizei specializate, dar si faptul
\nca “e foarte putin probabil ca firmele mici sa faca fata unui plan
\nde reorganizare”.<\/p>\n
Falimentul persoanelor fizice
\nMasura insolventei este luata in calcul si in ceea ce priveste
\npersoanele fizice. Proiectul legii privind insolventa acestora se
\nafla in prezent in dezbatere parlamentara. Avocatul Gheorghe
\nPiperea a declarat in cadrul evenimentului organizat de ZIARUL
\nFINANCIAR ca doreste introducerea unei perioade de reorganizare de
\ndoi ani pentru persoanele fizice aflate in incapacitate de plata.
\nMasura ar trebui sa permita inghetarea creantelor, suspendarea
\nexecutarii silite, precum si posibilitatea de a-si continua
\nactivitatea sub supraveghere. In replica, bancile spun ca masura nu
\neste oportuna intrucat “legea va incuraja debitorii sa se
\nindatoreze excesiv, apeland ulterior la procedura falimentului
\nscuzabil”. Piperea tine sa precizeze ca un debitor care nu are bani
\nsi nici active ca sa isi poata achita datoriile nu va putea plati
\nfie ca este in faliment, fie ca este pus pe lista neagra a
\ndebitorilor neperformanti, lista tinuta de sistemul bancar.
\n“Datoriile nu se sterg, noi ii oferim omului sansa unui <fresh
\nnew start>, mai ales daca ne gandim ca in curand ajungem la un
\nmilion de someri. Banca nu pierde nimic. Decat sa nu isi recupereze
\ndatoria, mai bine mai asteapta un timp”, conchide Piperea.<\/p>\n
Potrivit legii, o companie este obligata sa introduca procedura
\ninsolventei in situatia in care are o creanta mai mare de 30.000 de
\nlei si au trecut 30 de zile din momentul scadentei. Neintroducerea
\nsau introducerea tardiva se sanctioneaza penal, insa, pana in acest
\nmoment, nu exista cazuri de incepere a urmaririi penale sau
\ncondamnari. Declararea prematura sau cu rea-credinta a insolventei
\nse sanctioneaza patrimonial.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Contextul economic actual a facut ca tot mai multe societati sa introduca procedura insolventei. Specialistii cred ca masura poate fi eficienta daca este aplicata corect, insa exista si numeroase dezavantaje. 90% din companiile care introduc insolventa ajung in faliment.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[182,13545,9008,6721],"class_list":["post-14947","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-criza","tag-dosar","tag-insolventa","tag-zf"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14947","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14947"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14947\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35113,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14947\/revisions\/35113"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14947"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14947"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14947"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}