![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/12125380\/3\/grafic-1.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n\nMihai Zaharia, un t\u00e2n\u0103r de 28 de ani venit \u00een Bucure\u015fti la facultate \u00een 2008, a decis \u00een prim\u0103vara anului trecut s\u0103 transforme livada casei \u00een care a copil\u0103rit \u00eentr-o afacere cu dulce\u0163uri. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, t\u00e2n\u0103rul, \u00eempreun\u0103 cu partenera sa Alexandra Rapail\u0103, 25 de ani, au produs aproximativ 1.200 de borcane de dulcea\u0163\u0103 Bunicel.ro pe terenul de 1.500 de metri p\u0103tra\u0163i din ora\u015ful Coste\u015fti (jude\u0163ul Arge\u015f).<\/p>\n
\n\u201eCasa de acolo nu mai era locuit\u0103 de ceva vreme pentru c\u0103 p\u0103rin\u0163ii mei s-au mutat \u00een Tulcea \u015fi ideea practic a pornit dintr-o joac\u0103. Dup\u0103 ce s-au f\u0103cut fructele \u015fi le-am cules, le-am pus la fiert \u00een dou\u0103 ceaune pe un foc f\u0103cut din c\u00e2teva lemne cump\u0103rate cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103. Prima dat\u0103 le-am dat prietenilor s\u0103 guste \u015fi dup\u0103 ce am v\u0103zut reac\u0163iile ne-am g\u00e2ndit c\u0103 am putea face o afacere, mai ales c\u0103 suntem tineri, avem energie \u015fi ne-a \u015fi pl\u0103cut ideea de a gr\u0103din\u0103ri\u201e, spune Mihai Zaharia, care a lucrat cinci ani \u00een domeniul v\u00e2nz\u0103rilor, iar de cur\u00e2nd \u015fi-a dat demisia pentru a se ocupa strict de Bunicel.ro. Potrivit ZF, cei doi antreprenori au investit \u00een jur de 5.000 de euro pentru a pune pe picioare mica afacere \u015fi vor ca \u00een 2014 s\u0103 re\u00eentinereasc\u0103 livada (ai c\u0103rei aproape 200 de pomi sunt planta\u0163i \u00een urm\u0103 cu 5-10 ani) prin achizi\u0163ionarea unui teren vecin pentru a planta al\u0163i pomi \u015fi s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 transforme casa cu dou\u0103 camere \u00eentr-o fabric\u0103. Pentru asta, Mihai Zaharia spune c\u0103 ar avea nevoie de minimum 20.000 de euro (pentru a amenaja camerele conform normelor, pentru a cump\u0103ra 2-3 cuptoare \u015fi pentru achizi\u0163ionarea a 1.500 de metri p\u0103tra\u0163i de teren \u00een apropierea livezii).<\/p>\n
\n\u00cen 2013, tinerii au produs cinci sortimente de dulcea\u0163\u0103 \u015fi dou\u0103 de magiun, iar \u00een ultimele trei luni antreprenorii au v\u00e2ndut circa 400 de borcane. \u201eAm avut v\u00e2nz\u0103ri medii de circa 2.000 de lei pe lun\u0103 \u00een toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103. Credem c\u0103 este un business de viitor pentru c\u0103 lumea deja \u00eencepe s\u0103 se \u00eendrepte tot mai mult spre produsele naturale \u015fi asta am v\u0103zut \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, c\u00e2nd reac\u0163iile au fost pozitive. Totul se face f\u0103r\u0103 conservan\u0163i, la foc de lemne, \u015fi a\u015fa vrem s\u0103 p\u0103str\u0103m produsele chiar dac\u0103 vom face \u015fi o fabric\u0103 mic\u0103\u201e, explic\u0103 Mihai Zaharia. El mai precizeaz\u0103 c\u0103 o bun\u0103 parte dintre clien\u0163i vin prin intermediul site-ului pe care l-a dezvoltat \u00eempreun\u0103 cu un prieten programator \u015fi c\u0103 serviciile de promovare precum Google Adwords (serviciu cu plat\u0103 prin care se cre\u015fte vizibilitatea unui produs \u00een c\u0103ut\u0103rile pe internet – n.red.) au reprezentat una dintre cele mai mari investi\u0163ii (circa 1.000 de euro).<\/p>\n
\n\u00cen prezent, cei doi se ocup\u0103 singuri de mica afacere, astfel c\u0103, dac\u0103 anul acesta reu\u015fesc s\u0103 fac\u0103 fabrica \u015fi s\u0103 aib\u0103 comenzi cel pu\u0163in la fel ca p\u00e2n\u0103 acum, Alexandra Rapail\u0103 (din Bucure\u015fti) ar putea renun\u0163a \u015fi ea la jobul s\u0103u pentru a se muta \u00een Coste\u015fti, un ora\u015f cu aproape 11.000 de locuitori.<\/p>\n
\nInvesti\u0163ia \u00een propria afacere este considerat\u0103 printre cele mai avantajoase din economie de c\u0103tre 46,7% din rom\u00e2ni, arat\u0103 un studiu Novel Research efectuat la ini\u0163iativa Provident Financial, \u00een octombrie 2013, pe un e\u015fantion de 1.012 responden\u0163i. Astfel, 28% dintre rom\u00e2ni consider\u0103 c\u0103 pornirea unei afaceri presupune o investi\u0163ie de p\u00e2n\u0103 la 15.000 de lei (aproximativ 3.350 de euro). Aproximativ jum\u0103tate dintre cei chestiona\u0163i plaseaz\u0103 investi\u0163ia pentru \u00eenceperea unei afaceri \u00eentre 15.000 \u015fi 50.000 de lei (3.350 – 11.150 de euro), iar 24,3% consider\u0103 c\u0103 este nevoie de o finan\u0163are de peste 50.000 de lei (aproximativ 11.150 de euro). 24,2% dintre rom\u00e2ni ar ob\u0163ine aceast\u0103 investi\u0163ie ini\u0163ial\u0103 necesar\u0103 pornirii propriei afaceri din \u00eemprumuturi de la prieteni sau membri ai familiei, 22,1% ar apela la programe guvernamentale \u015fi 20,7% la fonduri de investi\u0163ii pentru afaceri. Unul din cinci rom\u00e2ni consider\u0103 contextul economic actual oportun pentru deschiderea unei afaceri, mai arat\u0103 acela\u015fi studiu.<\/p>\n
\nLa finele anului trecut, 10,4% dintre rom\u00e2ni spuneau c\u0103 au \u00een plan s\u0103 porneasc\u0103 o afacere \u00een urm\u0103torul an, iar al\u0163i 2,4% au demarat deja ac\u0163iunile necesare. Peste un sfert declarau c\u0103 sunt interesa\u0163i \u015fi preg\u0103ti\u0163i s\u0103 devin\u0103 antreprenori, \u00eens\u0103 nu considerau c\u0103 vor realiza acest lucru \u00een decurs de un an.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nPotrivit studiului, domeniul IT ofer\u0103 un poten\u0163ial ridicat pentru dezvoltarea unei afaceri. O firm\u0103 de web design, de exemplu, sau de dezvoltare de aplica\u0163ii poate fi pornit\u0103 cu o investi\u0163ie redus\u0103. Este \u00eenc\u0103 foarte mult loc de cre\u015ftere \u00een domeniu, cererea este ridicat\u0103, iar Rom\u00e2nia este binecunoscut\u0103 pentru for\u0163a de munc\u0103 specializat\u0103 pe acest segment. Apoi, serviciile sunt, de asemenea, o industrie cu poten\u0163ial pentru un antreprenor. Posibilit\u0103\u0163ile sunt nelimitate, fie c\u0103 vorbim despre o firm\u0103 de consultan\u0163\u0103, un studio foto, o frizerie sau un salon de cosmetic\u0103 ori despre afaceri artizanale, croitorii, cizm\u0103rii sau ateliere de t\u00e2mpl\u0103rie. \u00cen domeniul serviciilor exist\u0103 \u00eentotdeauna cerere neacoperit\u0103, antreprenorul trebuie doar s\u0103 porneasc\u0103 la drum cu un plan de afaceri bine pus la punct \u015fi s\u0103 defineasc\u0103 clar ni\u015fa pe care o adreseaz\u0103.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nSilviu Dr\u0103g\u0103nescu are 29 de ani \u015fi s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 porneasc\u0103 propria sa afacere \u00een urm\u0103 cu un an, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 tinerii au devenit tot mai tenta\u0163i s\u0103 devin\u0103 antreprenori dup\u0103 ce guvernul a pus la b\u0103taie o cofinan\u0163are de 10.000 de euro pentru cei care \u00ee\u015fi deschid prima oar\u0103 un business: \u201eOriunde m-a\u015f fi angajat m\u0103 considerau supracalificat, pentru c\u0103 am dou\u0103 facult\u0103\u0163i \u015fi dou\u0103 mastere, dintre care unul la Cambridge, \u015fi m-am g\u00e2ndit s\u0103 \u00eemi fac firm\u0103 de consultan\u0163\u0103. Am v\u0103zut c\u0103 pe partea de SRL-D era o ni\u015f\u0103 neocupat\u0103 de nimeni \u015fi m-am specializat pe programe derulate de Direc\u0163ia pentru IMM-uri din Ministerul Economiei”. Fondatorul CILV Consulting spune c\u0103, prin site-ul planul-de-afaceri.ro, se ocup\u0103 de atragerea de fonduri pentru antreprenori din toate programele active ale statului (\u201eSRL-D\u201e, \u201eStart\u201e, \u201eMinimis\u201e, \u201eIncubatoare\u201e, \u201eFemeile Manager” \u015fi \u201ePlan de investi\u0163ii, comer\u0163 \u015fi servicii\u201e), \u00eens\u0103 cel mai adesea i se solicit\u0103 serviciile pentru SRL-D. Guvernul Rom\u00e2niei a demarat \u00een urm\u0103 cu trei ani un program de sprijinire a antreprenorilor mai tineri de 35 de ani. \u00cencep\u00e2nd cu anul 2011, guvernul acord\u0103, prin intermediul Agen\u0163iei pentru Implementarea Proiectelor \u015fi Programelor pentru IMM-uri, o structur\u0103 din cadrul Ministerului Economiei, finan\u0163\u0103ri nerambursabile de c\u00e2te 10.000 de euro pentru cei care \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 o afacere, iar firmele lor sunt \u00eenregistrate sub form\u0103 de SRL-D (societate cu r\u0103spundere limitat\u0103 – debutant). \u201eEste cel mai u\u015for program de finan\u0163are care exist\u0103 la ora actual\u0103 pe pia\u0163\u0103. Din momentul c\u00e2nd depui planul de afaceri \u015fi p\u00e2n\u0103 se semneaz\u0103 contractul de finan\u0163are dureaz\u0103 \u00eentre dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, dac\u0103 aplici la \u00eenceput, \u015fi \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Asta dac\u0103 ai tu partea de cofinan\u0163are de 10.000 de euro. Dac\u0103 nu ai banii, mai dureaz\u0103 o lun\u0103 \u015fi jum\u0103tate p\u00e2n\u0103 ob\u0163ii un credit.”<\/p>\n
\nConsultantul spune c\u0103 cei mai mul\u0163i debutan\u0163i nu de\u0163in un capital de pornire de 10.000 de euro, iar singura banc\u0103 de unde pot ob\u0163ine finan\u0163are este CEC Bank: \u201eExist\u0103 un acord \u00eencheiat \u00eentre CEC \u015fi direc\u0163ia din Ministerul Economiei prin care se oblig\u0103 s\u0103 acorde credite. \u00cen rest, nicio banc\u0103 nu o s\u0103-\u0163i dea bani. Dar \u015fi la CEC sunt probleme pentru c\u0103 nu to\u0163i ofi\u0163erii de credite \u015ftiu de programul SRL-D, de aceea e bine s\u0103 mergi la un CEC unde s-au dat deja finan\u0163\u0103ri pe SRL-D \u015fi cei de acolo cunosc mecanismul. Creditul la CEC e pe cinci ani de zile \u015fi pl\u0103te\u015fti la final cu 25% mai mult dec\u00e2t ai luat”. Dr\u0103g\u0103nescu a avut p\u00e2n\u0103 acum 60 de clien\u0163i c\u0103rora le-a f\u0103cut planul de afaceri, i-a \u00eenscris online, le-a acordat consultan\u0163\u0103 pentru ob\u0163inerea creditului \u015fi pe perioada de implementare de 12 luni.<\/p>\n
\nLa nivelul pie\u0163ei, circa 50% din proiecte sunt acceptate, \u00eens\u0103 Dr\u0103g\u0103nescu admite c\u0103 niciun client de-al s\u0103u nu a fost respins. El spune c\u0103 viitorii antreprenori \u00eei pot pl\u0103ti 500 de euro, dac\u0103 se face plata \u00een momentul depunerii online a planului de afaceri \u015fi exist\u0103 riscul ca proiectul s\u0103 nu ob\u0163in\u0103 finan\u0163are, sau 1.000 de euro, dup\u0103 ce proiectul atrage banii.<\/p>\n
\n\u201eCriteriile de eligibilitate \u015fi consecven\u0163a \u00een planul de afaceri sunt principalii factori care \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103 aib\u0103 succes pe cei care aplic\u0103”, observ\u0103 Dr\u0103g\u0103nescu. Mai exact, din banii ob\u0163inu\u0163i de la stat, minimum 40% trebuie investi\u0163i, adic\u0103 se pot cump\u0103ra active corporale (terenuri, construc\u0163ii, mobilier, echipament tehnologic, mijloace de transport marfa doar \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu activit\u0103\u0163ile codului CAEN cu care se acceseaz\u0103 programul) \u015fi active necorporale (brevete, licen\u0163e, francize), dar se poate realiza \u015fi pagina web. Maximum 60% pot fi cheltuieli opera\u0163ionale: materii prime, stocuri, salarii (valoarea net\u0103), chirie, utilit\u0103\u0163i, publicitate, consultan\u0163\u0103 realizare plan de afacere (singura cheltuial\u0103 eligibil\u0103 ce poate fi efectuat\u0103 \u00eenainte de ob\u0163inerea finan\u0163\u0103rii). Contribu\u0163ia ajutorului financiar nerambursabil este de 50% din \u00eentreaga valoare a proiectului. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 orice cheltuial\u0103 va fi acoperit\u0103 de c\u0103tre ajutorul financiar nerambursabil doar \u00een propor\u0163ie de 50%. Restul de 50%, precum \u015fi TVA (nu este cheltuial\u0103 eligibil\u0103) trebuie acoperite din surse proprii sau din credit.<\/p>\n
\nEvaluarea se face \u00eentr-un mod obiectiv \u015fi transparent. Fiecare sec\u0163iune a planului de afaceri presupune selectarea unor r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103ri obiective. Fiecare r\u0103spuns are un punctaj. \u00cen momentul \u00een care se ob\u0163in minimum 60 de puncte, afacerea devine eligibil\u0103 pentru ob\u0163inerea finan\u0163\u0103rii. Dac\u0103 planul de afaceri este unul corect realizat, respect\u0103 cheile de verificare, este realist \u015fi respect\u0103 criteriile esen\u0163iale (precum ponderea investi\u0163iilor sau natura acestora), atunci se aplic\u0103 principiul primul venit, primul servit.<\/p>\n
\nAv\u00e2nd \u00een vedere experien\u0163a anilor trecu\u0163i, dup\u0103 aproximativ \u015fase luni bugetul este epuizat. Agen\u0163ia pentru Implementarea Proiectelor \u015fi Programelor pentru IMM-uri a bugetat pentru 2014, \u00een programul de finan\u0163\u0103ri nerambursabile de c\u00e2te 10.000 de euro pentru cei care \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 o afacere SRL-D, suma total\u0103 de 21 de milioane de lei (circa 5 mil. euro), iar programul va fi demarat la \u00eenceputul lunii martie. \u201eEi nu or s\u0103-\u0163i evalueze niciodat\u0103 afacerea \u00een func\u0163ie de c\u00e2te \u015fanse cred c\u0103 ar avea s\u0103 stea pe picioare, ci pun planul de afaceri pe o gril\u0103 \u015fi vor s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 se respect\u0103 acea gril\u0103. Ar interveni prea mult subiectivism dac\u0103 s-ar evalua altfel, de aceea spun c\u0103 e un program u\u015for de accesat”, spune Dr\u0103g\u0103nescu. C\u00e2t prive\u015fte partea de credit, dac\u0103 nu de\u0163ine 10.000 de euro, viitorul antreprenor trebuie s\u0103 conving\u0103 banca. Din valoarea \u00eemprumutului, CEC Bank accept\u0103 ca 80% s\u0103 fie garantat din fondul na\u0163ional de garantare pentru IMM-uri, iar 20% trebuie garanta\u0163i de fondator. \u201eFoarte mul\u0163i cred c\u0103, dac\u0103 iau zece mii de euro de la stat \u015fi zece mii credit de la banc\u0103, pot s\u0103 deschid\u0103 afacerea f\u0103r\u0103 niciun ban. De fapt, \u00ee\u0163i trebuie 2.500 de euro s\u0103 pl\u0103te\u015fti b\u0103ncii partea de garan\u0163ie \u015fi comisioanele, mai exist\u0103 cheltuielile purt\u0103toare de TVA \u015fi lichidit\u0103\u0163ile pentru a demara afacerea. 5.000 de euro ar fi bugetul necesar, e greu s\u0103 \u00eencepi f\u0103r\u0103 niciun ban”, spune Silviu Dr\u0103g\u0103nescu. O statistic\u0103 a Registrului Comer\u0163ului de la finalul anului 2013 arat\u0103 c\u0103 cei mai mul\u0163i debutan\u0163i \u00een afaceri au ales s\u0103 \u00ee\u015fi deschid\u0103 un atelier de repara\u0163ii auto, o firm\u0103 de construc\u0163ii, un magazin tradi\u0163ional sau online, un bar, un restaurant, o patiserie sau un coafor. \u201eNu \u00eemi place aceast\u0103 structur\u0103. Eu le-a\u015f recomanda tinerilor s\u0103 \u00eenceap\u0103 o afacere la care se pricep. Important este \u00eens\u0103 s\u0103 te diferen\u0163iezi cumva de concuren\u0163\u0103, dac\u0103 nu prin obiectul de activitate, m\u0103car prin marketing, prin modalitatea \u00een care ajungi la client”.<\/p>\n
\n\u201eMai \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00ee\u015fi educe autonomia \u015fi g\u00e2ndirea critic\u0103. Apoi s\u0103 \u00eenve\u0163e o meserie, un domeniu. Dac\u0103 are deja o idee de afaceri \u00eentr-un domeniu \u00een care a c\u0103p\u0103tat experien\u0163\u0103 de un an sau doi, \u00een care a v\u0103zut c\u00e2t de c\u00e2t ce \u00eenseamn\u0103 pia\u0163a, ce gre\u015feli se fac, care sunt nevoile pie\u0163ei, care sunt nemul\u0163umirile clien\u0163ilor? Dac\u0103 da, s\u0103 bat\u0103 incubatoarele, acceleratoarele, care sunt din ce \u00een ce mai multe \u00een pia\u0163\u0103, s\u0103 \u00ee\u015fi confrunte ideile\/planurile cu prietenii sau cu cei care au ceva mai mult\u0103 experien\u0163\u0103”, spunea anterior Florin Talpe\u015f, creatorul Bitdefender, cel mai exportat produs rom\u00e2nesc. Antreprenorul crede c\u0103 mul\u0163i debutan\u0163i \u00een mediul de afaceri au percep\u0163ia c\u0103, dac\u0103 au o idee, aceasta e unic\u0103 \u015fi nu trebuie s\u0103 o dezv\u0103luie pentru c\u0103 altcineva le-o fur\u0103. \u201e\u00cen realitate cred c\u0103 ast\u0103zi am c\u00e2\u015ftiga mai mult dac\u0103 ideea pe care o avem o confrunt\u0103m cu to\u0163i cei care credem c\u0103 pot avea o p\u0103rere pertinent\u0103. Prin culegerea de feedback din mai multe surse valoroase, nu facem dec\u00e2t s\u0103 ne \u00eembog\u0103\u0163im ideea \u00een a\u015fa manier\u0103 \u00eenc\u00e2t o facem \u015fi mai valoroas\u0103 \u015fi mai capabil\u0103 de reu\u015fit\u0103 \u015fi deci mai greu de atins de al\u0163ii.”<\/p>\n
<\/p>\n
\nConsultantul Drago\u015f P\u0103troi crede c\u0103 cel care demareaz\u0103 o nou\u0103 afacere ar trebui s\u0103 se orienteze spre o pia\u0163\u0103 de bunuri sau servicii cu o cerere oarecum inelastic\u0103 \u015fi \u00een care concuren\u0163a nu este sufocant\u0103. Altfel spus, trebuie identificate acele sectoare sau m\u0103car ni\u015fe de pia\u0163\u0103 care permit marje rezonabile, \u00eendestul\u0103toare pentru acoperirea costurilor, \u00een condi\u0163iile men\u0163inerii la cote acceptabile a vitezei de rota\u0163ie a stocurilor. \u201eCred c\u0103 trebuie ie\u015fit din tiparele generale \u015fi venit cu ceva nou \u015fi care este cerut de pia\u0163\u0103. Este obligatoriu, \u00een opinia mea, s\u0103 cuno\u015fti foarte bine businessul pe care \u00eel desf\u0103\u015fori, pentru a veni \u00een timp util cu solu\u0163ii eficiente de restructurare \u015fi de optimizare a acestuia, mai ales \u00een situa\u0163iile \u00een care condi\u0163iile generale de pia\u0163\u0103 impun acest lucru.” P\u0103troi spune c\u0103 antreprenorii trebuie s\u0103 fie con\u015ftien\u0163i \u00een momentul demar\u0103rii unei afaceri de realit\u0103\u0163ile din 2014: instabilitatea legislativ\u0103 din domeniul fiscal, care face practic aproape imposibil\u0103 o dimensionare riguroas\u0103 a costurilor la nivel fiscal; o cerere solvabil\u0103 destul de redus\u0103 de bunuri \u015fi servicii, pe fondul puterii de cump\u0103rare destul de reduse a popula\u0163iei, care este consumatorul final de bunuri \u015fi servicii de pe pia\u0163\u0103; riscul de depreciere valutar\u0103 (vizibil, \u00een special, \u00een cazul exportatorilor) \u015fi de ne\u00eencasare a crean\u0163elor, pe fondul unui blocaj financiar care tinde s\u0103 se generalizeze \u015fi s\u0103 \u00eemping\u0103 tot mai multe firme spre incapacitate de plat\u0103 sau chiar faliment.<\/p>\n
\nDaniela Nemoianu, executive partner \u00een cadrul companiei de consultan\u0163\u0103 \u015fi audit KPMG, sus\u0163ine c\u0103 idei de afaceri cu poten\u0163ial interesant, dar buget de debut mic, se pot implementa \u00een arii precum bioagricultur\u0103, agroturism, manufactur\u0103, IT\/comer\u0163 electronic, alimenta\u0163ie public\u0103 \u015fi mic\u0103 produc\u0163ie.<\/p>\n
\u201eDac\u0103 vrei s\u0103 p\u0103trunzi pe pia\u0163\u0103 trebuie s\u0103 aduci ceva distinct, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 atragi aten\u0163ia clien\u0163ilor poten\u0163iali, pentru c\u0103 ne confrunt\u0103m \u00een continuare cu o stagnare a consumului. Acest aspect nu trebuie s\u0103 fie o barier\u0103 pentru cei care cu adev\u0103rat aduc valoare ad\u0103ugat\u0103 prin ceea ce fac – calitatea, inovarea sau \u015ftiin\u0163a de a te adresa c\u0103tre clien\u0163i pot fi ingrediente de succes \u00een aceast\u0103 perioad\u0103”, spune \u015fi Ionu\u0163 Sas, director consultan\u0163\u0103 fiscal\u0103 al PwC Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nDat fiind c\u0103 antreprenorii nu se diferen\u0163iaz\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 o afacere, rata de succes este mic\u0103, cel pu\u0163in la \u00eenceput. Doar un sfert dintre SRL-D-uri ob\u0163in profit, iar cifra de afaceri generat\u0103 \u00een medie de un SRL-D care func\u0163ioneaz\u0103 este de 15.000 de euro. \u00cen primul an de la startul programului, 2011, din cele 3.800 de SRL-D-uri \u00eenfiin\u0163are, doar 1.429 au generat cifr\u0103 de afaceri, cumul\u00e2nd o valoare de 91,5 milioane de lei. \u00cen 2012, din totalul de 7.504 de SRL-D-uri, doar 3.432 aveau angaja\u0163i, totaliz\u00e2nd 10.100 de locuri de munc\u0103.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/12125380\/2\/grafic-2.jpg\")
<\/a><\/p>\n