\n\u00cencep\u00e2nd din secolul al XIX-lea, toate podurile din lemn executate pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre, destul de numeroase, au avut un caracter provizoriu, ele urm\u00e2nd a fi inlocuite, mai devreme sau mai tarziu, cu poduri metalice sau din beton.<\/p>\n
\n Construirea unui pod de cale ferat\u0103 peste Dunare care s\u0103 lege \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 de Marea Neagr\u0103 devenise necesar\u0103 \u00eenc\u0103 din timpul domniei lui Barbu \u015etirbei. \u00cen anul r\u0103scump\u0103r\u0103rii liniei Cernavod\u0103-Constan\u0163a (mai precis, la 10 decembrie 1882), guvernul rom\u00e2n lanseaz\u0103 un concurs interna\u0163ional pentru proiectarea a doua poduri mari peste Dun\u0103re \u015fi peste bra\u0163ul Borcea, pe linia Cernavod\u0103-Fete\u015fti. Dar nici unul dintre cele opt proiecte prezentate comisiei de examinare, \u00een anul 1883, de firme din Fran\u0163a, Germania, Elve\u0163ia \u015fi Belgia nu a fost acceptat. Dup\u0103 trei ani, in 1886, are loc un al doilea concurs, la care particip\u0103 cinci firme, dar rezultatul r\u0103m\u00e2ne acela\u015fi.<\/p>\n
\n\u00centr-un moment de stralucit\u0103 inspira\u0163ie, comisia \u00eei propune lui Anghel Saligny s\u0103 prezinte un proiect. \u00cen decembrie 1887, guvernul, prin Ministerul Lucr\u0103rilor Publice, \u00eel \u00eens\u0103rcineaz\u0103 oficial pe Saligny cu elaborarea proiectului liniei Fete\u015fti \u2013 Cernavod\u0103. E o decizie surprinz\u0103toare, \u0163in\u00e2nd seama de faptul c\u0103 numai cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103 acela\u015fi minister refuzase s\u0103 ia asupra s\u0103 r\u0103spunderea execut\u0103rii unor tabliere mici, lucrarea fiind preluat\u0103 de firme particulare.<\/p>\n
\nInainte de a \u00eencepe proiectarea, Anghel Saligny \u00ee\u015fi formeaz\u0103 o echip\u0103 de ingineri speciali\u015fti de la \u015ecoala National\u0103 de Poduri \u015fi \u015eosele, printre care Ion B\u0103iulescu, N. Herjeu, \u015et. Gheorghiu, Alex. B\u0103descu, V. Christescu, Gr. Cazimir, P. Zahariade \u015fi al\u0163ii, adu\u015fi mai tarziu. O data rezolvate toate problemele de ordin tehnic \u015fi economic, echipa de speciali\u015fti \u00ee\u015fi \u00eencepe practic activitatea de proiectare, reu\u015find, dup\u0103 o munca intens\u0103, s\u0103 termine, la 1 decembrie 1889, elaborarea formei finale a proiectului.<\/p>\n
\nDup\u0103 numai un an (la 9 octombrie 1890), timp \u00een care au fost repartizate \u015fi demarate lucr\u0103rile de preg\u0103tire, a \u00eenceput \u015fi lupta pentru \u00eenvingerea greut\u0103\u0163ilor ap\u0103rute \u00een execu\u0163ie. Un lucru care nu trebuie omis ar fi faptul c\u0103 terasamentele liniei ferate Fete\u015fti \u2013 Cernavod\u0103, care leag\u0103 \u00eentre ele podurile lui Anghel Saligny, au constituit la vremea lor cea mai mare \u015fi cea mai important\u0103 lucrare de terasamente realizat\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103. Una peste alta, lucr\u0103rile la podurile dun\u0103rene au durat cinci ani. Ziarul Times scria: \u201co realizare surprinzatoare la Cerna-voda\u201d, iar Ilustrazione Italia afirma: \u201ce o lucrare care poate fi luat\u0103 ca model chiar \u015fi de alte \u0163\u0103ri, cu mijloace tehnice mai \u00eenaintate\u201d.<\/p>\n