In locuinta din Bucuresti a Danielei Anastasiu, 57 de ani, exista patru frigidere: doua in balcon si doua pe hol. Dar numai unul, cel de pe hol, isi mai respecta menirea. Restul au devenit dulapuri de muraturi, compoturi sau borcane goale. <\/SPAN><\/P> De aceea, Arctic s-a gandit ca o noua campanie ar putea ajuta romanii sa-si infranga nostalgiile. \u0084Ne tot gandim la ideea asta (n.r. – o noua campanie de buy-back), nu neaparat din motive de marketing sau vanzari, pentru ca pe frigidere avem aproape 50% cota de piata, si e greu cu orice fel de campanie organizata sa ajungi la 70%\u0093, spune Iavorschi. \u0084Este necesara insa o campanie de constientizare – ramane de vazut daca facem ceva pe cont propriu, daca cerem sprijinul autoritatilor sau facem o colaborare la nivelul producatorilor. Categoric e nevoie de ceva.\u0093 Probabil, ideea companiei Arctic va fi preluata si de alte companii. Deja, operatorii de telefonie mobila incep sa se gandeasca la colectare si reciclare. \u0084Un proces de colectare in vederea reciclarii a telefoanelor mobile defecte sau vechi face parte din preocuparile noastre viitoare\u0093, spun reprezentantii Connex-Vodafone, care au constatat ca in acest an vanzarile de telefoane mobile clientilor existenti se va tripla fata de 2004. Lipsa unor centre de colectare si a investitiilor in unitatile de reciclare au fost pentru unii producatori impedimente in organizarea de campanii de buy-back, spune Bobby Durbac, marketing manager la Panasonic Romania. <\/P> \u0084Centrele de colectare a bateriilor in magazine sunt rara avis. Afara, in fiecare supermarket ai cutiuta de baterii vechi\u0093, spune managerul, care nu crede ca o campanie pentru televizoare – cel mai bine vandut produs Panasonic – ar fi eficienta. \u0084Suntem inca in etapa \u00abimi schimb televizorul cu diagonala de 54 din sufragerie, il mut in dormitor si-mi iau un 29 de inci\u00bb.\u0093 Mai exact, o etapa de acumulare. LG Electronics, in schimb, a lansat in primavara o astfel de campanie tocmai pe televizoarele marca Goldstar, desi nici o alta reprezentanta LG din lume nu s-a mai folosit vreodata de acest instrument de marketing. <\/P> \u0084Aceasta campanie a fost lansata ca urmare a informatiilor pe care le detinem conform carora in perioada 1996-2000 s-au vandut in Romania un numar-record de televizoare Goldstar\u0093, povesteste Ioana Cristescu, marketing manager la LG Electronics Romania. \u0084In acelasi timp, discutand cu reprezentatii centrelor service, majoritatea clientilor erau multumiti de calitatea produselor si ar fi dorit sa le inlocuiasca cu altele ale aceluiasi producator.\u0093 Experimentul a reusit: in perioada campaniei, aproximativ 10.000 de posesori de televizoare Goldstar s-au prezentat cu factura prin care demons-trau ca au cumparat un televizor marca Goldstar si primeau unul nou la pret promotional. \u0084Nu a fost o campanie traditionala de buy-back, prin care sa si colectam televizoarele vechi\u0093, recunoaste Ioana Cristescu.<\/P> In locuinta din Bucuresti a Danielei Anastasiu, 57 de ani, exista patru frigidere: doua in balcon si doua pe hol. Dar numai unul, cel de pe hol, isi mai respecta menirea. Restul au devenit dulapuri de muraturi, compoturi sau borcane goale. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[993],"class_list":["post-1475","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-dreptul-la-nostalgie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1475","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1475"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1475\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22946,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1475\/revisions\/22946"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1475"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1475"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1475"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
Daniela Anastasiu e unul dintre cei care nu s-au lasat convinsi de campania de buy-back a producatorului de electrocasnice Arctic din 2001, cand compania oferea un discount de un milion de lei la achizitia unui frigider nou Arctic celor ce-si aduceau frigiderul mai vechi de zece ani la reciclat. Discountul insemna 8-10% din valoarea produsului nou. \u0084E greu sa convingi un om sa scoata un produs din casa\u0093, recunoaste Monica Iavorschi, director de marketing si vanzari la Arctic. \u0084Daca primeste ceva la schimb, e fericit si il aduce. Daca nu, gaseste sa faca ceva creativ cu el.\u0093<\/P>
Alaturi de Arctic, si alte companii precum Dacia, Porsche, Tiriac Auto, LG Electronics sau Canon au lansat apeluri romanilor sa renunte la autoturismul, televizorul sau faxul vechi in schimbul unei reduceri de pret la achizitia unora noi. Autoturismele au fost de regula reconditionate si revandute de catre producator, iar electrocasnicele – reciclate. Ce au castigat initiatorii campaniilor? Unii vorbesc de cresterea vanzarilor, altii de cea a vizibilitatii. Unii spun ca le aduce \u0084market share\u0093 (cota de piata), altii ca ii ajuta sa intre mai repede pe piata cu o noua tehnologie. Daca vorbim de autoturisme, vorbim in plus si de profituri considerabile si – poate mai important – constante, daca activitatea de buy-back e constanta.<\/P>
Cert este ca tot mai multe companii din sectoare tot mai diverse constata ca piata careia se adreseaza e mai degraba o piata de inlocuire. Asa e la frigidere si la aragazuri, unde gradul de dotare este de 95-97% – adica fiecare familie are macar un frigider si un aragaz. Daca piata totala de frigidere este de 600.000 de bucati pe an, \u0084probabil ca inlocuirea este de peste 75%\u0093, estimeaza Monica Iavorschi de la Arctic. Din studii de comportament asupra clientilor, Arctic a constatat ca si familiile tinere, proaspat mutate intr-un apartament si aflate la prima achizitie a unui frigider, se comporta ca si cum ar fi la a doua sau la a treia achizitie, pentru ca apeleaza inainte la sfatul parintilor sau al prietenilor care au mai cumparat frigidere. O diferenta exista in cazul masinilor de spalat, care sunt \u0084relativ noi\u0093 si care sunt cumparate in principal ca prime achizitii. Gradul de dotare cu aceste aparate este de 55% si \u0084nu creste foarte repede din cauza infrastructurii\u0093, spune Iavorshi, amintind de numarul mare de sate lipsite de apa curenta. <\/P>
De inlocuire vorbim, in peste jumatate din cazuri, si pentru cumparatorii de autoturisme, chiar daca gradul de motorizare plasa anul trecut Romania pe penultimul loc in Europa cu 113 autoturisme la mia de locuitori (iar previziunile pentru acest an tot nu ne scot din coada listei tarilor din regiune, cu toate ca indicele de motorizare va ajunge in jurul cifrei 190, conform informatiilor furnizate de Raluca Lupsa, director de marketing la Dacia Comercial). Mai precis, cu toate ca mai e loc si de un prim autoturism in multe gospodarii, \u0084peste 50% dintre masinile care se vand, se vand unor clienti care au mai avut o masina pe care o vand sau au vandut-o\u0093, spune si Marius Carp, directorul Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile. Urmarind aceasta idee, foarte multi dealeri auto au dezvoltat de curand activitati constante de \u0084buy-back\u0093, din care au marje de profit de la 1 pana la 20% pe tranzactie. Unii importatori si-au infiintat chiar divizii specializate in acceptarea de autoturisme rulate ca avans pentru achizitionarea unei masini noi: Porsche are divizia Weltauto din 2004, iar Tiriac Auto are din 2003 Star Forum, prin care estimeaza sa tranzactioneze pana la finele lui 2005 peste 130 de autoturisme in sistem buy-back.<\/P>
Initial, compania Star Forum a fost creata pentru a achizitiona masini rulate la pretul pietei si a le vinde la pretul pietei, scopul fiind de a aduce clienti noi si nu neaparat de a genera profit din activitatea de buy-back, spune Cristian Sava, seful departamentului de vanzari al Star Forum. Dar, pentru ca multi dealeri nu au fost de acord cu aceasta politica, s-a ajuns la situatia in care masinile au fost achizitionate pe cat posibil la un pret sub cel al pietei. Asa se face ca marja de profit a dealerilor e considerabila: 10 – 20% din pretul masinii. Dar targetul Star Forum s-a limitat la persoanele juridice, care voiau sa-si schimbe parcul de masini si nu aveau timp sa-si caute cumparatori in piata care sa le ofere cel mai bun pret. Asa s-a intamplat cu o companie din domeniul farmaceutic, care \u0084a venit cu 160 de Skoda si a cumparat 300 de Forduri\u0093, spune Cristian Sava. <\/P>
Directorul Weltauto, Horatiu Moldovan, spune ca marja bruta a profitului dealerilor companiei urca pana la 9%. Weltauto a tranzactionat deja peste 150 de autovehicule in sistem buy-back, iar tinta pentru 2006 se ridica la aproape 800 de autoturisme, in conditiile in care sistemul va fi practicat de trei centre de vanzare ale Porsche: doua in Bucuresti si unul in Suceava.<\/P>
Dar daca aceste divizii se ocupa constant de buy-back, fara vreun marketing agresiv, bazandu-se mai mult pe promovarea din vorba in vorba, piata auto a cunoscut si campanii propriu-zise de buy-back, prin care s-a urmarit mai mult decat atragerea de clienti noi si sporirea vanzarilor. Cea mai recenta astfel de campanie a fost lansata in Bucuresti de Dacia, cu ocazia lansarii modelului Logan. Atunci a fost \u0084in primul rand vorba de fidelizare\u0093, povesteste directorul de marketing Raluca Lupsa. <\/P>
<\/SPAN>\u0084Noi avand acest avantaj imens de a avea un parc de 1 milion de utilizatori, trebuie intai de toate sa reusim sa ii mentinem in interiorul gamei.\u0093 Dar daca \u0084ce am facut pana acum a fost mai mult un soi de experiment, de exercitiu, sa vedem cat de deschisi sunt romanii la aceasta idee\u0093, in 2006 managerul spune ca va incerca sa extinda sistemul la nivelul tuturor agentilor autorizati ai companiei, pentru ca \u0084sistemul buy-back asigura vanzari constante\u0093, in vreme ce vanzarile traditionale de masini oscileaza in timpul anului in functie de sezon si de alti factori. Dealerii Dacia acum practica buy-back-ul dupa reguli proprii. Principala dificultate a oricarui vanzator de vehicule de ocazie in Romania este lipsa unei grile de decotare, adica a unui sistem \u0084cum exista oriunde in alta tara din Europa Centrala si de Est\u0093 prin care orice dealer sa stie ce pret sa aplice unui vehicul de marca \u0084x\u0093 cu \u0084y\u0093 kilometri la bord, daca starea tehnica a masinii este buna. \u0084Ar trebui sa existe o companie independenta care sa aiba aceasta initiativa\u0093, spune Lupsa. <\/SPAN><\/P>
Deocamdata, buy-back-ul are mai mult succes in pietele mai dezvoltate. Chiar daca au putere de cumparare mai mare raportata la puterea de cumparare a romanului, occidentalii sunt foarte pragmatici in achizitionarea unei masini, spune directorul de marketing de la Dacia. \u0084Vor sa plateasca exact cat e necesitatea lor, exact ce le satisface dorinta din acel moment, de mobilitate, de \u00abshow off\u00bb, sau pur si simplu nevoia de a avea o a doua masina pentru ca bunica sau femeia care are grija de copii sa poata merge sa ia copiii de la gradinita sau sa faca piata.\u0093 Dar nici piata romaneasca nu va mai astepta mult succesul, cred cunoscatorii, care nu se tem de valul de masini second hand importate pe care il anticipeaza o data cu aderarea la comunitatea europeana. <\/P>
In afara de avantajul vanzarilor constante, sistemul de buy-back mai poate fi folosit la ceva, a descoperit compania Arctic. La indeplinirea obiectivelor pentru protectia mediului. Obligatia Romaniei de a se alinia la standardele UE in ce priveste protectia mediului se va traduce in cazul producatorilor de electronice si electrocasnice in obligatia de a colecta si recicla o cantitate de deseuri de produse din categoria furnizata, proportionala cu cota lor de piata. Si startul pentru aplicarea legii e aproape: 1 ianuarie 2006. Pana la finalul lui 2006, ar trebui colectate in medie 2 kg pe cap de locuitor – mult, avand in vedere ca obiceiul romanului este de a \u0084nu arunca nimic\u0093, dupa cum a constatat Monica Iavorschi de la Arctic prin studiile de comportament realizate de companie. <\/P>
Intr-adevar, logistica necesara unei adevarate campanii de buy-back impune costuri considerabile. Arctic a constatat acest lucru in 2001.<\/P>
\u0084Costurile de logistica sunt undeva la 2-3% din valoarea produsului nou, iar cel de reciclare ajunge la 5-6%\u0093, spune directorul de marketing de la Arctic, care isi aminteste ca succesul campaniei din 2001 s-a concretizat prin vanzarea a cateva mii de frigidere, \u0084undeva intre cinci si zece mii\u0093.<\/P>
\u0084Daca adaugi discountul pe care il oferi, ajungi la un minus de 15%, poate si mai mult. Poate fi insa eficient in functie de vanzarile pe care le generezi.\u0093 Daca producatorii isi vor mentine intentia de a colecta si recicla aparatele electronice si electrocasnice devenite in unele gospodarii simplu mobilier, indicatori precum \u0084perioada de viata\u0093 a acestor aparate va scadea drastic in curand. Astfel, daca pentru frigidere durata de viata era de 20 de ani in urma cu cinci ani, acum este de 15 ani si tendinta merge catre zece ani in trei-patru ani, conform datelor Arctic. Noi sa fim sanatosi.
<\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"