{"id":148368,"date":"2017-06-05T10:29:00","date_gmt":"2017-06-05T10:29:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=148368"},"modified":"2017-06-05T10:29:00","modified_gmt":"2017-06-05T10:29:00","slug":"club-business-magazin-predictii-pentru-un-sfert-de-secol","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=148368","title":{"rendered":"Club Business Magazin: Predic\u0163ii pentru un sfert de secol"},"content":{"rendered":"

\nDe\u015fi din punct de vedere economic ne afl\u0103m pe o traiectorie convergent\u0103 cu cea a statelor puternice din Europa, mai avem de trecut prin numeroase etape p\u00e2n\u0103 s\u0103 le prindem pe acestea din urm\u0103. Care sunt domeniile \u00een care Rom\u00e2nia poate excela \u015fi ce solu\u0163ii putem g\u0103si pentru o cre\u015ftere economic\u0103 pe termen lung?<\/p>\n

\nDrumul pe care Rom\u00e2nia \u00eel are de parcurs este unul lung \u015fi cu numeroase obstacole, dar \u015fi oportunit\u0103\u0163ile sunt pe m\u0103sur\u0103, consider\u0103 participan\u0163ii la conferin\u0163a \u201d25 de \u00eentreb\u0103ri pentru viitorul Rom\u00e2niei\u201e ,organizat\u0103 de EY, Business Magazin \u015fi Ziarul Financiar.<\/p>\n

\nUna din principalele probleme identificate de cei prezen\u0163i a fost cea a investi\u0163iilor sustenabile \u015fi a modului \u00een care at\u00e2t statul c\u00e2t \u015fi mediul privat pot finan\u0163a domeniile cheie din economia Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\nCum finan\u0163\u0103m \u00een mod sustenabil tot ceea ce avem de f\u0103cut \u00een ceea ce prive\u015fte infrastructura, educa\u0163ia pentru a ajunge la nivelul de bun\u0103stare pe care rom\u00e2nii \u00eel merit\u0103? Aceasta este \u00eentrebarea pus\u0103 de Steven van Groningen, pre\u015fedinte al Raiffeisen Bank, care argumenteaz\u0103 importan\u0163a acesteia prin faptul c\u0103 deseori suntem ne concentr\u0103m pe termen scurt: \u201dChiar dac\u0103 e foarte important s\u0103 ne uit\u0103m \u00eenapoi \u015fi s\u0103 ne d\u0103m seama c\u00e2t de mult am realizat \u00een 25 de ani, trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 avem \u00eenc\u0103 un drum lung de parcurs p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajungem la pozi\u0163ia pe care Rom\u00e2nia o merit\u0103 \u00een comunitatea european\u0103. Sunt anumite surse pe care nu le folosim: fonduri europene, nu cunosc vreun parteneriat public-privat de succes, depindem prea mult de sistemul bancar. Trebuie s\u0103 existe o viziune \u015fi un plan despre cum finan\u0163\u0103m, pentru c\u0103 sistemul bancar are anumite limite. Sistemul bancar finan\u0163eaz\u0103 prea mult statul rom\u00e2n \u015fi insuficient economia real\u0103; atunci cum ne propunem s\u0103 finan\u0163\u0103m nevoile pentru cei 25 de ani care vin, \u00eentr-un mod care este at\u00e2t sustenabil c\u00e2t \u015fi eficient?\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, C\u0103t\u0103lin Stancu, director general al Electrica, spune c\u0103 o strategie serioas\u0103 de dezvoltare a Rom\u00e2niei ar trebui s\u0103 identifice primele trei domenii \u00een care ar trebui s\u0103 investim astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 devenim semnificativi, competitivi pe plan regional. \u201dProbabil c\u0103 \u00eentrebarea de baz\u0103 e unde ne vedem peste 10 ani \u015fi de ce locul acela ar trebui s\u0103 ne asigure o pozi\u0163ie competitiv\u0103 m\u0103car \u00een regiune\u201c, crede el. \u201dDac\u0103 e corect\u0103 logica, atunci ar trebui probabil s\u0103 \u00eencepem cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul; cred sincer c\u0103 ar trebui investit fundamental \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.\u201c Un alt domeniu extrem de important este cel al antreprenoriatului \u015fi inov\u0103rii: \u201dNu cred \u00eentr-o dezvoltare extrem de sus\u0163inut\u0103 care se bazeaz\u0103 exclusiv pe mari companii de stat sau private, e clar c\u0103 trebuie s\u0103 existe un strat care s\u0103 creeze valoare zi de zi \u00eentr-o logic\u0103 mai pu\u0163in complicat\u0103 dec\u00e2t cea a marilor corpora\u0163ii, cu tot respectul pentru ele. \u015ei probabil c\u0103 ar trebui investite resurse \u00een ceea ce \u00eenseamn\u0103 modernizarea cadrului general de reglementare, care s\u0103 stimuleze aceast\u0103 inovare.\u201c Dezvoltarea vine pe investi\u0163ii, explic\u0103 el, iar aceste investi\u0163ii vin pe predictibilitate; f\u0103r\u0103 aceste lucruri e foarte greu s\u0103 construie\u015fti competitivitatea pe termen lung a unei \u0163\u0103ri sau a unei corpora\u0163ii.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201dCred c\u0103 a fost o perioad\u0103 \u00een care am fost finan\u0163a\u0163i de capital str\u0103in, de banii care veneau din str\u0103in\u0103tate. Dar ca s\u0103 vorbim de finan\u0163area sustenabil\u0103, cred c\u0103 trebuie s\u0103 g\u0103sim o modalitate de a crea capital rom\u00e2nesc, despre care se vorbe\u015fte mult, dar care nu cre\u015fte \u00eentr-un copac\u201c, remarc\u0103 Steven van Groningen. El a explicat c\u0103 pia\u0163a de capital este extrem de important\u0103; \u00een Statele Unite, spre exemplu, 80% din finan\u0163are vine din pia\u0163a de capital, iar 20% prin sistemul bancar. \u00cen Rom\u00e2nia peste 90% este finan\u0163are prin b\u0103nci, iar acesta nu e un lucru sustenabil. \u201dCum cre\u0103m capital? Sunt bani de care cineva nu are nevoie, care pot fi investi\u0163i pe termen lung. Sistemul bancar face din milioane de economii bani care sunt, de fapt, \u015fi la dispozi\u0163ia popula\u0163iei. Sunt bani care ar putea fi investi\u0163i pe termen lung. Dar dac\u0103 nu reu\u015fim s\u0103 facem acumulare de capital \u015fi s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 banii r\u0103m\u00e2n \u00een Rom\u00e2nia, atunci nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 atragem capital str\u0103in.\u201c Dac\u0103 vrem s\u0103 fim sustenabili, crede CEO-ul Raiffeisen Bank, trebuie \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 vedem ce instrumente avem \u00een acest sens.<\/p>\n

\nEl se arat\u0103 \u00eengrijorat de faptul c\u0103 nu are loc niciun fel de discu\u0163ie pe aceast\u0103 tem\u0103, c\u0103 statul se \u00eendatoreaz\u0103 pentru cheltuieli curente, iar banii vor trebui pl\u0103ti\u0163i de genera\u0163iile viitoare. \u201dSigur, antreprenorii ar putea s\u0103 se duc\u0103 la pia\u0163a de capital, dar acolo ai ni\u015fte reguli foarte clare; problema e c\u0103 \u00een acest moment sistemul bancar se confrunt\u0103 cu o lichiditate imens\u0103, dob\u00e2nzile sunt foarte joase \u00een toat\u0103 Europa dar creditarea nu cre\u015fte. \u00cen primul r\u00e2nd avem nevoie de un mediu de \u00eencredere, de un mediu predictibil; cine ia un credit dac\u0103 nu \u015ftie cum arat\u0103 viitorul. E clar c\u0103 aici avem o problem\u0103. E la fel ca atunci c\u00e2nd vorbim de natalitate: degeaba dai tot felul de prime, dac\u0103 oamenii nu sunt confortabili cu viitorul lor. Nu po\u0163i s\u0103 dai o lege care s\u0103 oblige oamenii s\u0103 fac\u0103 copii. \u00cen Rom\u00e2nia avem peste 400.000 de firme, din care majoritatea, pe h\u00e2rtie, nu au nicio activitate. Cum putem s\u0103 finan\u0163\u0103m o companie care pe h\u00e2rtie nu are venituri cu care s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u00eenapoi creditul?\u201c, se \u00eentreab\u0103 Steven van Groningen.<\/p>\n

\nC\u0103t\u0103lin P\u0103una, senior economist la Banca Mondial\u0103, subliniaz\u0103 faptul c\u0103 administra\u0163ia public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu este mare, m\u0103surat\u0103 relativ la celelalte \u0163\u0103ri. Cheltuielile publice \u00een Rom\u00e2nia sunt mici ca procent din PIB relativ la alte \u0163\u0103ri, cheltuielile cu salariile, cu pensiile sau cu s\u0103n\u0103tatea, cu excep\u0163ia cheltuielilor cu investi\u0163iile. \u201dAcestea nu sunt mici, sunt mari, dar sunt ineficiente. Va exista o presiune endemic\u0103, care se va accentua, s\u0103 cheltuim mai bine resursele publice care sunt limitate. Pe m\u0103sur\u0103 ce ne dezvolt\u0103m vrem pensii mai mari, vrem salarii mai mari, vrem calitate mai bun\u0103 a serviciilor publice, educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate \u015fi a\u015fa mai departe. Aceast\u0103 presiune exist\u0103 acolo, \u00eens\u0103 deocamdat\u0103 nu cred c\u0103 am ajuns la punctul acela de inflexiune \u00een care s\u0103 vedem o transformare masiv\u0103 a modului \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 sectorul public. \u201e<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nSchimb\u0103rile acestea \u00een sectorul public sunt de lung\u0103 durat\u0103, \u0163\u0103rilor dezvoltate le-a luat de multe ori \u015fi secole s\u0103 ajung\u0103 la performan\u0163a de azi, opineaz\u0103 el. La nivel tehnic, trei lucruri sunt importante pentru o transformare gradual\u0103 a administra\u0163iei publice: oameni de calitate, institu\u0163ii \u015fi procese de calitate \u015fi tehnologie \u2013 lucruri care nu sunt foarte diferite de ceea ce exist\u0103 \u00eentr-o companie performant\u0103. \u201dOameni de calitate po\u0163i s\u0103 atragi prin dou\u0103 lucruri: prin salarii generoase, \u015fi cred c\u0103 e important s\u0103 avem salarii bune \u00een sectorul public inclusiv la partea de intrare, \u015fi prin \u00eencrederea \u00eentr-o carier\u0103 pe termen lung. Lucrurile acestea \u00eens\u0103 nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u015fa cum ar trebui\u201c, crede P\u0103una.<\/p>\n

<\/p>\n

\nVIITORUL MUNCII, CONDI\u0162IONAT DE TEHNOLOGIE<\/p>\n

\nUn alt subiect important de discu\u0163ie, atunci c\u00e2nd vine vorba de viitorul Rom\u00e2niei, este acela al \u015fomajului \u00een r\u00e2ndul tinerilor \u015fi al modului \u00een care pia\u0163a muncii, la nivel general, se va schimba ca urmare a noilor tehnologii. \u201dSunt mul\u0163i anali\u015fti care prev\u0103d un viitor sumbru al omenirii, \u00een care milioane de joburi o s\u0103 fie pierdute \u015fi \u00eenlocuite de ni\u015fte robo\u0163i, software sau hardware, mai ales \u00een industria de transport sau procesare de back-office\u201c, a opinat Daniel Dines, CEO al companiei UiPath.
\n\u201dCred c\u0103 asist\u0103m la un moment astral \u00een istoria omenirii, \u00een care o s\u0103 vedem o schimbare profund\u0103. Iar astfel de momente apar, de obicei, ca urmare a unei convergen\u0163e de trenduri; nu se poate s\u0103 vin\u0103 dintr-un singur domeniu\u201c, este de p\u0103rere Daniel Dines. \u201d\u00cen momentul acesta, la fel, avem parte \u015fi de o revolu\u0163ie social\u0103 \u015fi de una tehnologic\u0103, iar pe cea din urm\u0103 am v\u0103zut-o cu to\u0163ii, \u00eencep\u00e2nd cu telefoanele mobile.\u201c<\/p>\n

\nAst\u0103zi, arat\u0103 CEO-ul UiPath, se fac mai multe poze cu telefoanele mobile \u00eentr-o zi dec\u00e2t f\u0103cea toat\u0103 omenirea \u00eentr-o sut\u0103 de ani. Acele poze au determinat gigan\u0163i precum Facebook sau Google s\u0103 investeasc\u0103 mult mai mult \u00een tehnologia care \u00een\u0163elege imagini din poze, care genereaz\u0103 acele tag-uri \u015fi care se nume\u015fte computer vision, bazat\u0103 pe inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103. De la acea tehnologie s-a ajuns la ma\u015fini care se conduc singure, pentru c\u0103 exist\u0103 vehicule care \u00een\u0163eleg ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u00een\u0163eleg traficul, detecteaz\u0103 alte ma\u015fini sau viteza, \u015ftiu s\u0103 opreasc\u0103 sau s\u0103 accelereze. \u201dAsta e o evolu\u0163ie tehnologic\u0103, care a fost oarecum logic\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, globalizarea din ultimii 15-20 de ani a fost semnificativ\u0103, oamenii au devenit mai pu\u0163in rezisten\u0163i la ideea de a-\u015fi p\u0103stra locul de munc\u0103, de a munci 20-30 de ani \u00een aceea\u015fi corpora\u0163ie. Rom\u00e2nia a beneficiat de trendul \u0103sta, a fost de fapt unul dintre motivele importante pentru care ne-am dezvoltat at\u00e2t de mult din \u201992 \u00eencoace. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103, eu cred c\u0103 aceste dou\u0103 trenduri vor schimba complet dinamica muncii, pentru c\u0103 ace\u015fti robo\u0163i sunt extraordinar de puternici.\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nRobo\u0163ii vor schimba pur \u015fi simplu modul \u00een care g\u00e2ndim munca, pentru c\u0103 oamenii sunt obi\u015fnui\u0163i s\u0103 fac\u0103 munci repetitive. \u201d\u00centr-un fel, ca mentalitate ne sim\u0163im confortabil f\u0103c\u00e2nd munci repetitive, zi de zi. \u00cen momentul \u00een care lucrul acesta o s\u0103 fie luat, \u015fi noi n-o s\u0103 mai avem ce face, va fi o problem\u0103 foarte complicat\u0103. Cum o s\u0103 ne obi\u015fnuim noi cu noi \u00een\u015fine? \u00cen urm\u0103torii 25 de ani, sunt sigur c\u0103 o s\u0103 vedem s\u00e2mburii acestei transform\u0103ri. De ce ar fi asta o oportunitate pentru Rom\u00e2nia?\u201c<\/p>\n

\nDaniel Dines spune c\u0103 inteligen\u0163a artificial\u0103 \u015fi robotica reprezint\u0103 tehnologii multidisciplinare, nu doar o simpl\u0103 inginerie care necesit\u0103 o foarte mare concentrare \u00eentr-un anumit domeniu. \u201dNoi, ca \u0163ar\u0103, n-o s\u0103 putem face niciodat\u0103 o tehnologie de genul Google, nu cred c\u0103 e \u00een genele noastre. Dar a recunoa\u015fte un trend global \u00een inteligen\u0163a artificial\u0103, a\u015fa cum a f\u0103cut Estonia cu internetul, \u015fi a crea o genera\u0163ie de oameni care \u00een\u0163eleg tehnologia asta \u015fi \u015ftiu unde s\u0103 o aplice, a crea un centru regional de speciali\u015fti care \u00een\u0163eleg cum pot aplica aceast\u0103 tehnologie \u00een diverse alte domenii \u2013 aici cred c\u0103 inteligen\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 e foarte propice. Cred c\u0103 elita Rom\u00e2niei o s\u0103 fie foarte bine pozi\u0163ionat\u0103 s\u0103 aplice o tehnologie modern\u0103 multidisciplinar\u0103\u201c, \u00eencheie el.<\/p>\n

\n\u00centre rata \u015fomajului \u00een Rom\u00e2nia \u015fi rata \u015fomajului \u00een r\u00e2ndul tinerilor exist\u0103 o discrepan\u0163\u0103 enorm\u0103, arat\u0103 C\u0103t\u0103lin P\u0103una. \u201d\u00centrebarea este de ce avem aceast\u0103 discrepan\u0163\u0103, pentru c\u0103 economia cre\u015fte; dac\u0103 \u00een 2000 eram la sub 30% din venitul mediu al Uniunii Europene, acum ne apropiem de 60%. Este clar c\u0103 ne-am decuplat de Bulgaria \u015fi ne apropiem cu pa\u015fi foarte repezi de Ungaria \u015fi de Polonia. Viitorul Rom\u00e2niei nu poate fi reprezentat dec\u00e2t de tineri, ori sunt tineri care nu particip\u0103 la activitatea economic\u0103. Dac\u0103 avem o a\u015fa popula\u0163ie de tineri care nu se implic\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u00een educa\u0163ie sau \u00een activitatea economic\u0103, ce se va \u00eent\u00e2mpla cu ace\u015fti tineri peste 20 de ani, c\u00e2nd va trebui s\u0103 fie motoarele cre\u015fterii economice \u00een Rom\u00e2nia? Avem nevoie de subven\u0163ii pentru tineri, avem nevoie de \u015fcoli voca\u0163ionale? Avem nevoie s\u0103 stimul\u0103m mobilitatea?\u201c<\/p>\n

\nUn alt subiect ridicat \u00een timpul discu\u0163iei se bazeaz\u0103 pe un concept identificat de economi\u015ftii B\u0103ncii Mondiale, numit \u201dcapcana veniturilor medii\u201c, dup\u0103 cum explic\u0103 Bogdan Ion, country managing partner al EY Rom\u00e2nia: ei au \u00een\u0163eles c\u0103 din 101 \u0163\u0103ri, doar 13 au reu\u015fit, \u00een aproape 50 de ani, s\u0103 treac\u0103 din categoria \u0163\u0103rilor cu venituri medii \u00een cea a \u0163\u0103rilor cu venituri mari. \u201dExplica\u0163ia este probabil multidimensional\u0103, dar este legat\u0103 de modul \u00een care aceste \u0163\u0103ri au adaptat strategiile lor de cre\u015ftere. \u00cen mod evident, av\u00e2nd \u00een vedere num\u0103rul limitat de \u0163\u0103ri care au trecut \u00een categoria veniturilor ridicate, multe s-au blocat \u00een tranzi\u0163ia de la o strategie de cre\u015ftere pe baz\u0103 de costuri reduse c\u0103tre o strategie de cre\u015ftere pe baz\u0103 de inova\u0163ie \u015fi cunoa\u015ftere. Prin urmare, \u00eentrebarea mea este: cum putem evita aceast\u0103 capcan\u0103 a veniturilor medii?\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nC\u00e2nd vorbim de cre\u015ftere economic\u0103 pe termen lung, noteaz\u0103 C\u0103t\u0103lin P\u0103una, vorbim de dou\u0103 lucruri: de sustenabilitate \u015fi de incluziune. Pentru oamenii cu o educa\u0163ie limitat\u0103, s\u0103r\u0103cia este de 10 ori mai mare dec\u00e2t pentru cei care au terminat o universitate. \u201dCel mai important lucru este educa\u0163ia, \u015fi e poate singurul mod de a-i scoate pe oameni din s\u0103r\u0103cie\u201c, concluzioneaz\u0103 el.<\/p>\n

\nExperien\u0163a \u0163\u0103rilor care au \u00eencercat acest salt, c\u0103tre veniturile mari, arat\u0103 ni\u015fte direc\u0163ii, explic\u0103 country managerul EY. \u00cen momentul \u00een care o \u0163ar\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 investeasc\u0103 \u00een inova\u0163ie \u015fi \u00een noi tehnologii, cu siguran\u0163\u0103 trebuie s\u0103 ia foarte bine \u00een considerare structura economic\u0103: \u201dAu fost situa\u0163ii \u00een care nu s-a justificat respectiva investi\u0163ie, pentru c\u0103 nu avea substan\u0163\u0103 economic\u0103. O alt\u0103 dimensiune important\u0103 este c\u0103 \u00een situa\u0163ia \u00een care infrastructura institu\u0163ional\u0103 din respectivele \u0163\u0103ri \u2013 a\u015fa cum ar fi educa\u0163ia, accesul la capitalul de risc sau dreptul de proprietate intelectual\u0103 \u2013 nu sunt foarte bine puse la punct, evident c\u0103 investi\u0163iile f\u0103cute \u00een noi tehnologii au avut un randament limitat.\u201c El mai aminte\u015fte de infrastructura de transport, precum \u015fi de disparit\u0103\u0163ile care exist\u0103 \u00eentre diverse zone geografice ale unei \u0163\u0103ri. \u00cen aceste situa\u0163ii, \u0163\u0103rile care au \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 saltul s-au confruntat foarte frecvent cu \u00eencetiniri. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, demografia este o component\u0103 extrem de important\u0103, care joac\u0103 un rol \u00een aceast\u0103 trecere la categoria \u0163\u0103rilor cu venituri mari. \u201dGlumind, risc\u0103m s\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nim \u00eenainte de a \u00eembog\u0103\u0163i. Sunt studii care arat\u0103 c\u0103 trei p\u0103trimi din cre\u015fterea economic\u0103 a Chinei din ultimii 30 de ani se datoreaz\u0103 structurii demografice a acestei \u0163\u0103ri. Trei sferturi din \u0163\u0103rile lumii se afl\u0103 \u00een categoria statelor cu venituri medii, a\u015fa cum este \u015fi Rom\u00e2nia\u201c, spune Bogdan Ion.<\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nROM\u00c2NIA PESTE 25 DE ANI<\/p>\n

\nCum va ar\u0103ta \u00eens\u0103 Rom\u00e2nia peste 25 de ani? Care va fi peisajul economic \u015fi ce demersuri ar trebui \u00eentreprinse pentru c\u0103 acesta s\u0103 fie unul c\u00e2t mai competitiv? \u201dMi-e team\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 depunem mai mult efort, pentru c\u0103 dac\u0103 vrem s\u0103 ajungem la un nivel mai \u00eenalt va fi din ce \u00een ce mai greu s\u0103 cre\u015ftem mai repede dec\u00e2t media\u201c, spune Steven van Groningen. \u201dDac\u0103 vrem s\u0103 anul\u0103m distan\u0163a fa\u0163\u0103 de cei care sunt \u00een fa\u0163a noastr\u0103, trebuie s\u0103 avem o cre\u015ftere peste medie. Sunt \u00eengrijorat din acest punct de vedere \u015fi cred c\u0103 cel mai mare p\u0103cat este atunci c\u00e2nd ai poten\u0163ial \u015fi nu \u00eel atingi.\u201c<\/p>\n

\nMihai Marcu, pre\u015fedinte al MedLife, aminte\u015fte c\u0103 Rom\u00e2nia tocmai ce a dep\u0103\u015fit la PIB Grecia, se apropie vertiginos de Portugalia \u015fi \u00eentr-un orizont de timp rezonabil, \u201ddac\u0103 lucrurile merg bine, de \u00eenc\u0103 vreo dou\u0103 \u0163\u0103ri. Lucrurile acestea ar trebui repetate, pentru c\u0103 fac parte din ceea ce suntem ast\u0103zi\u201c, spune pre\u015fedintele MedLife.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nC\u0103t\u0103lin P\u0103una consider\u0103 c\u0103 pe termen lung principalul factor de cre\u015ftere economic\u0103 este productivitatea, prin urmare trebuie create premisele ca aceasta s\u0103 se manifeste. \u201dAvem pia\u0163a factorilor de produc\u0163ie, pia\u0163a de capital, pia\u0163a muncii \u015fi pia\u0163a produselor \u015fi serviciilor \u2013 e important ca acestea s\u0103 fie suficient de flexibile, pentru c\u0103 \u00een majoritatea cazurilor pia\u0163a \u015ftie cum s\u0103 aloce resursele respective. Sigur, exist\u0103 \u015fi situa\u0163ii de e\u015fec, \u015fi atunci politica public\u0103 trebuie s\u0103 intervin\u0103 \u015fi s\u0103 corecteze, dar \u00een majoritatea situa\u0163iilor pia\u0163a face de la sine aceste aloc\u0103ri.\u201c<\/p>\n

\nAcest proces de convergen\u0163\u0103 nu este un dat, explic\u0103 el, adic\u0103 sunt \u0163\u0103ri care de fapt diverg de la media european\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte PIB-ul; Portugalia este una dintre ele. \u201dDac\u0103 faci gre\u015feli mari de politic\u0103 public\u0103, acestea au consecin\u0163e pe termen lung. De exemplu, o astfel de gre\u015feal\u0103 este s\u0103 suprainveste\u015fti \u00een infrastructur\u0103; toat\u0103 lumea vorbe\u015fte de infrastructur\u0103, dar o gre\u015feal\u0103 important\u0103 pe care Portugalia a f\u0103cut-o a fost s\u0103 investeasc\u0103 prea mult \u00een acel sector. O bun\u0103 parte din investi\u0163ii a venit prin fonduri europene, \u00eens\u0103 ce au \u00een\u0163eles ei ulterior este c\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 aceast\u0103 infrastructur\u0103. Costurile cu men\u0163inerea sunt extrem de mari, iar acolo nu exist\u0103 fonduri europene care s\u0103 finan\u0163eze lucr\u0103rile; se creeaz\u0103 astfel o presiune extrem de mare pe buget, ai ni\u015fte resurse care sunt blocate.\u201c<\/p>\n

\nCum distingi \u00eens\u0103 o \u0163ar\u0103 emergent\u0103 de o \u0163ar\u0103 dezvoltat\u0103? Prin verificarea politicilor fiscale, r\u0103spunde C\u0103t\u0103lin P\u0103una. \u201dIar \u0163\u0103rile dezvoltate au o politic\u0103 fiscal\u0103 contraciclic\u0103, adic\u0103 au curajul, atunci c\u00e2nd cre\u015fterea economic\u0103 este peste poten\u0163ial, s\u0103 utilizeze mecanisme care s\u0103 \u00eencerce s\u0103 o fr\u00e2neze \u015fi viceversa atunci c\u00e2nd cre\u015fterea este sub poten\u0163ial. Rareori se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aceste lucruri \u00een \u0163\u0103rile emergente. Acesta e un semn de maturitate pe care multe \u0163\u0103ri mai trebuie s\u0103 \u00eel \u00eenve\u0163e, inclusiv Rom\u00e2nia.\u201c<\/p>\n

\nRom\u00e2nia ar putea fi a zecea economie din comunitatea european\u0103 \u00een 20 de ani, chiar a noua dup\u0103 Brexit, glume\u015fte Steven van Groningen. \u201dPentru asta trebuie \u00eens\u0103 s\u0103 ne propunem un plan, avem nevoie de investi\u0163ii. Dac\u0103 declar\u0103m asta ca fiind ambi\u0163ia noastr\u0103, atunci putem \u00eentreba zilnic ce facem noi sau ce fac politicienii no\u015ftri: ajut\u0103 sau nu la obiectivul \u0103sta? Discu\u0163ia asta, din p\u0103cate, nu are loc. Noi trebuie s\u0103 \u015ftim ce \u00eentrebare trebuie s\u0103 punem, s\u0103 o definim; asta \u00eenseamn\u0103 ambi\u0163ie.\u201c<\/p>\n

\nAntreprenoriatul poate fi cheia dezvolt\u0103rii economice sustenabile, iar fenomenul globaliz\u0103rii poate fi privit ca o oportunitate, dar \u015fi ca un pericol pentru p\u0103strarea for\u0163ei de munc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n

\n\u201dAst\u0103zi e un mediu foarte bun pentru antreprenori, \u015fi a\u015f recomanda oricui m\u0103car s\u0103 \u00eencerce s\u0103 devin\u0103 antreprenor. Dac\u0103 nu reu\u015fe\u015fti, tot o s\u0103 ai o experien\u0163\u0103 extrem de valoroas\u0103 care te poate ajuta apoi \u015fi \u00een mediul corporatist\u201c, spune pre\u015fedintele Raiffeisen Bank. Fondatorul UiPath este \u00eens\u0103 de alt\u0103 p\u0103rere: \u201dNu cred c\u0103 exist\u0103 meseria de pre\u015fedinte de banc\u0103, CEO al unei companii sau cea de antreprenor. Pe mine m\u0103 \u00eentreab\u0103 mult\u0103 lume ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii antreprenor, ce conteaz\u0103 mai mult \u00een acest sens, \u015fi sunt mai multe variante de r\u0103spuns: conteaz\u0103 ideea, conteaz\u0103 echipa, conteaz\u0103 pia\u0163a. Pia\u0163a pare s\u0103 conteze cel mai mult, la noi \u0103sta a fost factorul determinant; noi am ac\u0163ionat pe o pia\u0163\u0103 global\u0103, de asta \u015fi valoarea tehnologiei noastre e una global\u0103. Dar nici m\u0103car acesta nu e un lucru definitoriu\u201c.  Din punctul s\u0103u de vedere, cel mai important e timingul, \u201d\u015fi folosesc termenul \u00een englez\u0103 pentru c\u0103 are mai mult\u0103 substan\u0163\u0103\u201c. Po\u0163i s\u0103 ai cele mai mari calit\u0103\u0163i de antreprenor din lume \u2013 sunt mul\u0163i antreprenori \u00een serie care au e\u015fuat a doua oar\u0103 \u2013 dac\u0103 nu faci lucrul potrivit la momentul potrivit, o s\u0103 e\u015fuezi garantat, crede Daniel Dines, care concluzioneaz\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 nu ar recomanda nim\u0103nui s\u0103 fie antreprenor de dragul antreprenoriatului.<\/p>\n

\nMihai Marcu spune c\u0103 antreprenoriatul are o anumit\u0103 component\u0103 \u00een ceea ce \u00eenseamn\u0103 nu asumarea riscului, ci asumarea e\u015fecului. \u201dLa americani, dac\u0103 Johnny face o firm\u0103 \u015fi \u00eei angajeaz\u0103 pe Jack \u015fi pe Bill, dac\u0103 d\u0103 faliment Jack \u015fi Bill o s\u0103 zic\u0103: \u00abAsta e, ai \u00eencercat\u00bb; la noi o s\u0103 zic\u0103 \u00abNe-ai nenorocit, i-ai l\u0103sat pe Bill \u015fi pe Jack f\u0103r\u0103 munc\u0103\u00bb.\u201c Pre\u015fedintele MedLife vorbe\u015fte despre o serie de studii publicate de Eurostat, inclusiv referitoare la popula\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103, relevant\u0103 din Rom\u00e2nia, care au ar\u0103tat c\u0103 rom\u00e2nii sunt dispu\u015fi s\u0103 porneasc\u0103 businessul propriu, dar sunt foarte re\u0163inu\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte e\u015fecul. \u201dCred c\u0103 aici trebuie lucrat \u015fi cred c\u0103 uit\u0103m ce tineri avem, care pot s\u0103 fac\u0103 softuri, care fac ma\u015fini pentru Dacia. Pleac\u0103 medici afar\u0103, nu sunt buni la noi, dar sunt buni \u00een str\u0103in\u0103tate. Cred c\u0103 este vorba despre a ne relua un pic m\u00e2ndria \u015fi educa\u0163ia, a \u00eencepe s\u0103 facem \u015fi a sc\u0103pa de aceast\u0103 stigm\u0103 a e\u015fecului.\u201c<\/p>\n

\n25 DE \u00ceNTREB\u0102RI PENTRU VIITORUL ROM\u00c2NIEI<\/p>\n

\nPrimul pas pentru rezolvarea unei probleme este identificarea ei \u015fi g\u0103sirea unor solu\u0163ii, aceasta fiind \u015fi premisa proiectului lansat de EY, care invit\u0103 oamenii de afaceri, dar nu doar pe ei, s\u0103 pun\u0103 o \u00eentrebare pentru viitor. \u201dLans\u0103m proiectul \u00ab25 de \u00eentreb\u0103ri pentru viitorul Rom\u00e2niei\u00bb prin care vom identifica \u015fi cele mai bune r\u0103spunsuri pentru acestea. Acest tip de proces genereaz\u0103 schimbarea. Pute\u0163i posta pe portalul 25deintrebari.ro \u00eentreb\u0103rile dumneavoastr\u0103 pentru viitorul Rom\u00e2niei. Cele mai bune 25 vor fi identificate \u015fi vom c\u0103uta r\u0103spunsurile, publicate \u00eentr-o carte, lansat\u0103 \u00een toamn\u0103, un document strategic pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea competitivit\u0103\u0163ii ca \u0163ar\u0103\u201e, a explicat Bogdan Ion.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen ultimii 25 de ani, Rom\u00e2nia a parcurs un drum lung \u00een ceea ce prive\u015fte economia de pia\u0163\u0103, capitalismul \u015fi rolul s\u0103u \u00een cadrul structurilor europene. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[49,11752,13250,190,188,438,471,149,60,20497,31917,98,10911,33400],"class_list":["post-148368","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-business-magazin","tag-capitalism","tag-club","tag-crestere-economica","tag-economie","tag-europa","tag-europene","tag-investitii","tag-piata","tag-predictii","tag-rol","tag-romania","tag-solutii","tag-termen-lung"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/148368","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=148368"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/148368\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=148368"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=148368"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=148368"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}