Din spatele mesei din sala de conferinte Dorna, situata in noul
\nsediu al Coca-Cola Hellenic Botteling Company (CCHBC), Marian
\nNaiman, water and compliance manager al imbuteliatorului de bauturi
\nracoritoare, are tinuta si discursul unui om de afaceri. Nu mai
\nseamana cu inginerul chimist in halat alb pe care l-am intalnit la
\nfabrica de ape minerale Poiana Negri de langa Vatra Dornei. “Vreau
\nsa distrug mitul ca procesul de imbuteliere a apei este foarte
\nsimplu”, afirma Naiman. Tot el spune ca intreaga echipa CCHBC a
\nfost foarte uimita, la preluarea afacerii cu ape minerale, de cat
\nde complicata este, mai complicata chiar decat producerea
\nbauturilor racoritoare.<\/p>\n
Coca-Cola a intrat pe piata apelor minerale la sfarsitul anului
\n2002, prin preluarea producatorului Dorna Apemin de la omul de
\nafaceri Jean Valvis, pentru care a platit 40 de milioane de euro.
\nIn cele doua fabrici – de la Floreni si de la Poiana Negri – a
\ninvestit aproape 60 de milioane de euro pentru a le moderniza.
\nCompania este acum cel mai mare producator de pe piata bauturilor
\nracoritoare (cu marci precum Coca-Cola, Cappy si Sprite) si are in
\nportofoliu trei ape minerale – Dorna, Poiana Negri si Izvorul
\nAlb.<\/p>\n
La 8 kilometri de orasul Vatra Dornei, la o altitudine de 800 de
\nmetri se intinde comuna Dorna Candrenilor, o asezare cu 4.500 de
\nlocuitori din judetul Suceava. Renumele locului a fost castigat,
\ninca de acum un veac, de cele 8 izvoare minerale din zona, care au
\natras imbuteliatorii ce au acum nu mai putin de 5 statii. Printre
\ncei ce exploateaza apele minerale din zona se numara si CCHBC, care
\nimbuteliaza din izvoarele de la Poiana Negri, Poiana Vinului,
\nDealul Floreni si din Izvorul Alb.<\/p>\n
Desi peisajul pare neschimbat de mai bine de un secol, drumul
\nspre fabrica Poiana Negri a fost recent modernizat, in urma
\nobtinerii unor fonduri structurale europene cu sprijinul Coca-Cola,
\nin valoare de 2,5 milioane de euro, a fost construit si un sistem
\nde canalizare, a aparut si o statie de epurare. Fabrica de apa
\nminerala se intrevede in departare din sat si face nota discordanta
\nfata de casele traditionale bucovinene din lemn.<\/p>\n
Pe langa fabrica nu se afla niciun izvor mineral, dar turistii
\npot afla ca apa circula pana la intrarea in fabrica prin conducte.
\n“Nu exista izvoare la fabrica si nu o sa gasiti niciunde asa ceva”,
\nspune Bogdan Nutu, directorul fabricii Poiana Negri. “Daca izvorul
\ne pe munte la peste 1.000 de metri altitudine si construiesti
\nfabrica acolo, apa trebuie carata, iar camioanele nu urca pana
\nacolo; de aceea fabricile, oriunde in lume, se vor situa la
\ndistanta fata de izvor”, explica Nutu.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
In acest caz, izvoarele se afla la o distanta de 6-8 kilometri
\nde fabrica, intr-o zona protejata a Carpatilor Orientali. Din
\nizvoarele de la Poiana Vinului este extrasa apa pentru marca Dorna,
\ndin cele de la Poiana Negri se imbuteliaza marca omonima, in timp
\nce resursele de la Izvorul Alb sunt captate pentru apa minerala
\nnecarbogazoasa (plata) Dorna Izvorul Alb.<\/p>\n
In captarea apei din cele trei surse se folosesc metode
\ndiferite, in functie de debitul izvoarelor, existand doua tipuri de
\nextragere a apei din pamant. “Prima este prin foraj, deci prin
\npomparea efectiva, cand se face un tunel in pamant, se introduce o
\npompa si apa este trasa printr-o conducta pana la fabrica”, spune
\nNutu. Prin a doua metoda, folosita doar in cazul Izvorului Alb,
\neste captata apa din cadere libera. Totusi, apa minerala nu poate
\nfi extrasa in mod nelimitat, ci doar in functie de debitul
\nizvorului, pentru ca daca sunt depasite cantitatile de exploatare,
\ncaracteristicile fizico-chimice ale apei se pot schimba.
\nCantitatile pe care imbuteliatorii le pot capta sunt stabilite de
\nSocietatea Nationala a Apelor Minerale (SNAM), ce detine licente de
\nexploatare pentru apa minerala naturala din 32 de perimetre, aflate
\nla originea a circa 75% din apa imbuteliata in Romania. CCHBC
\nexploreaza zonele din judetul Suceava in baza acestor licente,
\nacordate prin intermediul Agentiei Nationale pentru Resurse
\nMinerale. Pentru aceste drepturi de extragere, Coca-Cola plateste
\nredevente de 2 euro pe 1.000 de litri produsi si 2.500 de lei pe
\nkmp exploatat, adica mai putin de 15.000 de euro anual pentru
\nexploatarea unui izvor.<\/p>\n
Toate cele 3 izvoare intra in fabrica de la Floreni, pe care o
\nstrabat prin conducte pana la fabrica din Poiana Negri. Pentru
\neficientizare, conducerea fabricii a inceput din 2007 construirea a
\n6 tancuri de stocare a apei, cu o capacitate de 300 mc fiecare.
\n“Apa curge de la izvor non-stop si pentru a nu o pierde atunci cand
\neste curatata, linia este stocata in tancuri si imbuteliata
\nulterior”, a precizat Marian Naiman.
\nApa minerala este un produs sezonier, iar vanzarile depind direct
\nde starea vremii. “Din ianuarie si pana in martie a fost o perioada
\nmoarta, dar incepand cu aprilie, am imbuteliat aproape continuu”,
\nafirma Naiman. Cantitatea de apa imbuteliata a scazut insa cu 7% in
\nprimele trei luni ale anului fata de perioada similara din
\n2008.<\/p>\n
Din momentul cand apa ajunge in fabrica, urmeaza procese fizice
\nspeciale pentru fiecare marca in parte, in functie de calitatile
\nmicrobiologice ale fiecarui izvor. In cazul apei ce contine dioxid
\nde carbon din sursa, acesta este indepartat si stocat in tancuri
\nimense pana cand apa este purificata. Sunt scosi din apa compusi ca
\nfierul si manganul, “procedeul fiind realizat prin oxidarea cu aer
\nsteril si absorbtia prin straturi de nisip”, conform lui
\nNaiman.\n <\/p>\n
<\/p>\n
De cele mai multe ori, apa ajunsa la fabrica poate contine
\nrugina atat din cauza sursei bogate in fier, cat si a conductelor
\nruginite. Pentru a indeparta fierul, acesta se oxideaza prin
\nsuflarea de aer steril, iar fulgii de oxid de fier formati sunt
\nindepartati din apa prin filtrarea prin nisip. “Nisipul utilizat nu
\neste din cel obisnuit. O firma daneza a reusit sa castige premiul
\npentru cel mai inedit export, reusind sa livreze nisip Arabiei
\nSaudite – evident, un nisip special tratat pentru filtrarea apei
\npotabile”, povesteste Naiman. Dupa eliminarea fierului si a
\nmanganului, este reintrodus dioxidul de carbon, iar cand apa de la
\nizvor nu este suficient de acidulata pentru a fi pe placul
\nconsumatorilor, este adaugat suplimentar dioxid. Pentru a
\nreintroduce dioxidul de carbon la apele carbonatate, apa trebuie
\nracita pana la 10 grade, intr-o instalatie speciala numita mixer,
\ndeoarece doar sub aceasta temperatura se dizolva compusul.<\/p>\n
In hala de productie se afla liniile de imbuteliere, unele cu o
\nvechime de peste 12 ani, mostenite de la vechea fabrica. Dar exista
\nsi o linie de productie performanta, inaugurata in urma cu doi ani
\nsi care foloseste cel mai mic numar posibil de operatori: doar
\ntrei. Pe o linie de productie neautomatizata pot lucra chiar si
\n15-20 de oameni. Sistemele moderne de productie aduc un plus si
\npentru securitatea muncii. In momentul preluarii fabricii se lucra
\nfoarte mult manual, ca de exemplu la transportul baxurilor. “Se
\nlucra asa cum se mostenise: erau niste femei care carau tone
\nintregi de apa in fiecare zi, ceea ce din punctul de vedere al
\nprotectiei si al securitatii muncii este inadmisibil”, spune
\nMugurel Radulescu, public affairs and communications manager la
\nCCHBC.<\/p>\n
Pentru imbutelierea la PET sunt folosite recipiente care arata
\nca niste eprubete din plastic dur, de 15 cm. Ele sunt fabricate la
\nfata locului, apoi sunt umflate prin incalzire la 160 de grade.
\nPentru recipientele de sticla se foloseste o alta linie, iar
\nprocesele difera in functie de felul sticlei – returnabila sau
\nnereturnabila. Pentru sticlele returnabile are loc un proces
\ncomplex de spalare si dezinfectare, urmand ulterior imbutelierea.
\nSticlele sunt apoi etichetate si asezate in lazi, urmand ca apa sa
\nporneasca intr-o calatorie la fel de lunga, fiind dusa de
\ntransportatori catre comercianti, pentru ca in final sa ajunga pe
\nmesele consumatorilor.
\nPentru a masura eficienta procesului de productie este utilizat ca
\nindicator raportul dintre consumul de apa si cantitatea de apa
\nimbuteliata, care trebuie sa fie cat mai mic. La nivel global,
\nCoca-Cola a inregistrat in 2008 un consum de 2 litri si jumatate de
\napa la litrul de bautura produs (inclusiv pe segmentul bauturilor
\nnecarbonatate). De la preluarea fabricii de catre CCHBC, raportul a
\nscazut la jumatate, demonstrand un randament mai bun al muncii si o
\nscadere a costurilor de productie. “Apa mai este folosita si la
\nracirea instalatiilor, la sistemele de igienizare interioare. Cu
\ncat folosim mai putina apa, cu atat suntem mai economici”,
\nmentioneaza Naiman. Trebuie precizat insa ca apa utilizata la
\nfabrica nu provine din izvoarele minerale. La fabrica se foloseste
\napa extrasa din rau si trecuta prin diferite procese tehnologice,
\ndeoarece este mai ieftina decat apa minerala, potrivit directorului
\nfabricii.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Dupa ce apa parcurge tot acest traseu de la sursa pana la
\nconsumatorul final, litrul de apa minerala ajunge sa coste cat
\nmetrul cub (1.000 litri) de apa potabila de la robinet. In ciuda
\nunui pret de 1.000 de ori mai mare, apele minerale au reprezentat
\nin 2008 o piata in valoare de 300 mil. euro si un volum de 1
\nmiliard de litri. Potentialul de crestere a pietei este ridicat,
\ntinand cont de nivelul consumului anual de 50 de litri pe cap de
\nlocuitor, la jumatate fata de cel european. “Exista o traditie de
\nconsum al apei minerale in Romania, dar puterea de cumparare
\ninfluenteaza evident lucrurile”, spune Naiman. El crede ca pe
\nmasura ce veniturile oamenilor se vor apropia de cele din Vest, va
\ncreste si consumul de apa imbuteliata.<\/p>\n
Consumul de apa minerala a crescut de peste opt ori in ultimii
\nsapte ani, de la 6,6 litri pe cap de locuitor in 1992 pana la 50 de
\nlitri in prezent. Aproape doua treimi (59%) dintre consumatori
\nprefera apa minerala carbonatata, majoritatea romanilor considerand
\nca apa minerala este in mod obligatoriu cu bule. “Cand te duci in
\nRomania la un magazin si ceri apa minerala ti se da apa minerala
\ncarbonatata; in schimb, daca ceri apa minerala in Grecia, trebuie
\nsa specifici ca vrei carbonatata, altfel aproape sigur vei primi
\napa minerala plata”, spune Naiman.<\/p>\n
CCHBC detine mai mult de jumatate din volumul vanzarilor de
\nbauturi nealcoolice si a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de
\npeste 550 milioane de euro, conform informatiilor de pe site-ul
\nMinisterului de Finante, fata de 515 mil. euro in 2007. In primul
\nsemestru al acestui an a raportat prima scadere istorica a
\nvolumului de vanzari, cu aproximativ 5%, pe fondul scaderilor in
\nsegmentul hoteluri-restaurante-catering (Horeca).
\nDaca anul trecut pe piata apelor minerale s-au investit, conform
\nestimarilor BUSINESS Magazin, circa 50 mil. euro, in 2009
\ninvesti-tiile au fost trecute in plan secund. Romaqua,
\nimbuteliatorul brandului torsec, detine in continuare, potrivit
\npropriilor declaratii, pozitia de lider cu o cota de 22% dintr-o
\npiata pe care ocupa pozitii importante si European Drinks, Apemin
\nTusnad si Rio Bucovina.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dupa preluarea companiei Dorna Apemin, Coca-Cola HBC a investit 60 de milioane de euro in cele doua fabrici de ape minerale si intentioneaza sa mai ia in concesiune cateva izvoare, pentru a-si consolida pozitia pe o piata estimata la peste 300 de milioane de euro.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7228],"tags":[13504,13505,9857,10275,60],"class_list":["post-14889","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-industrie","tag-coca-cola-hbc","tag-concesiune","tag-dorna","tag-fabrici","tag-piata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14889","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14889"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14889\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35083,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14889\/revisions\/35083"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14889"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14889"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14889"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}