{"id":148641,"date":"2017-06-12T10:00:00","date_gmt":"2017-06-12T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=148641"},"modified":"2017-06-12T10:00:00","modified_gmt":"2017-06-12T10:00:00","slug":"burnout-si-alte-boli-ale-angajatilor-moderni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=148641","title":{"rendered":"Burnout \u015fi alte boli ale angaja\u0163ilor moderni"},"content":{"rendered":"<p>\nGreva controlorilor de trafic aerian din urm\u0103 cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni a st\u00e2rnit, pe l\u00e2ng\u0103 \u015ftirile propriu-zise legate de orarul de zboruri, numeroase discu\u0163ii referitoare la dolean\u0163ele acestor angaja\u0163i. Printre solicit\u0103rile pe care le aveau nu se aflau m\u0103ririle de salariu, ci cre\u015fterea personalului, \u00een contextul \u00een care conducerea ROMATSA inten\u0163iona s\u0103 reduc\u0103 posturile p\u00e2n\u0103 \u00een 2019, la nivelul din 2009, potrivit liderului sindical al companiei. \u201eEste foarte riscant\u0103 aceast\u0103 politic\u0103, g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 avem loca\u0163ii cu doar trei controlori, noroc c\u0103 directorul are \u015fi el licen\u0163\u0103. Trebuie s\u0103 te odihne\u015fti, nu po\u0163i s\u0103 stai cu ochii \u00eentr-un ecran 12 ore. Sunt reglement\u0103ri interna\u0163ionale: una-dou\u0103 ore munce\u015fti, apoi te odihne\u015fti. De multe ori, nici dup\u0103 12 ore oamenii nu pot pleca acas\u0103\u201d, spunea Gabriel Tudorache, la finalul lunii mai.<\/p>\n<p>\nExemplul controlorilor de trafic aerian este printre cele mai relevante c\u0103 o situa\u0163ie financiar\u0103 bun\u0103 la locul de munc\u0103 (salariul mediu la ROMATSA este de 21.000 lei) nu este totu\u015fi suficient\u0103 pentru mul\u0163umirea angaja\u0163ilor. Iar dac\u0103 angaja\u0163ii ROMATSA s-au revoltat prin grev\u0103 \u00eempotriva acestei st\u0103ri, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu angaja\u0163ii \u015fi managerii multina\u0163ionalelor \u015fi ai celorlalte firme locale, care nu se manifest\u0103 astfel?<\/p>\n<p>\nCifrele Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103, centralizate de ZF, spun c\u0103 de\u015fi anul trecut a fost cel \u00een care s-au creat cele mai multe locuri de munc\u0103 din ultimii 15 ani (mai mult cu peste 150.000, doar \u00een primele opt luni, p\u00e2n\u0103 la 4,7 milioane de angaja\u0163i), acesta a fost \u015fi anul cu cel mai mare deficit de personal cu care s-au confruntat angajatorii. \u201eDeficitul de for\u0163\u0103 de munc\u0103 pe care \u00eel \u00eenregistr\u0103m ast\u0103zi \u00een Rom\u00e2nia este enorm, nici nu \u015ftiu dac\u0103 am putea estima c\u00e2\u0163i oameni ne lipsesc\u201c, spunea \u00een articolul respectiv Valentin P\u0103una, director de resurse umane \u015fi membru \u00een consiliul de administra\u0163ie al Metro Cash &#038; Carry Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16432625\/10\/grafic3.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16432625\/10\/grafic3.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\nDincolo de cifrele seci, cum se reflect\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura tot mai mare pe umerii angaja\u0163ilor existen\u0163i, pentru care nu mai este o noutate statul 12 ore cu ochii \u00een calculator? \u00cen secolul trecut, \u00een Statele Unite era popular sloganul \u201eopt ore munc\u0103, opt ore relaxare\u201d. Acest echilibru, la care s-a ajuns \u00een acea perioad\u0103 datorit\u0103 activit\u0103\u0163ii sindicatelor, este amenin\u0163at, potrivit observa\u0163iilor f\u0103cute de jurnali\u015ftii de la Financial Times; iar criza a avut un rol major \u00een aceast\u0103 ecua\u0163ie: doar \u00een Rom\u00e2nia aproximativ 600.000 de joburi au disp\u0103rut din c\u00e2mpul muncii dup\u0103 anul 2008.<\/p>\n<p>\nUn studiu realizat de Karyn Twaronite pentru Ernst &#038; Young, realizat pe 10.000 de manageri full-time din opt \u0163\u0103ri, arat\u0103 c\u0103 astfel num\u0103rul de ore lucrate a crescut semnificativ din 2008 \u00eencoace: aproximativ jum\u0103tate dintre manageri muncesc mai mult de 40 de ore, iar o treime spun c\u0103 muncesc peste cinci ore suplimentare s\u0103pt\u0103m\u00e2nal.<\/p>\n<p>\n65% dintre angaja\u0163ii rom\u00e2ni lucreaz\u0103 peste program, potrivit unui studiu realizat la comanda Epson Europe. Angaja\u0163ii petrec, \u00een medie, 6,2 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 peste program, la serviciu. Timpul suplimentar de lucru este determinat de presiunea sarcinilor de lucru asociat\u0103 cu activitatea op\u0163ional\u0103 suplimentar\u0103. 39% dintre angaja\u0163ii rom\u00e2ni responden\u0163i la studiu admit c\u0103 \u201epur \u015fi simplu nu au suficiente ore la dispozi\u0163ie pentru a finaliza sarcinile de lucru\u201d \u015fi 42% indic\u0103 faptul c\u0103 cerin\u0163ele de lucru, precum \u00eent\u00e2lnirile, raportarea \u015fi administrarea interfereaz\u0103 cu activitatea lor principal\u0103.<\/p>\n<p>\nTotu\u015fi, potrivit cercet\u0103rii, \u00een timpul orelor petrecute peste programul de lucru se ob\u0163in cele mai bune performan\u0163e, angaja\u0163ii rom\u00e2ni citind e-mailurile necitite (39%), revizuind sarcinile finalizate sau viitoare (41%) \u015fi citind materiale pentru a-\u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i cuno\u015ftin\u0163ele sau aptitudinile profesionale (38%).<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16432625\/7\/cifre-3.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16432625\/7\/cifre-3.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\nUn alt studiu, publicat \u00een 2012 de Agen\u0163ia European\u0103 pentru Securitate \u015fi Siguran\u0163\u0103 la Locul de Munc\u0103, dezv\u0103luie c\u0103 51% dintre angaja\u0163ii europeni g\u0103sesc stresul drept \u201eobi\u015fnuit\u201d la serviciu. Mai mult, aproximativ o treime dintre ei sunt afecta\u0163i de depresia legat\u0103 de munc\u0103 \u015fi de burnout. Iar acest fenomen se reflect\u0103 nu doar asupra dezechilibrelor din via\u0163a angaja\u0163ilor, dar \u015fi asupra productivit\u0103\u0163ii companiilor: costul zilelor lips\u0103 de la birou ajunge la 94 de miliarde de dolari anual la nivel european.<\/p>\n<p>\nDar cercet\u0103torii europeni (prin firma de cercetare Matrix) arat\u0103 c\u0103 o estimare conservatoare plaseaz\u0103 valoarea pierderilor la 600 de miliarde de euro anual. Din aceast\u0103 valoare, costurile legate de absenteism \u015fi prezenteism se ridic\u0103 la 272 de miliarde de euro, de sc\u0103dere a productivit\u0103\u0163ii &#8211; 242 de milioane de euro; cheltuieli legate de s\u0103n\u0103tate &#8211; 63 de miliarde de euro \u015fi de beneficii sociale &#8211; 39 de miliarde de euro.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nPROGRAMUL DE MUNC\u0102: DE LA 9 LA C\u00c2T POT<\/p>\n<p>\n\u201eC\u00e2nd a fost valabil \u00een Rom\u00e2nia programul 8 ore de munc\u0103, 8 de relaxare?\u201d se \u00eentreab\u0103 retoric Daniela Irimia, training manager &#038; business partner \u00een cadrul firmei de consultan\u0163\u0103 \u015fi programe de wellness pentru angaja\u0163i Vision Consulting.<\/p>\n<p>\nEa a observat c\u0103 dac\u0103 \u00een teorie se lucreaz\u0103 opt ore, practica ne-a ar\u0103tat c\u0103 de multe ori se ajunge la 9-10 ore. \u201eIar cele 8 ore zilnice pentru relaxare sunt un vis frumos pentru majoritatea. Pe l\u00e2ng\u0103 programul de munc\u0103 \u00eenc\u0103rcat, mai e traficul care \u00abtaie\u00bb din timpul liber, apoi avem \u015fi acas\u0103 c\u00e2te ceva de munc\u0103&#8230; \u015ei suntem ferici\u0163i dac\u0103 putem s\u0103 ne relax\u0103m trei ore pe zi. Personal nu am \u00eent\u00e2lnit prea mul\u0163i angaja\u0163i care s\u0103 aib\u0103 un echilibru \u00eentre timpul de munc\u0103 \u015fi cel dedicat relax\u0103rii\u201d, explic\u0103 ea.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16432625\/9\/daniela-irimia-copy.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\nTendin\u0163a aceasta se reg\u0103se\u015fte mai ales \u00een ora\u015fele mari, dar nu lipse\u015fte nici din companiile mari aflate \u00een ora\u015fe mai mici sau chiar la nivel managerial, \u00een firme mai mici, unde patronii nu vor s\u0103 angajeze fie din lips\u0103 de \u00eencredere, fie din dorin\u0163a de a face ei totul, remarc\u0103 \u015fi Andra T\u0103n\u0103sescu, psiholog \u015fi trainer NLP, ale c\u0103rei servicii sunt solicitate de companii \u015fi firmele de training. \u201eVolumul de munc\u0103 cre\u015fte constant, iar tot mai multe persoane \u00eencep s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 de \u00eenc\u0103rc\u0103tura prea mare de la birou \u015fi de stres, \u00eencep s\u0103 simt\u0103 c\u0103 aceasta este mai mare dec\u00e2t capacitatea lor, dec\u00e2t ar putea ei s\u0103 duc\u0103\u201d, a observat \u015fi Andra T\u0103n\u0103sescu.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16432625\/2\/andra-tanasescu.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\nPsihologul Bogdan Lucaciu descrie c\u00e2teva dintre primele semne pe care le manifest\u0103 angaja\u0163ii care sunt epuiza\u0163i sau stresa\u0163i din cauza serviciului. \u201e\u00cen prim-plan sunt semne ale depresiei: tulbur\u0103ri de somn, oboseal\u0103 accentuat\u0103 resim\u0163it\u0103, st\u0103ri de anxietate &#8211; foarte frecvent autoidentificate drept atacuri de panic\u0103 (terminologie \u00abla mod\u0103\u00bb, mai ales \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei educate de pe pe Google), schimb\u0103ri bru\u015fte de dispozi\u0163ie, tulbur\u0103ri ale libidoului (alimentar, sexual). Dar, \u00een fapt, adesea \u00eentr-un plan doi simptome ale depresiei descrise mai sus apar din accentuarea unor tr\u0103s\u0103turi de personalitate preexistente, accentuate de situa\u0163iile de la&nbsp; munc\u0103.\u201d<\/p>\n<p>\nLucaciu ofer\u0103 \u015fi un exemplu \u00een acest sens: un perfec\u0163ionism dus la extrem sub presiunea sarcinilor de serviciu, chiar dac\u0103 este apreciat de c\u0103tre \u015fefi, perturb\u0103 adesea rela\u0163iile colegiale sau familiale; o agresivitate accentuat\u0103 resim\u0163it\u0103 \u00een urm\u0103 unor dispute sau ne\u00een\u0163elegeri la serviciu, care antreneaz\u0103 compulsii (efortul interior ineficient de a fr\u00e2na impulsurile agresive), duce la sentimente de culpabilitate \u015fi inadecvare; preocup\u0103ri obsesive privind propria valoare atunci c\u00e2nd apar situa\u0163ii \u00een care persoana nu se descurc\u0103 sau are aceast\u0103 impresie \u00een mediul de lucru duc la tr\u0103iri anxioase, de nesiguran\u0163\u0103, generalizate, care se pot extinde asupra \u00eentregii posturi existen\u0163iale a individului. Psihologul spune c\u0103 exemplul men\u0163ionat de el este al unui inginer competent altfel, la 40 de ani, angajat la o multina\u0163ional\u0103 care are probleme din cauz\u0103 c\u0103 nu este fluent \u00een englez\u0103 \u015fi a dezvoltat sentimente de inferioritate, cu stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103, tulbur\u0103ri de somn etc.<\/p>\n<p>\nMai interesante de at\u00e2t i se par lui Bogdan Lucaciu mecanismele psihologice antistres dezvoltate de angaja\u0163i \u015fi care constau \u00een scenarii mai mult sau mai pu\u0163in fantasmatice de \u201eevadare\u201d din situa\u0163ia actual\u0103, cea considerat\u0103 acut\u0103 sau stresant\u0103. \u201eDe la \u00abDe-om mai duce-o p\u00e2n-la toamn\u0103, leli\u0163\u0103 Ioan\u0103\u00bb p\u00e2n\u0103 la \u00abI Want to Break Free\u00bb.\u201d Ambele tipuri de scenariu proiecteaz\u0103 un viitor mai bun: de la un concediu visat \u00een insule feerice (liber de serviciu) la avansare de post (schimbare de pozi\u0163ie din situa\u0163ia actual\u0103) ori ie\u015firea din job pentru o afacere privat\u0103. \u201eMecanismul e acela al vulpii care consider\u00e2nd strugurii acri reduce din for\u0163a ispitei lor.\u201d El precizeaz\u0103 c\u0103 din acest scenariu nu fac parte workahoolicii sau indivizii superconformi\u015fti, pentru care scaunul lor e mul\u0163umitor \u015fi se v\u0103d tot acolo la vremea pensionarii.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16432625\/3\/caseta.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16432625\/3\/caseta.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\n\u201eDoar c\u0103 majoritatea oamenilor sunt dinamici, plini de aspira\u0163ii \u015fi de aceea vulnerabili la ne\u00eempliniri ale aspira\u0163iilor personale.\u201d \u015ei Andrei T\u0103n\u0103sescu din ce \u00een ce mai mul\u0163i angaja\u0163i \u00eei spun, \u00eenc\u0103 de la primele interac\u0163iuni, \u201eEu nu mai pot\u201d. Din experien\u0163a ei, foarte multe persoane acuz\u0103 reac\u0163ii somatice, dureri de cap, de spate, de stomac, ale articula\u0163iilor, probleme \u00een zona g\u00e2tului, bra\u0163elor, umerilor. \u201eRezoneaz\u0103 cu prea multe responsabilit\u0103\u0163i, iar durerile spatelui \u015fi umerilor sunt legate de ideea prea multor responsabilit\u0103\u0163i; dar pot fi cauzate \u015fi de statul prea mult pe scaun la calculator, dar \u015fi de o reac\u0163ie somatic\u0103.\u201d<\/p>\n<p>\nBOLILE&nbsp;PROPRIILOR&nbsp;AMBI\u0162II<\/p>\n<p>\nDe-a lungul experien\u0163ei sale, Bogdan Lucaciu a observat c\u0103 majoritatea celor care au probleme de stres profesional sunt cei din nivelurile medii ale organigramei, \u201ecare sunt antrena\u0163i \u00een propriile ambi\u0163ii \u015fi care pot suferi presiuni at\u00e2t pe orizontal\u0103 \u2013 colegi \u2013 c\u00e2t \u015fi pe vertical\u0103 \u2013 \u015fefi\u201c. El sesizeaz\u0103 c\u0103, \u00een mod paradoxal, b\u0103rba\u0163ii par a fi mai predispu\u015fi epuiz\u0103rii prin stres profesional, probabil din pricina agresivit\u0103\u0163ii sporite prin compara\u0163ie cu femeile, produc\u00e2nd conflicte interiorizate care \u201econsum\u0103\u201d. Femeile au o capacitate de toleran\u0163\u0103 \u015fi de \u201erecuperare\u201d mai bun\u0103. Chiar dac\u0103 cei ajun\u015fi \u00een v\u00e2rful piramidei executive au mai multe motive de stres, ei nu cer ajutorul psihiatrului sau psihologului p\u00e2n\u0103 o eventual\u0103 patologie nu e evident\u0103, spune Lucaciu. \u201eE \u015fi o chestiune de prestigiu. Nu au timp pentru a merge la psiholog p\u00e2n\u0103 o pot duce singuri.&nbsp;<\/p>\n<p>\nNe putem \u00eenchipui c\u0103 multe decizii \u00een astfel de situa\u0163ii sunt dictate de propriile st\u0103ri proaste \u015fi sunt&#8230; proaste.\u201d Pe de alt\u0103 parte, el a observat c\u0103 revista Business Insider (23 nov. 2015) consider\u0103 c\u0103 mul\u0163i CEO au tr\u0103s\u0103turi psihopatice. \u201ePentru l\u0103murire, psihopa\u0163ii sunt acele persoane caracterizate printre altele prin \u015farm (f\u0103c\u00e2nd o impresie bun\u0103 celorlal\u0163i), superficialitate, independen\u0163\u0103, lips\u0103 de empatie autentic\u0103 \u015fi lipsa sentimentelor de vinov\u0103\u0163ie. Ei sunt persoane cu comportamente inpredictibile, adesea impulsive, care nu reac\u0163ioneaz\u0103 la feedback \u015fi care dau \u00een orice situa\u0163ie vina pe al\u0163ii. Astfel, ei nu au scrupule \u015fi \u00ee\u015fi folosesc \u015farmul pentru a ajunge \u00een posturi de v\u00e2rf. Probabil c\u0103 \u015fi acesta e un factor pentru care mul\u0163i dintre cei din v\u00e2rf nu ajung depresivi; ceilal\u0163i le sufer\u0103.\u201d<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nIar dac\u0103 tendin\u0163a general\u0103 este de a ar\u0103ta cu degetul spre genera\u0163iile tinere care muncesc mai pu\u0163in, studiul global al EY arat\u0103 c\u0103 milenniallii (35%) \u015fi reprezentan\u0163ii Genera\u0163iei X (34%) g\u0103sesc u\u015for mai dificil de realizat balansul \u00eentre via\u0163a profesional\u0103 \u015fi cea personal\u0103 dec\u00e2t genera\u0163ia Baby Boomers (30%). 47% dintre millenniali \u015fi 51% din angaja\u0163ii Genera\u0163iei X au numit responsabilit\u0103\u0163i legate de munc\u0103 drept cauza principal\u0103 a dezechilibrelor, cuplat cu mai mult de doi din cinci dintre ei cre\u015fterea responsabilit\u0103\u0163ilor de acas\u0103 (millennialii 44% \u015fi 41% Genera\u0163ia X vs. 29% Boomers). Mai mul\u0163i manageri millennialli au raportat o cre\u015ftere a orelor de munc\u0103 (47%) vs. cei Genera\u0163ia X (38%) \u015fi manageri din genera\u0163ia Boomers (28%).<\/p>\n<p>\nAndra T\u0103n\u0103sescu spune c\u0103 \u00een timp ce o parte dintre apartenen\u0163ii genera\u0163iei Millennials refuz\u0103 efectiv s\u0103 munceasc\u0103, reprezentan\u0163ii angaja\u0163i ai acestei genera\u0163ii muncesc prea mult sau \u00eentr-un mod care nu le este benefic. \u201eFie au ales un domeniu care nu este potrivit pentru ei, fie \u00ee\u015fi asum\u0103 prea multe responsabilit\u0103\u0163i; deseori, ca angajat, dac\u0103 le faci, \u0163i se dau \u015fi mai multe, dac\u0103 nu, e\u015fti amenin\u0163at c\u0103 e\u015fti dat afar\u0103 \u015fi tot a\u015fa.\u201d Pentru fiecare \u00een parte exist\u0103 solu\u0163ii personalizate p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u2013 pentru cel care nu este la locul potrivit, s\u0103 fac\u0103 o schimbare, pentru cel care se afl\u0103 \u00een locul potrivit, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 modalit\u0103\u0163i prin care s\u0103 \u00eei fie \u015fi mai bine, spune ea.<\/p>\n<p>\nFENOMEN&nbsp;F\u0102R\u0102&nbsp;GRANI\u0162E<\/p>\n<p>\nEpuizarea la locul de munc\u0103 este un fenomen f\u0103r\u0103 grani\u0163\u0103: \u00een Fran\u0163a, de pild\u0103, \u00eentre 2008 \u015fi 2009, 35 dintre angaja\u0163ii France Telecom s-au sinucis, mai mul\u0163i dintre ei l\u0103s\u00e2nd bilete \u00een care au spus c\u0103 munca este de vin\u0103 pentru acest gest disperat. Sindicatele au acuzat CEO-ul companiei, pe Didier Lombard, de crearea unui mediu de munc\u0103 care \u00eei \u00eempiedic\u0103 pe angaja\u0163i s\u0103 munceasc\u0103 \u00een condi\u0163ii bune; ulterior, acesta a fost pus sub acuzare.<\/p>\n<p>\nPrimele semnale de alarm\u0103 referitoare la epuizarea angaja\u0163ilor din Rom\u00e2nia au \u00eenceput \u00een 2007, cu \u00eencetarea din via\u0163\u0103 a unei tinere manager, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 31 de ani, care muncea \u00eentr-o companie de consultan\u0163\u0103. Anterior, t\u00e2n\u0103ra trimisese un mail unui prieten \u00een care \u00ee\u015fi descria programul \u2013 doar cinci ore de somn pe zi, chiar \u015fi \u00een weekend \u2013 iar epuizarea a fost luat\u0103 \u00een calcul drept cauz\u0103 a bolilor tinerei.<\/p>\n<p>\n\u00cen 2010, o alt\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 a murit; de aceast\u0103 dat\u0103 ea lucra zi-noapte ca programator \u00eentr-o firm\u0103 britanic\u0103, potrivit colegilor ei; au existat \u015fi \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie suspiciuni de epuizare extrem\u0103. Din fericire, unii dintre angaja\u0163i con\u015ftientizeaz\u0103 aceste st\u0103ri \u00eenainte de a fi prea t\u00e2rziu. \u00cen 2014, Costina Constantin, care ap\u0103ruse \u00een edi\u0163ia de atunci a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, declara pentru Business Magazin c\u0103 renun\u0163\u0103 la pozi\u0163ia de manager pentru divizia de controlling a companiei Sanofi din Rom\u00e2nia, Moldova, Ungaria \u015fi Bulgaria \u015fi se va dedica vie\u0163ii personale. \u201eSper ca \u00een mai pu\u0163in de cinci ani s\u0103 g\u0103sesc echilibrul esen\u0163ial \u00eentre zona profesional\u0103 \u015fi cea personal\u0103. Dac\u0103 nu a\u015f fi ales drumul c\u0103tre o carier\u0103 \u00een domeniul financiar, mi-ar fi pl\u0103cut enorm s\u0103 merg c\u0103tre o zon\u0103 artistic\u0103, respectiv design interior\u201d, spunea atunci Costina Constantin. Potrivit informa\u0163iilor de pe profilul de LinkedIn (nu a putut fi contactat\u0103 \u00een timp util pentru acest material), dup\u0103 o pauz\u0103 de aproximativ un an a devenit managing partner al Stalfort Audit.<\/p>\n<p>\nT\u00c2N\u0102RA RECUNOSC\u0102TOARE CANCERULUI<\/p>\n<p>\nCosmina Grigore a ajuns la o stare de echilibru (mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, la un preaplin de energie din care ofer\u0103 \u015fi altora) dup\u0103 ce a trecut prin experien\u0163a extrem\u0103 a cancerului. Fire extrem de implicat\u0103 \u00een tot ceea ce f\u0103cea, \u00eenc\u0103 din perioada \u015fcolii, avea tendin\u0163a s\u0103 pun\u0103 pe primul plan mereu sarcinile legate de carier\u0103 \u015fi dezvoltarea acesteia. Acum, este primul patient coach din Rom\u00e2nia, s-a certificat ca tehnician nutri\u0163ionist \u015fi lucreaz\u0103 la clinica la care a fost diagnosticat\u0103 cu cancer, Dona, \u015fi la clinica de medicin\u0103 integrativ\u0103 Quantum Therapy, dar organizeaz\u0103 \u015fi cursuri de pilates \u201eTot timpul am fost proactiv\u0103 \u015fi orientat\u0103 spre lucrurile noi, m-au atras mereu provoc\u0103rile\u201d, poveste\u015fte ea.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16432625\/8\/cosminei-grigore.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\nOriginar\u0103 din Alexandria, a studiat la Facultatea de Jurnalism \u015fi \u015etiin\u0163ele Comunic\u0103rii din Bucure\u015fti \u015fi a \u00eenceput s\u0103 lucreze \u00eenc\u0103 din primul an de facultate, c\u00e2nd propunea ambasadei Marii Britanii crearea unui internship care nu exista, dar la care \u00ee\u015fi dorea s\u0103 participe. A lucrat mereu, evolu\u00e2nd de la pozi\u0163ia \u00een care f\u0103cea copii xerox la ambasad\u0103 la un post \u00een \u201ecorpora\u0163ie\u201d, la Oracle. A trecut prin func\u0163ii de marketing, de comunicare, de organizare evenimente (a organizat inclusiv conferin\u0163a din domeniul energiei ce l-a avut personaj central pe politicianul Gerhard Schr\u00f6der); de acolo a plecat la Tarus Media, unde s-a axat pe organizarea de conferin\u0163e medicale interna\u0163ionale.<\/p>\n<p>\n\u201eDin 2009 p\u00e2n\u0103 \u00een 2013 am lucrat \u00eencontinuu, indiferent c\u0103 \u00eentre timp am fost \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u015fi am n\u0103scut; doar pentru c\u0103 \u00eemi pl\u0103cea foarte mult ceea ce f\u0103ceam \u015fi aveam o dorin\u0163\u0103 de validare, de recunoa\u015ftere a ceea ce fac, pe care o avem cu to\u0163ii.\u201d \u00cen anul IV de facultate avea trei joburi, se trezea la 5 diminea\u0163a \u015fi lucra de luni p\u00e2n\u0103 duminic\u0103 pentru a putea \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi pentru facultate, unde voia s\u0103 fie iar\u0103\u015fi printre cei mai buni. Apoi, c\u00e2nd a n\u0103scut, a vrut din nou s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la munc\u0103 fiindc\u0103 \u00eei pl\u0103cea foarte mult ceea ce f\u0103cea. \u201eLa cinci luni dup\u0103 na\u015fterea copilului, mi-aduc aminte c\u0103 am plecat la Bruxelles la o conferin\u0163\u0103.\u201d&nbsp;<\/p>\n<p>\nUit\u00e2ndu-se \u00een urm\u0103, spune c\u0103, \u00een timp, a intrat \u00eentr-o hor\u0103 pe care nu a mai \u015ftiut s\u0103 o gestioneze. \u201eLa birou \u0163i se pun tot mai multe lucruri \u00een c\u00e2rc\u0103, dac\u0103 tu e\u015fti bun \u015fi ar\u0103\u0163i c\u0103 po\u0163i s\u0103 le faci, atunci \u0163i se pun \u015fi mai multe; iar banii, chiar dac\u0103-i prime\u015fti, poate n-ai timp s\u0103-i folose\u015fti. Nu te \u00eenva\u0163\u0103 nimeni s\u0103-\u0163i generezi \u00een prim\u0103 faz\u0103 timp pentru s\u0103n\u0103tatea ta, pentru a crea lucrurile dintr-o stare de s\u0103n\u0103tate \u015fi echilibru.\u201d Spune c\u0103 la vremea aceea aceste aspecte nu reprezentau o prioritate \u015fi, spre finalul anului 2012, dup\u0103 c\u00e2teva momente dificile pe plan personal, ajunsese la epuizare total\u0103. \u201eAveam ceea ce se nume\u015fte chronic fatigue syndrom &#8211; sindromul oboselii cronice, sindromul colonului iritabil etc., dar singurul lucru care m\u0103 deranja pe atunci era acneea.\u201c \u00cen plus, avea dou\u0103 zone pe bra\u0163e care se activau la stres: \u201eM\u0103 sc\u0103rpinam pe bra\u0163e \u00een timp ce vorbeam cu oamenii\u201d, spune ea reproduc\u00e2nd gestul de atunci.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\n\u00cen septembrie 2013 simptomele se agravaser\u0103, stresul de la munc\u0103 se r\u0103sfr\u00e2ngea asupra rela\u0163iilor de acas\u0103, se sim\u0163ea tot timpul obosit\u0103 \u015fi orice lucru pe care trebuia s\u0103 \u00eel fac\u0103 era cople\u015fitor \u015fi greu de f\u0103cut. A sim\u0163it nevoia unei schimb\u0103ri \u015fi s-a angajat la Oracle \u00een echipa de pre-sales, unde programul era de la 9 la 6. Dup\u0103 6 luni a fost diagnosticat\u0103 cu cancer. \u201eM-am g\u00e2ndit c\u0103 este o idee bun\u0103 pentru oamenii ca mine, care nu \u015fi-au \u00een\u0163eles lec\u0163ia deloc \u015fi care nu au apucat s\u0103 fac\u0103 o schimbare din timp.\u201d Cosmina Grigore a avut 10 opera\u0163ii, iar p\u00e2n\u0103 la acest diagnostic a avut 6, dintre care una pe coardele vocale: \u201eFumam foarte mult, meniul zilei erau \u0163ig\u0103rile \u015fi cola, iar corpul meu se strica atunci c\u00e2nd eu aveam cea mai mult\u0103 treab\u0103 sau c\u00e2nd aveam ni\u015fte deadline-uri\u201d.&nbsp;<\/p>\n<p>\nSpune c\u0103 a ignorat cu des\u0103v\u00e2r\u015fire faptul c\u0103 era r\u0103cit\u0103 tot timpul, c\u0103 tu\u015fea \u015fi c\u0103 avea coardele vocale iritate, iar la un moment dat, fiindc\u0103 nu mai putea s\u0103 vorbeasc\u0103, a ajuns la spital (2006-2007). Dup\u0103 opera\u0163ie, timp de trei luni nu a vorbit \u015fi a trecut prin reeducarea coardelor vocale \u2013 dar apoi s-a \u00eentors la acela\u015fi stil de via\u0163\u0103. \u201eC\u00e2nd a venit cancerul, unul din g\u00e2nduri a fost sincer, \u00abDoamne, \u00ee\u0163i mul\u0163umesc, este o idee foarte bun\u0103\u00bb; m\u0103car de de frica recidivei, poate m\u0103 \u0163in de treab\u0103.\u201d \u00cen acel punct, a renun\u0163at la jobul de la Oracle. \u201e\u00cemi doream s\u0103 pot s\u0103 m\u0103 bucur mai mult de via\u0163\u0103, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 stai zen \u015fi s\u0103 nu munce\u015fti. Am f\u0103cut schimb\u0103rile acestea de team\u0103 c\u0103 nu s\u0103 apuc s\u0103 tr\u0103iesc.\u201d De atunci, spune c\u0103 scopul principal a fost s\u0103 aib\u0103 o existen\u0163\u0103 cu sens, iar de aici a venit urm\u0103toarea \u00eentrebare: \u201eCum pot fi de ajutor?\u201d.<\/p>\n<p>\nIar dac\u0103 acum spune c\u0103 nu are timp, acest timp implic\u0103 faptul c\u0103 \u00een ziua respectiv\u0103 a avut timp pentru ea: s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, s\u0103 fac\u0103 detox, s\u0103 se duc\u0103 la masaj, la sal\u0103 etc. \u201eAcest timp implic\u0103 acum c\u0103 \u00eent\u00e2i, la baz\u0103, sunt fericit\u0103 eu cu mine, ca s\u0103 nu mai men\u0163ionez partea de gestionare a emo\u0163iilor.\u201d Spune c\u0103 mul\u0163i dintre noi r\u0103m\u00e2nem \u00eentr-o zon\u0103 gri, \u00een nefericire, \u00een presiunea jobului care nu ne mai \u00eempline\u015fte, de fric\u0103 de schimbare, care nu \u015ftim ce aduce, nu vrem s\u0103 schimb\u0103m jobul, nu vrem s\u0103 renun\u0163\u0103m la rela\u0163ia toxic\u0103 \u00een care suntem. R\u0103m\u00e2nem acolo, \u00een zona de confort inconfortabil.\u201d Pentru schimbare \u00eens\u0103, recomand\u0103 c\u00e2teva etape identificate \u00een experien\u0163a ei: 1. Dozarea de curaj \u2013 pentru a refuza anumite sarcini de pild\u0103; 2. \u00cenv\u0103\u0163area suport\u0103rii eventualelor consecin\u0163e (eventualele reac\u0163ii ale \u015fefilor, de exemplu);&nbsp; 3. Etapa de iertare \u2013 pe cei de la serviciu, care au pus o presiune prea mare, pe tine \u00eensu\u0163i etc. 4. Etapa \u00een care \u00eenve\u0163i s\u0103 iube\u015fti momentul \u2013 c\u00e2nd \u00eenve\u0163i s\u0103 ier\u0163i, faci loc pentru iubire \u015fi din start ai loc pentru iubire pentru corpul t\u0103u, pentru momentul prezent, pentru c\u0103 bei cafeaua etc.; 5. Etapa de compasiune \u015fi iubire necondi\u0163ionat\u0103&nbsp; \u2013 \u00een care din preaplinul t\u0103u, vrei s\u0103 d\u0103ruie\u015fti cuiva \u2013 atunci \u00eencepi s\u0103 \u00ee\u0163i creezi o stare de confort, ajungi \u015fi la depozite de energie; 6. Dup\u0103 ce a ajuns la iubire \u015fi la compasiune, a ajuns \u00eentr-un punct pe care \u00eel simte de anul trecut \u2013 raport\u00e2ndu-se la ziua de azi. \u201eDescop\u0103r ziua de azi \u015fi am timp s\u0103 iert p\u00e2n\u0103 la culcare, dac\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 o persoan\u0103 a gre\u015fit fa\u0163\u0103 de mine sau invers\u201d; 7. Starea de eliberare &#8211; cu c\u00e2t e\u015fti mai recunosc\u0103tor pentru ce prime\u015fti, cu at\u00e2t prime\u015fti mai mult.<\/p>\n<p>\nAcum, Cosmina Grigore lucreaz\u0103 mai ales cu pacien\u0163i diagnostica\u0163i cu cancer, dar are \u015fi programe cu angaja\u0163i din corpora\u0163ii, cu media de v\u00e2rst\u0103 25-45 de ani. \u201e\u00cemi spun lucruri care \u00eei fr\u0103m\u00e2nt\u0103 \u015fi de regul\u0103, parc\u0103 fac multe lucruri dar via\u0163a lor nu are sens. Sunt foarte pu\u0163ini cei care au curaj; nu \u015ftiu de ce alegem s\u0103 ne \u0163inem cu din\u0163ii de frici.\u201d Observ\u0103 c\u0103 la baz\u0103 st\u0103 rezisten\u0163a la schimbare \u015fi teama de lansare \u00een necunoscut, dar \u015fi lipsa de \u00eencredere \u015fi necesitatea valid\u0103rii prin banii primi\u0163i, func\u0163ie etc.&nbsp;<\/p>\n<p>\nAcum, \u00een workshopurile pe care le \u0163ine, le vorbe\u015fte oamenilor despre \u201ezona gri\u201d a acestor simptome: \u201eEste o perioad\u0103 foarte important\u0103 din via\u0163a noastr\u0103 \u015fi una foarte par\u015fiv\u0103, care vine dintr-un sentiment de cople\u015fire. \u00ce\u0163i vine s\u0103 le comprimi pe toate \u015fi s\u0103 le \u00eende\u015fi \u00eentr-o or\u0103, or\u0103 \u00een care \u00ee\u0163i turezi suprarenalele \u015fi generezi cortizol la maximum.\u201d Cei care ajung \u00een astfel de situa\u0163ii se g\u00e2ndesc serile de ce nu pot s\u0103 doarm\u0103: \u201eAtunci c\u00e2nd vrei s\u0103 te culci \u015fi \u00ee\u0163i dai seama c\u0103 lista ta de \u00abto do\u00bb nu s-a terminat, te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 este ceva \u00een neregul\u0103 cu tine \u015fi nu e\u015fti suficient de capabil. Exist\u0103 o presiune creat\u0103 de oamenii nemul\u0163umi\u0163i din echip\u0103, de \u015fefi, so\u0163 etc., \u00een func\u0163ie de etapa vie\u0163ii \u00een care ne afl\u0103m.\u201d \u00cen principiu, toat\u0103 lumea vrea lucruri de la noi \u015fi de regul\u0103 le va primi cu nemul\u0163umire. \u201e\u00cen aceast\u0103 zon\u0103 de gri, simptomele se manifest\u0103, dar nu sunt at\u00e2t de grave \u00eenc\u00e2t s\u0103 trimit\u0103 persoanele care le resimt la spital \u2013 indiferent c\u0103 sunt cazuri de le\u015fin, epuizare, lipsa unei alimenta\u0163ii corespunz\u0103toare etc.\u201d&nbsp;<\/p>\n<p>\nEa recomand\u0103 \u015fi c\u00e2teva analize: nivelul de vitamin\u0103 D \u2013 \u201edin to\u0163i pacien\u0163ii diagnostica\u0163i \u015fi toate persoanele nediagnosticate pe care eu le-am trimis s\u0103-\u015fi verifice nivelul plasmatic de vitamina D, o singur\u0103 persoan\u0103 a avut un nivel peste 40, peste nivelul de alarm\u0103\u201d. A observat \u015fi c\u0103 glicemia, care ar trebui s\u0103 fie la nivelul 70-80, este peste 90 la majoritatea.<\/p>\n<p>\nNOILE TERAPII PENTRU \u201eCORPORATI\u015eTII&nbsp;DIN PIPERA\u201d<\/p>\n<p>\n\u201eMerg\u00e2nd din Bucure\u015fti spre Ploie\u015fti cu ma\u015fina ast\u0103zi, vezi Hornbach, Ciolpani \u015fi mallul de la intrarea \u00een Ploie\u015fti; dac\u0103 te duci pe jos, aceea\u015fi distan\u0163\u0103, vezi cine este acolo, ce mirosuri sunt \u015fi \u00eencepi s\u0103 tr\u0103ie\u015fti via\u0163a\u201d, metaforizeaz\u0103 grecul Petros Liolios, specialist \u00een psihopedagogie perceptiv\u0103, modul \u00een care am putea s\u0103 ne bucur\u0103m de via\u0163\u0103, reduc\u00e2nd din ritmul alert. O \u015fedin\u0163\u0103 de terapie cu el \u00eencepe cu \u00eenchisul ochilor, o stare de relaxare total\u0103, \u00een care ascul\u0163i susurul apei dintr-o mic\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103, vocea lui \u015fi b\u0103t\u0103ile creionului \u00een mas\u0103 din m\u00e2na sa.<\/p>\n<p>\nL-am \u00eent\u00e2lnit pe Petros Liolios \u00eentr-o clinic\u0103 din Pipera, unde organiza \u015fedin\u0163e de fasciaterapie, un tratament nou pentru durere \u015fi tulbur\u0103ri legate de performan\u0163\u0103 de natur\u0103 fizic\u0103 sau psihologic\u0103. Defini\u0163iile termenului spun c\u0103 face leg\u0103tura \u00eentre o abordare pur fizic\u0103 \u015fi psihologic\u0103 a durerilor \u015fi este, potrivit lui, din ce \u00een ce mai popular \u00een toat\u0103 lumea. Chiar dac\u0103 spune c\u0103 acum nu \u015fi-ar dori s\u0103 fac\u0103 nimic altceva, grecul a avut un parcurs profesional tumultuos, p\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproximativ opt ani.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16432625\/11\/petros-liolios.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\n\u00cen susurul apei din f\u00e2nt\u00e2na aflat\u0103 \u00een cabinet, poveste\u015fte c\u0103 a venit \u00een Rom\u00e2nia pentru prima dat\u0103 \u00een 1975, a f\u0103cut un an preg\u0103titor la Cluj, apoi a aplicat pentru Facultatea de Geologie de la Bucure\u015fti (la vremea aceea \u00een Thassos \u00eencepuser\u0103 explor\u0103rile petroliere), iar \u00een cele din urm\u0103 s-a orientat spre studiul istoriei. A absolvit istoria, iar dup\u0103 o perioad\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani \u00een care a fost profesor la liceu din ora\u015ful s\u0103u, s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia, ca ata\u015fat la ambasada Greciei.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u00cen 1993 a concluzionat c\u0103 nu \u00eei pl\u0103ceea via\u0163a de bugetar \u015fi a demisionat, iar apoi, \u00een urma \u00eent\u00e2lnirii cu un alt grec care construia fabrici de lapte \u00een Grecia, a participat la fondarea produc\u0103torului de lapte Brenac din Rom\u00e2nia, despre care spune c\u0103 este prima afacere privat\u0103 de pe acest segment de aici; rezultatul unei investi\u0163ii de 150.000 de dolari, \u00eentr-o mic\u0103 sec\u0163ie care s-a extins \u00eentr-o perioad\u0103 de trei ani ajung\u00e2nd la un maxim al num\u0103rului de angaja\u0163i de 720. Dup\u0103 patru ani, a demisionat \u015fi s-a ocupat de privatiz\u0103ri din industria alimentar\u0103: de exemplu, fabrica de p\u00e2ine de la Timi\u015foara, Megapan, Prolacom Boto\u015fani (fabrica de lapte \u015fi a doua fabric\u0103 din \u0163ar\u0103 care f\u0103cea lapte praf pentru sugari), \u201ep\u00e2n\u0103 la momentul \u00een care politic au \u00eenceput s\u0103 se fac\u0103 aceste tranzac\u0163ii sub anumite filiere, noi freelancerii am fost sco\u015fi afar\u0103\u201d.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nA fost implicat apoi \u00een privatizarea Romtelecom, de care s-a ocupat timp de trei ani din func\u0163ia de director de opera\u0163iuni. Apoi, la venirea managementului american, a fondat Payzone, \u00een jurul anului 2006, func\u0163ie din care spune c\u0103 a introdus \u00eenc\u0103rcarea electronic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, despre care nu \u015ftia nimeni, iar la ANAF era \u00eentrebat unde este cartela \u015fi avizul de expedi\u0163ie. \u00centre timp, au evoluat \u015fi preocup\u0103rile lui filosofice; spune c\u0103 provine dintr-un ora\u015f de 30.000 de locuitori din apropiere de Salonic care are 92 de biserici \u015fi 17 m\u00e2n\u0103stiri, este al treilea centru important al ortodoxiei dup\u0103 perioada bizantin\u0103, dup\u0103 Constantinopol \u015fi Salonic, \u015fcoala lui Aristotel \u015fi capitala din care a plecat Alexandru cel Mare \u00een expedi\u0163ie.&nbsp;<\/p>\n<p>\nAstfel, pe parcursul vie\u0163ii sale, a c\u0103l\u0103torit \u00een Etiopia pentru a c\u0103uta limitele geografice ale ortodoxiei, iar apoi \u00een Thailanda, India, Australia, Vatican, muntele Athos: spune c\u0103 era \u00een c\u0103utarea r\u0103spunsului la \u00eentreb\u0103ri legate de ce \u00eenseamn\u0103 prezent, iubire, libertate. Este de p\u0103rere c\u0103 a \u00een\u0163eles astfel ceva foarte important: \u201ePlec\u0103m spre via\u0163\u0103 full option, avem tot ceea ce ne trebuie ca s\u0103 tr\u0103im o via\u0163\u0103 fericit\u0103 \u015fi lung\u0103, devierile \u00eencep imediat dup\u0103 na\u015ftere\u201d.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16432625\/4\/caseta2.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16432625\/4\/caseta2.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\n\u00cen c\u0103l\u0103toriile lui, l-a \u00eent\u00e2lnit pe Danis Bois, inventatorul fasciaterapiei, fost osteopat, care consider\u0103 c\u0103 fiecare mi\u015fcare din corpul unei persoane reprezint\u0103 o manifestare a vie\u0163ii; terapia presupune un masaj lent, care, potrivit lui, \u00eei face pe oameni s\u0103 se simt\u0103 bine. \u201eNop\u0163ile nedormite se transform\u0103 \u00een nop\u0163i de lini\u015fte, somnul recap\u0103t\u0103 o dimensiune real\u0103; majoritatea oamenilor \u00een ultimii ani g\u00e2ndesc zi \u015fi noapte.<\/p>\n<p>\nCreierul ocup\u0103 un loc, noi l-am transformat \u00een principalul loc al vie\u0163ii \u00een loc de o anex\u0103 a vie\u0163ii; l-am suprasolicitat, el g\u00e2nde\u015fte lucruri utile \u015fi inutile pentru c\u0103, cu c\u00e2t \u00eel antren\u0103m mai mult, el func\u0163ioneaz\u0103 mai mult. Suprasolicitarea creierului a \u00eenceput s\u0103 creeze imagini virtuale, nereale, tr\u0103im prin scenarii.\u201d Ini\u0163iatorul terapiei pe care el o face \u00een Rom\u00e2nia a observat c\u0103 trebuie s\u0103 reducem viteza activit\u0103\u0163ilor \u015fi g\u00e2ndurilor, pentru a ne men\u0163ine s\u0103n\u0103tatea.<\/p>\n<p>\nO PIA\u0162\u0102 DIRECT PROPOR\u0162IONAL\u0102 CU NIVELUL STRESULUI<\/p>\n<p>\nStresul angaja\u0163ilor creeaz\u0103 nu doar necesitatea de noi terapii, dar \u015fi pie\u0163e \u00eentregi: una care beneficiaz\u0103 deja de nevoile din ce \u00een ce mai mari de echilibru ale angaja\u0163ilor este a suplimentelor alimentare. \u201eLa congruen\u0163a dintre pia\u0163a de farma \u015fi pia\u0163a terapiilor alternative de wellbeing, segmentul suplimentelor alimentare menite s\u0103 ajute consumatorii s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 stresului \u015fi oboselii acumulate este, cu siguran\u0163\u0103, domeniu \u00een cre\u015ftere, ca rezultat al ritmului din ce \u00een ce mai alert al vie\u0163ii de zi cu zi, ce \u00eempinge consumatorii c\u0103tre c\u0103utarea de solu\u0163ii care s\u0103 le \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 via\u0163a\u201d, observ\u0103 Ioana Cebuc, marketing manager al Prisum International Trading, importatorul suplimentelor alimentare Himalaya pe pia\u0163a local\u0103.&nbsp;<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16432625\/5\/cifra-2.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\nPotrivit centrului de cercetare CEGEDIM, valoarea pie\u0163ei la nivelul anului 2016, este de circa 131 mil. de euro pentru categoria lifestyle OTC (\u201eover the counter\u201d, adic\u0103 eliberate f\u0103r\u0103 prescrip\u0163ie medical\u0103). Pentru brandul Himalaya din portofoliul Prisum, valoarea cifrei de afaceri dep\u0103\u015fe\u015fte 8 mil. de euro, iar anul acesta \u015fi-au propus o cre\u015ftere de&nbsp; 12%. \u201eTr\u0103im \u00eentr-o societate axat\u0103 pe ob\u0163inerea de performan\u0163\u0103, iar aceast\u0103 presiune pe rezultate se traduce de cel mai multe ori \u00een presiunea resim\u0163it\u0103 de fiecare dintre noi pe plan profesional, undeva la intersec\u0163ia \u00eentre ambi\u0163ia personal\u0103 \u015fi a\u015ftept\u0103rile celor din jur de la noi. Alerg\u0103m mereu c\u0103tre mai mult \u015fi vrem s\u0103 ne suim tot mai sus, fie c\u0103 este vorba despre ierarhia profesional\u0103 sau de statutul social. \u00cens\u0103 aceast\u0103 goan\u0103 dup\u0103 \u00abnivelul urm\u0103tor\u00bb \u00ee\u015fi pune amprenta asupra vie\u0163ii personale \u015fi asupra echilibrului nostru interior, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103.\u201d<\/p>\n<p>\nV\u00e2nz\u0103rile cele mai bune se fac \u00een general \u00een re\u015fedin\u0163ele de jude\u0163 \u015fi \u00een marile centre universitare, unde \u015fi deschiderea, nivelul de informa\u0163ie, dar \u015fi nivelul de trai sunt indicatori cu valori \u00een cre\u015ftere. Bucure\u015ftiul, desigur, are ponderea cea mai ridicat\u0103, de aproximativ 20%, pe c\u00e2nd celelalte jude\u0163e ating cu greu la 4%-5% . Potrivit Ioanei Cebuc, profilul consumatorului acestor produse este destul de complex. \u201eAcesta fie a con\u015ftientizat, fie este \u00een proces de con\u015ftientizare a faptului c\u0103 stilul s\u0103u de via\u0163\u0103 are nevoie de o schimbare radical\u0103. Fa\u0163\u0103 de anii preceden\u0163i, pacien\u0163ii cu v\u00e2rste de peste 30 ani sunt tot mai interesa\u0163i de reorganizarea programului lor, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 aloce mai mult timp pentru activit\u0103\u0163i sportive, momente de odihn\u0103 \u015fi relaxare al\u0103turi de cei dragi \u015fi \u00een general s\u0103 acorde o grij\u0103 sporit\u0103 s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii lor. Preven\u0163ia nu mai este doar o no\u0163iune abstract\u0103, ci a devenit parte din stilul nostru de via\u0163\u0103.\u201d C\u00e2t prive\u015fte politicile insitu\u0163ionale \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, dac\u0103 ar fi s\u0103 facem o compara\u0163ie \u00eentre regiuni conceptul de wellness \/ wellbeing este mult mai bine \u00een\u0163eles \u015fi se bucur\u0103 de o integrare mult mai bun\u0103 \u00een dinamica organiza\u0163ional\u0103 \u00een Europa fa\u0163\u0103 de alte regiuni.&nbsp;<\/p>\n<p>\nDe exemplu, se fac demersuri pentru scurtarea programului de lucru; sunt oferite diferite beneficii angaja\u0163ilor pentru a face fa\u0163\u0103 presiunii \u015fi pentru a fi mai performan\u0163i. \u00cen Rom\u00e2nia suntem abia la \u00eenceput, \u00eens\u0103 interesul pentru acest subiect este din ce \u00een ce mai mare. Rom\u00e2nii sunt din ce \u00een ce mai interesa\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi reg\u0103seasc\u0103 echilibrul, se informeaz\u0103 \u015fi apeleaz\u0103 la terapii care \u00eei ajut\u0103 s\u0103 amelioreze disconfortul generat de st\u0103rile de oboseal\u0103 acumulat\u0103 \u015fi s\u0103 gestioneze mai u\u015for perioadele \u00eenc\u0103rcate de stres, aleg\u00e2nd s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la natur\u0103 \u015fi la lucrurile simple care aduc bucurii mari.<\/p>\n<p>\nANTIDOTURILE COMPANIILOR \u00ceMPOTRIVA BOLILOR PROFESIONALE<\/p>\n<p>\n\u201eUn angajator japonez din anii \u201970 avea \u00eentr-o sec\u0163ie a fabricii o cabin\u0103 izolat\u0103 cu o p\u0103pu\u015f\u0103 reprezent\u00e2ndu-l pe patron \u015fi pe care oricare angajat, oric\u00e2nd, putea s\u0103-l bat\u0103 cu un baston, pus la dispozi\u0163ie\u201d, descrie psihologul Bogdan Lucaciu o legend\u0103 referitoare la un mijloc de detensionare folosit \u00eentr-o fabric\u0103 nipon\u0103 \u00een trecut. \u00cen prezent, exist\u0103 diferite politici ale angajatorilor contemporani pentru a sc\u0103dea presiunile resim\u0163ite de angaja\u0163i: orarul flexibil, posibilitatea de-a lucra par\u0163ial de acas\u0103 prin internet (acolo unde e posibil), transportul angaja\u0163ilor, \u00eent\u00e2lniri creative (nu neap\u0103rat clasicul \u201eteam building\u201d), participarea gratuit\u0103 la cursuri de formare (de limbi str\u0103ine, de perfec\u0163ionare profesional\u0103, de cultur\u0103 general\u0103), echipamente creeative \u00een institu\u0163ie (pictur\u0103, pian etc.), asigur\u0103rile scumpe de s\u0103n\u0103tate, abonamente pentru s\u0103li sau terenuri de sport, cantine sau baruri \u00een institu\u0163ii \u015fi multe alte facilit\u0103\u0163i \u015fi stimulente. \u201eCred c\u0103 mai pu\u0163in aspectul umanitar al p\u0103str\u0103rii s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii angaja\u0163ilor, ci cel pragmatic al motiv\u0103rii angaja\u0163ilor pentru m\u0103rirea eficien\u0163ei lor este mobilul angajatorilor pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i condi\u0163iile de via\u0163\u0103 ale angaja\u0163ilor.\u201c<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\n\u00cen plus, men\u0163inerea personalului \u00eenalt specializat este un obiectiv al angajatorilor, mai ales \u00een condi\u0163ia deficitului de personal. \u201eChiar f\u0103r\u0103 actualul deficit de personal, calificarea pentru func\u0163ii specializate a unui novice cost\u0103 mult \u00een timp \u015fi bani. Ca exemplu, un pilot are nevoie de ani de calificare, nemaivorbind de un medic\u201d, exemplific\u0103 el. Trainerul \u015fi managing partnerul Vision Consulting, reprezentan\u0163a firmei unei companii care ofer\u0103 acest tip de servicii, consider\u0103 c\u0103 programele pentru bun\u0103starea a angaja\u0163ilor (wellbeing) sunt v\u0103zute de c\u0103tre angajatori deopotriv\u0103 ca o necesitate, pentru relaxarea lor, c\u00e2t \u015fi ca un instrument de motivare.<\/p>\n<p>\n\u201ePerforman\u0163a la locul de munc\u0103 este direct propor\u0163ional cu gradul de fericire a unei persoane. Deci angajatorii \u00eencep s\u0103 fie aten\u0163i la fericirea oamenilor din organiza\u0163ie, pentru c\u0103 la final de an s\u0103 fie ferici\u0163i cu to\u0163ii.\u201d Compania pe care o reprezint\u0103 Daniela Irimia dezvolt\u0103 \u015fi organizeaz\u0103 diverse ateliere de relaxare pentru angaja\u0163i, \u00een cadrul programelor de team building; anul trecut au oferit clien\u0163ilor experien\u0163e care s\u0103 contribuie la wellbeingul angaja\u0163ilor, direct la birou. Cu alte cuvinte, ofer\u0103 partenerilor programe pentru motivarea \u015fi relaxarea angaja\u0163ilor sub forma unor workshopuri de dou\u0103-trei ore.&nbsp;<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/16432625\/6\/cifra.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\nExemplific\u0103 prin sesiuni precum cele menite s\u0103 \u00eei ajute pe latura de dezvoltare personal\u0103 (identificarea stilului comportamental, work &#038; life balance, stress management, conflict management etc.) dar \u015fi ateliere de crea\u0163ie \u015fi relaxare (yoga la birou, team dance, art\u0103 fotografic\u0103, healthy lifestyle etc). Daniela Irimia a sesizat c\u0103 deocamdat\u0103 mai ales multina\u0163ionalele sunt cele care aloc\u0103 bugete special pentru starea de bine \u015fi prevenirea burnoutului \u00een r\u00e2ndul angaja\u0163ilor. \u00cen plus, ea a observat c\u0103 angaja\u0163ii apreciaz\u0103 orice form\u0103 de motivare \u015fi stimulare pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-o organiza\u0163ie mai mult de doi ani.<\/p>\n<p>\n\u201eAstfel de programe \u00eencep s\u0103 devin\u0103 la fel de apreciate precum libertatea de a lucra de acas\u0103. Practic au o alt\u0103 libertate: aceea de a alege s\u0103 fac\u0103 ceva pentru bun\u0103starea lor \u015fi nu a companiei (a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul multor programe de training, unde angaja\u0163ii sunt trimi\u015fi s\u0103 fac\u0103 un curs, f\u0103r\u0103 c\u0103 ei s\u0103 fi fost \u00eentreba\u0163i \u00eenainte ce nevoi reale au)\u201d, descrie Daniela Irimia modul \u00een care sunt v\u0103zute aceste programe de c\u0103tre angaja\u0163i. Solicit\u0103rile de astfel de programe sunt deocamdat\u0103 pu\u0163ine: \u201eDe\u015fi \u00een discu\u0163ii clien\u0163ii se arat\u0103 interesa\u0163i, ulterior le este dificil s\u0103 ob\u0163in\u0103 bugetele necesare.<\/p>\n<p>\nE un proces de durat\u0103 p\u00e2n\u0103 s\u0103 se investeasc\u0103 serios \u00een prevenirea \u015fi diminuarea stresului angaja\u0163ilor. Daniela Irimia spune c\u0103 \u00een \u0163\u0103ri precum Germania, Fran\u0163a, Belgia exist\u0103 un interes sporit pentru s\u0103n\u0103tatea \u015fi performan\u0163a angaja\u0163ilor \u015fi acolo se investe\u015fte \u00een programe de m\u0103surare a stresului \u015fi se iau m\u0103suri \u00een consecin\u0163\u0103. \u201eLa noi mai e de lucru la con\u015ftientizarea riscurilor reprezentate de stres \u015fi burnout. Apoi se vor aloca \u015fi bugete pentru wellbeing, nu doar pentru training \u015fi team building.\u201d<\/p>\n<p>\nMAI OBOSI\u0162I, MAI CONTRAPRODUCTIVI<\/p>\n<p>\nOrele suplimentare de munc\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 o productivitate mai mare: potrivit unui studiu realizat de universitatea Stanford, productivitatea \u00eencepe s\u0103 scad\u0103 dup\u0103 50 de or\u0103 de munc\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal \u015fi se reduce aproape de 0 dup\u0103 55 de ore. \u201eAngaja\u0163ii care lucreaz\u0103 pentru o perioad\u0103 lung\u0103 de timp nu doar c\u0103 sunt obosi\u0163i sau stresa\u0163i, reduc\u00e2ndu-\u015fi astfel productivitatea, dar cre\u015fte \u015fi probabilitatea de erori, accidente \u015fi boli care impun anumite costuri angajatorilor\u201d, spune John Pencavel, autorul studiului. \u201eAutomat, un om fericit lucreaz\u0103 mai bine. C\u00e2nd suntem ferici\u0163i, prin serotonin\u0103 \u015fi al\u0163i hormoni, automat sim\u0163im c\u0103 putem s\u0103 facem mai multe lucruri, ne asum\u0103m mai multe responsabilit\u0103\u0163i, avem poft\u0103 de via\u0163\u0103, energie, creativitate, avem noi idei, putem s\u0103 eficientiz\u0103m tot ceea ce facem \u015fi s\u0103 ob\u0163inem rezultate mult mai rapid\u201d, remarc\u0103 Andra T\u0103n\u0103sescu.<\/p>\n<p>\nEa ofer\u0103 exemplul angaja\u0163ilor din \u0163\u0103ri precum Fran\u0163a, Anglia, Polonia, unde pauzele de mas\u0103 \u015fi \u00eencheierea programului la ora 18 sunt respectate cu stricte\u0163e. \u201eStilul rom\u00e2nesc este s\u0103 prelu\u0103m 200 de sarcini pentru c\u0103 sim\u0163im c\u0103 putem \u015fi da, putem \u00eentr-adev\u0103r, p\u00e2n\u0103 la punctul \u00een care sim\u0163im c\u0103 ne dor spatele, capul \u015fi poate ajungem la afec\u0163iuni mult mai grave.\u201d Andra T\u0103n\u0103sescu recomand\u0103 angaja\u0163ilor care sufer\u0103 de astfel de simptome s\u0103 \u00ee\u015fi ia c\u00e2teva zile libere \u00een care s\u0103 se deconecteze total de munc\u0103, iar dac\u0103 nu reu\u015fesc acest lux, s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu alocarea unei ore pe zi unui lucru pe care le place s\u0103 \u00eel fac\u0103, fie el un curs de dans, de pictur\u0103, lectur\u0103, muzic\u0103 etc.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u201eAstfel se elibereaz\u0103 hormoni \u00een corp care duc la o stare de bine, se genereaz\u0103 energie \u015fi chef de via\u0163\u0103. Este foarte important ca fiecare s\u0103 \u00ee\u015fi gestioneze ce are de f\u0103cut \u00eentr-un mod eficient, pentru c\u0103 tendin\u0163a multor persoane este de a \u00eencepe cinci lucruri odat\u0103. Astfel poate sc\u0103dea eficien\u0163a \u015fi randamentul, implicarea \u00een mai multe proiecte \u00eenseamn\u0103 c\u0103 energia se disipeaz\u0103 \u015fi niciunul din lucrurile respective nu este dus la bun sf\u00e2r\u015fit. Ar fi ideal ca fiecare dintre sarcini s\u0103 fie terminate pe r\u00e2nd, cu c\u00e2te o pauz\u0103 \u00eentre ele. Ne este mai u\u015for astfel s\u0103 doz\u0103m aten\u0163ia, energia \u015fi efortul.\u201d<\/p>\n<p>\nGENERA\u0162IA X \u015eI MILENNIALLII,&nbsp;CEI MAI STRESA\u0162I&nbsp;\u00ceN TOATE \u0162\u0102RILE ANALIZATE, MILENNIALLII (35%) \u015eI GENERA\u0162IA X (34%) G\u0102SESC U\u015eOR MAI DIFICIL DE REALIZAT ECHILIBRUL \u00ceNTRE VIA\u0162A PROFESIONAL\u0102 \u015eI CEA PERSONAL\u0102 DEC\u00c2T GENERA\u0162IA BOOMERS (30%).<\/p>\n<p>\n<br \/>\n47% dintre millennialli \u015fi 51% din angaja\u0163ii Genera\u0163iei X au numit responsabile de dezechilibrele din via\u0163a lor activit\u0103\u0163ile legate de munc\u0103, cuplate cu faptul c\u0103 mai mult de doi din cinci resimt cre\u015fterea responsabilit\u0103\u0163ilor de acas\u0103 (millennialii 44% \u015fi 41% Genera\u0163ia X vs. 29% boomeri).<\/p>\n<p>\nLa nivel global, mai mul\u0163i manageri din genera\u0163ia Boomers (50%) muncesc mai mult de 40 de ore, fiind mai numero\u015fi dec\u00e2t cei din alte genera\u0163ii &#8211; fie millenniallii (44%) fie Genera\u0163ia X (45%). Dar \u015fi genera\u0163iile mai tinere v\u0103d o cre\u015ftere a orelor muncite \u00eentre 2009 \u015fi 2014, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care ei evolueaz\u0103 spre func\u0163ii de management \u015fi \u00eencep \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eentemeieze familii. Mai mul\u0163i manageri millenniali au raportat o cre\u015ftere a orelor de munc\u0103 (47%) vs. Genera\u0163ia X (38%) \u015fi manageri din genera\u0163ia Boomers (28%).<\/p>\n<p>\n* Studiul Global Generations; cercetarea a fost realizat\u0103 online de compania Harris Poll \u00een numele EY, \u00eentre noiembrie 2014 \u015fi ianuarie 2015, pe circa 9.700 de adul\u0163i cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 18 \u015fi 67 de ani, angaja\u0163i full-time \u00een mai multe companii din Statele Unite, India, Japonia, China, Germania, Mexic \u015fi Brazilia.<\/p>\n<p>\nPentru fiecare \u0163ar\u0103 au fost inclu\u015fi responden\u0163i pe mai multe grupe de v\u00e2rst\u0103: 400 din Genera\u0163ia Y (18-33), 400 din Genera\u0163ia X (34-49), 400 Baby Boomers (50-68). Totodat\u0103, au fost inclu\u015fi 100 de p\u0103rin\u0163i\/nonmanageri, 100 p\u0103rin\u0163i\/manageri, 100 nonp\u0103rin\u0163i\/nonmanageri \u015fi 100 nonp\u0103rin\u0163i\/manageri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Num\u0103rul angaja\u0163ilor din economiile lumii a sc\u0103zut vertiginos dup\u0103 criza financiar\u0103, iar volumul de munc\u0103 a crescut semnificativ, ap\u0103s\u00e2nd pe umerii angaja\u0163ilor existen\u0163i. Termeni precum burnout sau sindromul de oboseal\u0103 cronic\u0103 au intrat \u00een vocabularul uzual al angaja\u0163ilor din toat\u0103 lumea \u015fi, de c\u00e2\u0163iva ani, \u015fi \u00een cel al rom\u00e2nilor, iar echilibrul \u00eentre via\u0163a profesional\u0103 \u015fi cea personal\u0103 a r\u0103mas, \u00een cele mai multe cazuri, la statutul de aspira\u0163ie.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[192,13292,15188,246,7833,33780,157,7573,7606,173],"class_list":["post-148641","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-angajati","tag-boli","tag-cazuri","tag-crestere","tag-criza-financiara","tag-cronica","tag-echilibru","tag-economii","tag-munca","tag-romani"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/148641","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=148641"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/148641\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=148641"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=148641"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=148641"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}