{"id":147344,"date":"2017-05-15T10:00:00","date_gmt":"2017-05-15T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=147344"},"modified":"2017-05-15T10:00:00","modified_gmt":"2017-05-15T10:00:00","slug":"ce-fac-millennialii-cu-banii-si-de-ce-ar-trebui-sa-se-gandeasca-la-pensie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=147344","title":{"rendered":"Ce fac millennialii cu banii \u015fi de ce ar trebui s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la pensie"},"content":{"rendered":"

\nGhid pentru tineri: cum s\u0103 economise\u015fti mai mult, mai eficient?<\/strong><\/a><\/h2>\n

\nCum s\u0103 investe\u015fti la burs\u0103 \u00een c\u00e2\u0163iva pa\u015fi<\/strong><\/a><\/h2>\n

\nCare sunt cele mai recomandate c\u0103r\u0163i de educa\u0163ie financiar\u0103. C\u0103r\u0163ile pe care trebuie s\u0103 le cite\u015fti dac\u0103 vrei s\u0103 faci bani<\/strong><\/a><\/h2>\n

\nTinerii ar trebui s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 c\u0103 la un moment dat nu vor mai fi tineri\u201d, r\u0103spunde Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucure\u015fti, c\u00e2nd e \u00eentrebat care este primul lucru la care tinerii ar trebui s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u00eenainte de a investi pe burs\u0103. Poate p\u0103rea un truism, \u00eens\u0103 este o realitate la care foarte pu\u0163in tineri se g\u00e2ndesc.<\/p>\n

\nSe vorbe\u015fte mai des despre educa\u0163ie financiar\u0103 \u015fi despre proiectele de promovare a educa\u0163iei financiare, iar marile companii din industria financiar\u0103 (b\u0103ncile, fondurile de investi\u0163ii sau de pensii) au realizat sau realizeaz\u0103 proiecte pentru con\u015ftientizarea importan\u0163ei educa\u0163iei \u00een acest sens. Cu toate acestea, statisticile nu arat\u0103 bine.<\/p>\n

\nEDUCA\u0162IA FINANCIAR\u0102, LIMB\u0102 STR\u0102IN\u0102 PENTRU ROM\u00c2NI<\/p>\n

\nUn sondaj efectuat de Standard & Poor\u2019s a plasat Rom\u00e2nia pe ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 \u00een materie de cuno\u015ftin\u0163e financiare. Rata de alfabetizare financiar\u0103 a rom\u00e2nilor este de doar 22%, cu mult \u00een urm\u0103 fa\u0163\u0103 de liderii acestui clasament, adic\u0103 \u0163\u0103rile nordice – Suedia, Danemarca \u015fi Norvegia, care au o rat\u0103 de 71%.<\/p>\n

\nRatele de alfabetizare financiar\u0103 variaz\u0103 destul de mult de-a lungul b\u0103tr\u00e2nului continent. \u00cen medie, 52% dintre adul\u0163ii din Europa \u00een\u0163eleg conceptele financiare. Gradul de alfabetizare financiar\u0103 cel mai ridicat se reg\u0103se\u015fte \u00een Danemarca, Norvega, Suedia, Germania \u015fi Olanda, unde cel pu\u0163in 65% dintre adul\u0163i au cuno\u015ftin\u0163e financiare. Ratele scad c\u00e2nd e vorba de sudul Europei, \u00een \u0163\u0103ri precum Grecia, Spania, Italia sau Portugalia, dar situa\u0163ia este mai grav\u0103 \u00een \u0163\u0103rile din Europa de Est: rata de alfabetizare financiar\u0103 \u00een Bulgaria este de 35%, \u00een Ungaria 54%, \u00een Moldova 27%, \u00een Ucraina 40% \u015fi \u00een Serbia 38%. A\u015fadar to\u0163i vecinii no\u015ftri stau mai bine ca noi la acest capitol.<\/p>\n

\n\u201eEste important ca p\u0103rin\u0163ii s\u0103 le ofere copiilor o educa\u0163ie financiar\u0103 practic\u0103, d\u00e2ndu-le bani de buzunar, de exemplu, s\u0103-i \u00eencurajeze s\u0103 deschid\u0103 un cont de economii, s\u0103-i \u00eenve\u0163e cum s\u0103 administreze banii. Acest copil va avea o abilitate mai t\u00e2rziu de a nu se pierde \u00een via\u0163\u0103 atunci c\u00e2nd este cu adev\u0103rat adult independent\u201d, este de p\u0103rere Sobolewski.<\/p>\n

\nDatele la nivel global arat\u0103 c\u0103 35% din b\u0103rba\u0163i \u015fi 30% dintre femei sunt alfabetiza\u0163i financiar. De\u015fi femeile tind s\u0103 r\u0103spund\u0103 mai des gre\u015fit la \u00eentreb\u0103ri legate de educa\u0163ia financiar\u0103, acestea sunt \u015fi mai predispuse s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 nu \u015ftiu dec\u00e2t s\u0103 r\u0103spund\u0103 ceva gre\u015fit. Diferen\u0163a dintre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei se p\u0103streaz\u0103 indiferent de v\u00e2rst\u0103 sau de provenien\u0163\u0103, c\u0103 este vorba de \u0163\u0103ri cu economie dezvoltat\u0103 sau nu. \u201e\u00cen opinia mea, educa\u0163ia financiar\u0103 nu are leg\u0103tur\u0103 cu erudi\u0163ia economico-financiar-bancar\u0103. Are leg\u0103tur\u0103 \u00eens\u0103 cu disciplina \u015fi planificarea financiar\u0103 \u015fi nu cred c\u0103 acestea vor fi vreodat\u0103 punctele noastre forte\u201d, este de p\u0103rere Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nPotrivit unui studiu realizat de BCR \u00eempreun\u0103 cu Unlock, fundamentele culturale ale rom\u00e2nilor, bazate pe ne\u00eencredere, criticism \u015fi frica de a gre\u015fi, influen\u0163eaz\u0103 \u015fi modul \u00een care \u00een\u0163eleg educa\u0163ia financiar\u0103. 75% dintre responden\u0163i ai sondajului \u00een\u0163eleg prin educa\u0163ie financiar\u0103 faptul de a nu \u00eemprumuta bani dec\u00e2t dac\u0103 sunt siguri c\u0103 \u00eei pot da \u00eenapoi, iar 66% \u00een\u0163eleg s\u0103 nu cheltuiasc\u0103 mai mult dec\u00e2t c\u00e2\u015ftig\u0103 \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi prioritizeze cheltuielile. Pu\u0163in mai mult de jum\u0103tate (59%) \u00een\u0163eleg prin educa\u0163ie financiar\u0103 \u015ftiin\u0163a de a investi banii sau s\u0103 \u00eenve\u0163e cum s\u0103 foloseasc\u0103 banii pentru a putea economisi (58%).<\/p>\n

\nMillennialii sunt \u00eengrijora\u0163i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu economiile, dar \u00een acela\u015fi timp cheltuiesc mai mul\u0163i bani pe cafea dec\u00e2t economisesc pentru pensie, arat\u0103 informa\u0163iile unui sondaj realizat de Acorns, aplica\u0163ie de investi\u0163ii, la care au r\u0103spuns peste 1.900 de tineri din mai multe \u0163\u0103ri europene. Mare parte (46%) dintre cei cu v\u00e2rste \u00eentre 18 \u015fi 35 ani ar renun\u0163a la o \u00eent\u00e2lnire cu vedeta favorit\u0103 dac\u0103 ar \u00eensemna s\u0103 scape de o datorie de 10.000 de dolari, dar \u00een acela\u015fi timp 44% dintre femei (\u00eentre 18 \u015fi 35 de ani) cheltuie mai mul\u0163i bani pe cafeaua de diminea\u0163\u0103 dec\u00e2t economisesc. De asemenea, 41% dintre millennialii cu v\u00e2rste \u00eentre 24 \u015fi 35 de ani cred c\u0103 \u201enu vor avea siguran\u0163a financiar\u0103 necesar\u0103 pentru pensionare dup\u0103 v\u00e2rsta de 65 de ani\u201d.<\/p>\n

\nRaportul Acorns mai arat\u0103 c\u0103 doar 5% dintre tinerii cu v\u00e2rste \u00eentre 18 \u015fi 23 de ani economisesc activ, 73% nu au un buget lunar, 70% cred c\u0103 sistemul educa\u0163ional nu i-a ajutat s\u0103-\u015fi administreze finan\u0163ele \u015fi 39% sunt \u00eengrijora\u0163i de viitorul lor financiar. \u201eCei mai mul\u0163i tr\u0103iesc clipa \u015fi nu au exerci\u0163iul de a-\u015fi g\u00e2ndi via\u0163a financiar\u0103 pe termen mai lung, nu \u00ee\u015fi seteaz\u0103 obiective \u015fi evit\u0103 s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la lucrurile mai pu\u0163in pl\u0103cute care se pot \u00eent\u00e2mpla \u015fi pentru care ar trebui s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 din punct de vedere financiar\u201d, este de p\u0103rere Nicoleta Deliu, \u015fef departament comunicare corporativ\u0103 \u015fi afaceri comunitare, BCR.<\/p>\n

\nParadoxal, c\u00e2nd vine vorba de asigurarea unui trai decent, majoritatea sunt de acord c\u0103 pentru a atinge un nivel de succes financiar este nevoie de investi\u0163ie (pe o scar\u0103 de la 1 la 10, tinerii au acordat nota 7 importan\u0163ei investi\u0163iei \u00een viitor). Cu toate acestea, mai mult de o treime (37%) sunt \u00eengrijora\u0163i c\u0103 vor pierde bani dac\u0103 investesc pe burs\u0103, \u00een timp ce 32% acuz\u0103 lipsa de cuno\u015ftin\u0163e, iar 26,7% consider\u0103 c\u0103 nu au destui bani pentru a investi.<\/p>\n

\nUn alt sondaj, realizat de Franklin Templeton Investment, sus\u0163ine acela\u015fi lucru: 70% dintre millenniali sunt \u00eengrijora\u0163i c\u0103 nu economisesc destul, dar 40% dintre ei nu au niciun plan, nicio strategie pentru economisire. Acest paradox subliniaz\u0103 importan\u0163a educa\u0163iei financiare pentru genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103, care, aflat\u0103 la \u00eenceputul unei cariere, are cel mai mult de c\u00e2\u015ftigat dac\u0103 se acord\u0103 de pe acum aten\u0163ie nevoilor pe care le vor avea dup\u0103 pensionare.<\/p>\n

\nUn motiv important pentru care tinerii nu economisesc ar putea fi costul ridicat al vie\u0163ii (de pild\u0103 cu chiria, m\u00e2ncarea etc.), astfel c\u0103 nu mai au resurse pentru a \u201epune deoparte\u201d. Totu\u015fi, datele Eurostat arat\u0103 c\u0103 v\u00e2rsta medie la care un t\u00e2n\u0103r din Rom\u00e2nia pleac\u0103 de la p\u0103rin\u0163i este de 27,9 ani, pu\u0163in mai mare dec\u00e2t media din statele Uniunii Europene. \u00cen Rom\u00e2nia, un b\u0103rbat se mut\u0103 de la p\u0103rin\u0163i la v\u00e2rsta de 30 de ani, \u00een timp ce o femeie pleac\u0103 de acas\u0103 la 25,6 ani. A\u015fadar, teoretic, acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 millennialii nu ar trebui s\u0103 se \u00eengrijoreze cu cheltuieli ca plata chiriei sau ratele la banc\u0103 \u015fi ar putea economisi; dar nu o fac. Ci consum\u0103.<\/p>\n

\nCheltuielile pentru investi\u0163ii, destinate pentru cump\u0103rarea sau construc\u0163ia de locuin\u0163e, achizi\u0163ia de terenuri \u015fi echipament necesar gospod\u0103riei, cump\u0103rarea de ac\u0163iuni etc. de\u0163in o pondere mic\u0103 \u00een cheltuielile totale ale gospod\u0103riilor popula\u0163iei (doar 0,2%), conform datelor Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103.<\/p>\n

\nDe fapt, rom\u00e2nii aloc\u0103 lunar o sum\u0103 mai mare pe tutun \u015fi alcool dec\u00e2t cheltuiesc pe \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte. Cheltuielile totale ale popula\u0163iei \u00een trimestrul IV din 2016 au fost de 2.692 de lei lunar pe gospod\u0103rie, adic\u0103 1.019 lei pe persoan\u0103, \u015fi au reprezentat aproape 87% din nivelul veniturilor totale. Din aceast\u0103 sum\u0103, 8% reprezint\u0103 cheltuielile pentru tutun \u015fi alcool pe gospod\u0103rie, adic\u0103 215 lei, \u00een medie la nivel na\u0163ional. Totu\u015fi, doar circa 5 milioane de rom\u00e2ni sunt fum\u0103tori. Restul banilor se duc pe bunuri alimentare \u015fi nealimentare \u015fi plata facturilor.<\/p>\n

\nDac\u0103 un t\u00e2n\u0103r de 25 de ani ar pune deoparte 100 de lei \u00een fiecare lun\u0103 p\u00e2n\u0103 la pensionare, ar str\u00e2nge \u00een cont \u00een jur de 48.000 de lei, adic\u0103 \u00een jur de 10.000 de euro. Poate nu pare o sum\u0103 mare, dar este mult mai bine dec\u00e2t nimic. Pe termen mai scurt, pentru o sum\u0103 depus\u0103 ini\u0163ial de 100 de lei, apoi o sum\u0103 depus\u0103 lunar tot de 100 de lei, timp de 36 de luni, la banca care ofer\u0103 cea mai mare dob\u00e2nd\u0103 la momentul actual (Intesa Sanpaolo Bank), t\u00e2n\u0103rul va ob\u0163ine 3.711 lei, cu 111 lei mai mult dec\u00e2t dac\u0103 i-ar fi \u0163inut la saltea.<\/p>\n

\nLipsa economiilor denot\u0103 \u015fi o lips\u0103 a educa\u0163iei financiare. Pentru a combate acest lucru, at\u00e2t autorit\u0103\u0163ile, c\u00e2t \u015fi multe institu\u0163ii financiare au lansat diverse programe de educare a publicului, deopotriv\u0103 pentru copii, c\u00e2t \u015fi pentru adul\u0163i. Junior Achievement Rom\u00e2nia, organiza\u0163ie nonprofit, are programe de educa\u0163ie financiar\u0103, educa\u0163ie antreprenorial\u0103 sau educa\u0163ie economic\u0103, pentru diferite grupe de v\u00e2rst\u0103. Banca Transilvania \u015fi Ken Academy, \u015fcoal\u0103 privat\u0103, au ini\u0163iat un program educa\u0163ie financiar\u0103 pentru copiii din clasele I-VIII; ace\u015ftia \u00eenva\u0163\u0103 cum s\u0103 fac\u0103 economii, cum s\u0103 cheltuiasc\u0103 responsabil sau cum s\u0103 fac\u0103 investi\u0163ii \u015fi dona\u0163ii.<\/p>\n

\nDe asemenea, \u015fi BCR a pornit o campanie, lans\u00e2nd primul Centru de Dialog Financiar, prin care ofer\u0103 consultan\u0163\u0103 gratuit\u0103 rom\u00e2nilor, nu doar clien\u0163ilor b\u0103ncii, care \u00ee\u015fi doresc s\u0103 \u00eenve\u0163e cum s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 un plan financiar pe termen lung \u015fi un jurnal financiar.<\/p>\n

\n\u00cen plus, BCR a lansat \u015fi programul adresat adul\u0163ilor \u201e\u015ecoala de Bani\u201d, prin intermediul c\u0103ruia rom\u00e2nii ar urma \u201es\u0103 devin\u0103 con\u015ftien\u0163i despre importan\u0163a gestion\u0103rii cu responsabilitate a banilor \u015fi despre modul \u00een care pot lua decizii financiare mai bune\u201d. Potrivit BCR, p\u00e2n\u0103 la finele lunii aprilie, aproximativ 5.000 de oameni din \u00eentreaga \u0163ar\u0103 au participat la aceste cursuri. \u201e\u00cen prezent, \u0163inem cam 50 de cursuri de educa\u0163ie financiar\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, \u00een toat\u0103 \u0163ara, \u015fi aproximativ 10 de persoane particip\u0103, \u00een medie, la c\u00e2te un astfel de curs\u201d, spune Nicoleta Deliu.<\/p>\n

\n\u00cen aceste condi\u0163ii, Rom\u00e2nia a fost premiat\u0103 de c\u0103tre organiza\u0163ia nonprofit Child and Youth Finance International (CYFI) pentru proiectele de educa\u0163ie financiar\u0103 destinate copiilor \u015fi tinerilor, care au avut ca principal obiectiv diminuarea excluziunii financiare. Includerea \u0163\u0103rii noastre pe aceast\u0103 list\u0103 vine ca urmare a implement\u0103rii proiectelor \u015fi programelor, \u00een domeniul educa\u0163iei financiare, derulate de Autoritatea de Supraveghere Financiar\u0103 (ASF), Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei (BNR) \u015fi Ministerul Educa\u0163iei Na\u0163ionale.<\/p>\n

\n\u015eI TOTU\u015eI SOLU\u0162II SUNT DIN BEL\u015eUG<\/p>\n

\nC\u00e2nd vine vorba de asigurarea unui viitor f\u0103r\u0103 griji, tinerii au, de obicei, trei tipuri de solu\u0163ii: s\u0103 economiseasc\u0103 bani \u00eentr-un cont la banc\u0103, s\u0103 investeasc\u0103 \u00eentr-un fond de pensii sau s\u0103 investeasc\u0103 la burs\u0103. Fiecare dintre aceste variante are plusuri \u015fi minusuri.<\/p>\n

<\/p>\n

\n\u201ePentru un t\u00e2n\u0103r de 30 de ani, care nu are foarte multe responsabilit\u0103\u0163i \u015fi care \u00ee\u015fi permite s\u0103 ri\u015fte, \u00eei recomand s\u0103 cumpere ac\u0163iuni. Poate nu de to\u0163i banii, dar 70% i-a\u015f investi \u00een ac\u0163iuni. Ideal pentru cineva care vrea s\u0103 investeasc\u0103 la burs\u0103 ar fi s\u0103 fac\u0103 acest lucru ca strategie pe termen lung, nu s\u0103 speculeze\u201d, este de p\u0103rere Ronnie Khreis, analist \u00een cadrul companiei de brokeraj Intercapital Invest.<\/p>\n

\n\u201eUnul dintre miturile pe care internetul le-a dobor\u00e2t e c\u0103 ai nevoie de prea mul\u0163i bani sau c\u0103 ai nevoie de prea mult timp ca s\u0103 devii investitor. Adev\u0103rul e c\u0103 lumea financiar\u0103 deschide posibilit\u0103\u0163i extraordinare \u015fi f\u0103r\u0103 precedent at\u00e2t pentru investitori, c\u00e2t \u015fi pentru companii\u201d, a declarat Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucure\u015fti (BVB),  \u00een cadrul unui eveniment al BVB.<\/p>\n

\n\u201eInvesti\u0163ia este g\u00e2ndit\u0103 ca o strategie pe termen lung, dar nu trebuie s\u0103 fie neap\u0103rat a\u015fa. Exist\u0103 mai multe metode prin care poate fi folosit\u0103 pia\u0163a de capital de c\u0103tre tineri. Chiar dac\u0103 tindem s\u0103 subliniem importan\u0163a investi\u0163iilor pe termen mediu sau pe termen lung, noi le suger\u0103m oamenilor s\u0103 aib\u0103 o atitudine mai activ\u0103, s\u0103 speculeze, s\u0103 foloseasc\u0103 bursa ca pe o platform\u0103 pentru a ob\u0163ine venituri \u00eentr-un timp mai scurt\u201d, este de p\u0103rere Sobolewski.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nReprezentan\u0163ii bursei dau asigur\u0103ri c\u0103 nu e nevoie de foarte mul\u0163i bani pentru a \u00eencepe s\u0103 tranzac\u0163ionezi pe burs\u0103 \u015fi nici s\u0103 fii vreun geniu al matematicii. Este nevoie s\u0103 cite\u015fti \u015fi s\u0103 fii familiar cu termenii folosi\u0163i la burs\u0103 \u015fi de un cont cu 500-1.000 de lei pentru a putea \u00eencepe s\u0103 cumperi ac\u0163iuni. Mai departe, \u00een func\u0163ie de c\u00e2t e\u015fti dispus s\u0103 ri\u015fti, ai diferite op\u0163iuni. \u201eDac\u0103 vrei s\u0103 investe\u015fti ceva cu zero risc, dar care nu are randament ridicat, po\u0163i cump\u0103ra titluri de stat. Dac\u0103 vrei s\u0103-\u0163i asumi un risc mai mare, po\u0163i investi \u00een ac\u0163iuni \u00een companiile mari ale Rom\u00e2niei din sectorul utilit\u0103\u0163ilor, energetic. De asemenea, dac\u0103 ai un apetit mai mare pentru risc, viz\u00e2nd \u00eens\u0103 \u015fi c\u00e2\u015ftiguri mai mari, atunci po\u0163i cump\u0103ra ac\u0163iuni la companii mici aflate \u00een cre\u015ftere, fie pe pia\u0163a principal\u0103, fie pe pia\u0163a AeRo\u201d, sf\u0103tuie\u015fte Sobolewski.<\/p>\n

\n\u201eCa regul\u0103 general\u0103, sunt de p\u0103rere s\u0103 nu risc\u0103m niciodat\u0103 ceea ce nu suntem dispu\u015fi s\u0103 pierdem. Deci 10.000 euro pot s\u0103 stea foarte bine \u00eentr-un cont de economii sau \u00een titluri de stat p\u00e2n\u0103 la avans la o cas\u0103, ac\u0163iuni pe burs\u0103, fonduri de investi\u0163ii, metale pre\u0163ioase etc.\u201d, spune Anca Bidian.<\/p>\n

\nAurel Bernat, director general adjunct la BT Asset Management, este de p\u0103rere c\u0103 majoritatea clien\u0163ilor se g\u00e2ndesc c\u0103 obliga\u0163iunile sunt asem\u0103n\u0103toare cu depozitele bancare. \u201eCu toate acestea, pu\u0163ini iau \u00een calcul poten\u0163iala fluctua\u0163ie ce ar putea ap\u0103rea \u00een cazul cre\u015fterii de dob\u00e2nd\u0103. Uit\u00e2ndu-m\u0103 la nivelul dividendelor \u015fi al obi\u015fnuin\u0163ei clien\u0163ilor de a privi de la bun \u00eenceput ac\u0163iunile ca fiind volatile, cred c\u0103 ac\u0163iunile nu reprezint\u0103 un risc mare. At\u00e2t timp c\u00e2t clientul \u00een\u0163elege riscul \u015fi \u015fi-l asum\u0103, avem poten\u0163ial de cre\u015ftere\u201d.<\/p>\n

\nO alt\u0103 abordare semnalat\u0103 de \u015feful BVB ar fi achizi\u0163ionarea de ac\u0163iuni ale unei companii cu o politic\u0103 de acordare a dividendelor. Astfel se poate crea un venit suplimentar f\u0103r\u0103 ca investitorul s\u0103 fie nevoit s\u0103 acorde permanent aten\u0163ie fluctua\u0163iei de pre\u0163uri ale ac\u0163iunilor. \u201eUnii investitori \u00ee\u0163i vor spune c\u0103 vor s\u0103 c\u00e2\u015ftige profit\u00e2nd de evolu\u0163ia ac\u0163iunilor – ob\u0163in\u00e2nd cele mai mari venituri din v\u00e2nzarea \u015fi cump\u0103rarea de ac\u0163iuni, iar venitul din dividende e ceva bine venit, dar nu este principalul motiv pentru care se investe\u015fte pe burs\u0103. Al\u0163ii nu sunt la fel de activi \u015fi aleg ac\u0163iuni la companii care dau dividende, care au profituri bune, \u015fi nu sunt foarte interesa\u0163i de fluctua\u0163ia pre\u0163urilor ac\u0163iunilor\u201d, spune Sobolewski.<\/p>\n

\n\u015ei Drago\u015f Manolescu, directorul general adjunct al OTP Asset Management, este convins c\u0103 dividendele sunt mai interesante dec\u00e2t dob\u00e2nzile. \u201ePrincipala tem\u0103 la BVB este dividendul \u015fi sunt ferm convins c\u0103 \u015fi anul acesta BVB va avea printre cele mai mari randamente ale dividendelor din lume\u201d, a spus el \u00een cadul unei conferin\u0163e.<\/p>\n

\n\u201e\u00centotdeauna voi recomanda investi\u0163iile pentru dezvoltarea unui venit pasiv (nu doar cele pe burs\u0103). Warren Buffett nu a avut cas\u0103 proprie nici c\u00e2nd avea investi\u0163ii de 7 milioane de dolari \u00een ac\u0163iuni\u201d, spune Lauren\u0163iu Mihai, care la v\u00e2rsta de 21 de ani a lansat o afacere despre care spune c\u0103 s-a dublat de la un an la altul. \u00cen prezent, t\u00e2n\u0103rul conduce o agen\u0163ie de digital marketing \u015fi administreaz\u0103 site-ul laurentiumihai.ro, ghid de educa\u0163ie financiar\u0103. \u201eS\u0103 nu ne baz\u0103m doar pe venitul activ pe care \u00eel ob\u0163inem (salariu sau propria afacere \u00een care suntem implica\u0163i activ), ci s\u0103 ne dezvolt\u0103m cel pu\u0163in dou\u0103 surse de venit pasiv: investi\u0163ii pe burs\u0103, Forex, aur, bitcoin, afaceri f\u0103r\u0103 implicare, proiecte online, cursuri online \u015fi a\u015fa mai departe\u201d, continu\u0103 el.<\/p>\n

\nDrago\u015f Neac\u015fu, CEO Erste Asset Management, spune c\u0103: \u201eMitul gre\u015fit al sumei mari de bani \u015fi lipsa informa\u0163iilor sunt principalele bariere \u00een calea neparticip\u0103rii \u00eentr-un fond de investi\u0163ii. Despre fondurile de investi\u0163ii s-au spus multe: c\u0103 sunt complicate, c\u0103 nu sunt pentru oricine. Pu\u0163ini sunt \u00eens\u0103 cei care \u015ftiu exact ce este un fond de investi\u0163ii sau cum func\u0163ioneaz\u0103 el\u201d.<\/p>\n

\nTotu\u015fi num\u0103rul investitorilor pe pia\u0163a de capital de la Bucure\u015fti, catalogat\u0103 ca fiind \u00eenc\u0103 una de frontier\u0103, era la finele anului trecut de aproximativ 66.500, la pragul minim din 2006 \u00eencoace, \u00een condi\u0163iile \u00een care list\u0103rile publice ini\u0163iale (IPO) sunt aproape inexistente, costurile cu alinierea la legisla\u0163ia european\u0103 sunt \u00een cre\u015ftere, iar investitorii se \u00eentorc cu greu la tranzac\u0163ionare dup\u0103 o perioad\u0103 ca aceea din 2008, c\u00e2nd indicele BET sc\u0103dea cu 70%, potrivit informa\u0163iilor ZF.<\/p>\n

\nDe\u015fi indicele BET, referin\u0163a pie\u0163ei de capital de la Bucure\u015fti, a marcat \u00een ultimul an o cre\u015ftere de aproximativ 25%, iar dob\u00e2nzile la depozite ofer\u0103 randamente chiar \u015fi de sub 1%, c\u00e2\u015ftigurile oferite de mediul bursier nu ispitesc rom\u00e2nii.
\nTotu\u015fi listarea Digi la Bursa de Valori Bucure\u015fti st\u00e2rne\u015fte interesul pentru investi\u0163ii \u015fi chiar ar putea promova bursa la statutul de pia\u0163\u0103 emergent\u0103, este de p\u0103rere Stere Farmache, fost director general al BVB. \u201ePui deoparte \u00een fiecare lun\u0103 pe termen nedefinit pentru pensionare. A\u015f recomanda unui t\u00e2n\u0103r s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 c\u00e2t poate s\u0103-\u015fi permit\u0103 s\u0103 pun\u0103 deoparte din salariu – 10%, 20%. Procentul pus deoparte trebuie investit lunar \u015fi a\u015f recomanda ac\u0163iuni. O s\u0103 prinzi cicluri de cre\u015ftere, dar \u015fi de sc\u0103dere. Dac\u0103 investe\u015fti lunar o s\u0103-\u0163i faci o medie destul de bun\u0103, chiar dac\u0103 este criz\u0103\u201d, explic\u0103 Ronnie Khreis.<\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nTot el recomand\u0103 ca, dac\u0103 o persoan\u0103 nu se pricepe la burs\u0103 sau nu are timp s\u0103 \u00eenve\u0163e, s\u0103-\u015fi direc\u0163ioneze banii c\u0103tre un fond de investi\u0163ii care are expunere pe indicele de referin\u0163\u0103 al BVB. \u201eDac\u0103 pui deoparte c\u00e2t \u00ee\u0163i permi\u0163i, \u00een ac\u0163iuni \u015fi pe termen lung, o s\u0103 fie bine\u201d, sus\u0163ine Khreis.<\/p>\n

\n\u015eeful BVB spune c\u0103 nu exist\u0103 date concrete despre cine sunt \u015fi cum arat\u0103 investitorii individuali, dar precizeaz\u0103 c\u0103 tinerii care investesc pe burs\u0103 sunt foarte inteligen\u0163i, deschi\u015fi la minte, chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 fi avut parte de o educa\u0163ie financiar\u0103 solid\u0103 de la \u015fcoal\u0103, facultate. \u201eSunt oameni inteligen\u0163i dar le lipsesc conceptele solide financiare. Tinerii absolven\u0163i mi-au spus c\u0103 le lipse\u015fte educa\u0163ia financiar\u0103, mai ales la nivelul primelor clase\u201d, spune Sobolewski.<\/p>\n

\nBANII,LA SALTEA \u00ceN BANC\u0102<\/p>\n

\nO solu\u0163ie mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u015fi mai familiar\u0103 este economisirea banilor \u00eentr-un cont de economii sau \u00eentr-un depozit la banc\u0103. Potrivit \u201eRaportului asupra stabilit\u0103\u0163ii financiare\u201d realizat de BNR, edi\u0163ia decembrie 2016, aproximativ 10 milioane de persoane au depozite \u00een b\u0103ncile din Rom\u00e2nia, iar dintre ace\u015ftia aproape jum\u0103tate (40%) de\u0163in \u00een medie doar 21 de lei, \u00een timp ce 5% dintre ace\u015ftia acoper\u0103 73% din stocul total.<\/p>\n

\nConform raportului, procesul de economisire a continuat tendin\u0163a observat\u0103 \u00een ultimii ani. Activele financiare s-au majorat cu 4% \u00een primele \u015fase luni ale anului trecut, comparativ cu 5% \u00een 2015 \u015fi 7% \u00een 2014. Categoriile de active financiare care au \u00eenregistrat cele mai importante cre\u015fteri \u00een primul semestru din 2016 au fost depozitele (cu 7,8 miliarde lei, respectiv 5,2% \u00een perioada ianuarie – iunie 2016, comparativ cu 13% \u00een intervalul iunie – decembrie 2015), ac\u0163iunile (cu 6 miliarde lei, din care 1,9 miliarde sub forma de ac\u0163iuni cotate) \u015fi contribu\u0163iile la fondurile de pensii (cu 3 miliarde lei \u00een perioada ianuarie – iunie 2016), \u00een timp ce instrumentele cu venit fix au \u00eenregistrat sc\u0103deri (cu 0,9 miliarde lei).<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u201eAnaliza \u00een structur\u0103 a de\u0163inerilor de active financiare de c\u0103tre popula\u0163ie relev\u0103 persisten\u0163a provoc\u0103rilor men\u0163ionate \u015fi \u00een rapoartele anterioare: \u00een lipsa unei diversific\u0103ri adecvate a instrumentelor de economisire \u015fi investi\u0163ie, depozitele continu\u0103 s\u0103 reprezinte principala form\u0103 de economisire (59% \u00een total active lichide sau 29% \u00een total active financiare de\u0163inute de c\u0103tre popula\u0163ie, iunie 2016), precum \u015fi ponderea semnificativ\u0103 a activelor cu un grad redus de lichiditate (aproximativ 50%)\u201c, sus\u0163ine BNR.<\/p>\n

\nPe termen scurt, men\u0163inerea ratelor de dob\u00e2nd\u0103 la nivelul actual (1,08% \u00een medie pentru depozitele \u00een lei, respectiv 0,4% pentru depozitele \u00een euro, iunie 2016) ar putea s\u0103 reduc\u0103 preferin\u0163a pentru economisire \u00een favoarea consumului, de\u015fi sunt \u015fi analize care arat\u0103 contrariul, sus\u0163in speciali\u015ftii de la BNR. Pe de alt\u0103 parte, pe termen mediu \u015fi lung, gradul redus de incluziune \u015fi de educa\u0163ie financiar\u0103, accentuarea procesului de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u0163iei \u015fi intensificarea migra\u0163iei, \u00een special \u00een r\u00e2ndul tinerilor, vor contribui la diminuarea ratei de economisire a popula\u0163iei. \u201ePrima condi\u0163ie pentru economisire este s\u0103 ne fix\u0103m o sum\u0103 lunar\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 avem o disciplin\u0103 financiar\u0103, s\u0103 \u015ftim cam c\u00e2t reprezint\u0103 cheltuielile lunare ale familiei \u015fi o proiec\u0163ie a cheltuielilor periodice \u00eentr-un an (impozite, taxe, vacan\u0163e, \u015fcoala copiilor etc).\u201d, este de p\u0103rere Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance.<\/p>\n

\nActivele imobiliare au \u00een continuare cea mai mare pondere \u00een structura avu\u0163iei nete a rom\u00e2nilor, cu toate c\u0103 tendin\u0163a a fost descendent\u0103 fa\u0163\u0103 de anii de boom economic, sc\u0103derea fiind determinat\u0103 de ajust\u0103rile de pre\u0163 \u00eenregistrate \u00een anii de criz\u0103. Nivelul activelor imobiliare ale popula\u0163iei era anul trecut de aproape 600 de miliarde de lei. Nivelul este \u00een sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de 2009, c\u00e2nd dep\u0103\u015fea 700 mld. lei. \u00cen 2007, activele imobiliare ale popula\u0163iei urcaser\u0103 la un maxim de 948 mld. lei.<\/p>\n

\n\u201eS\u0103 de\u0163ii un apartament este ceva tangibil, care \u00ee\u0163i d\u0103 un anumit confort, dar locuin\u0163ele \u00ee\u015fi pot pierde valoarea. Marea diferen\u0163\u0103 dintre investi\u0163ia \u00eentr-un apartament sau p\u0103m\u00e2nt \u015fi investi\u0163ia pe burs\u0103 este faptul c\u0103 investi\u0163ia \u00een real estate este mult mai pu\u0163in lichid\u0103 dec\u00e2t cea de pe burs\u0103. Dac\u0103 ai nevoie de bani \u015fi e\u015fti nevoit s\u0103 vinzi, poate fi mai dificil s\u0103 ob\u0163ii pre\u0163ul pe care-l dore\u015fti\u201d, spune Sobolewski.<\/p>\n

\nDatele B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei (BNR) arat\u0103 c\u0103 valoarea depozitelor pe termen scurt a crescut \u00een 2016 fa\u0163\u0103 de 2015 cu aproape 39%, de la 39,9 miliarde de lei la 55,4 miliarde de lei. Reprezentan\u0163ii fondurilor de investi\u0163ii sus\u0163in c\u0103 ace\u015fti bani nu produc beneficii consistente pentru deponen\u0163i sau economie.<\/p>\n

\nEduca\u0163ia financiar\u0103 deficitar\u0103 reprezint\u0103 unul dintre motivele care explic\u0103 alegerea depozitelor de c\u0103tre rom\u00e2ni, \u00een detrimentul plas\u0103rii economiilor \u00een fonduri de investi\u0163ii, pia\u0163a de capital sau alte instrumente financiare, au concluzionat administratorii de fonduri de investi\u0163ii \u00een cadrul unui eveniment al BVB.<\/p>\n

\nCU G\u00c2NDUL LA PENSIE<\/p>\n

\nNum\u0103rul pensionarilor a crescut constant \u00een ultimii ani \u00een Rom\u00e2nia, odat\u0103 cu reducerea num\u0103rului de angaja\u0163i \u015fi a natalit\u0103\u0163ii, dar \u015fi din cauza migra\u0163iei for\u0163ei de munc\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 2050, f\u0103r\u0103 o schimbare a politicilor demografice, popula\u0163ia Rom\u00e2niei va ajunge la 14,5 milioane de locuitori, indic\u0103 un raport al Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite.<\/p>\n

\n\u00cen prezent aproape dou\u0103 persoane active care au un loc de munc\u0103 sus\u0163in fondurile necesare pl\u0103\u0163ii unei pensii, dar \u00een urm\u0103torii ani se va ajunge \u00een situa\u0163ia \u00een care o persoan\u0103 activ\u0103 va trebui s\u0103 sus\u0163in\u0103 peste doi pensionari. Astfel, statul nu va mai putea oferi o pensie care s\u0103 fie suficient\u0103 pentru un trai decent. Pentru a evita intrarea \u00een colaps, o parte din contribu\u0163ia de asigur\u0103ri sociale a fiec\u0103rei persoane a fost cedat\u0103 de c\u0103tre stat fondurilor de pensii private \u015fi a luat forma pensiilor private obligatorii (pilonul II).<\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nO alt\u0103 modalitate prin care orice t\u00e2n\u0103r poate economisi pentru b\u0103tr\u00e2ne\u0163e este pensia privat\u0103 facultativ\u0103 (pilonul III), la care contribuie \u00een mod direct, prin alocarea unei sume lunare, care s\u0103 nu dep\u0103\u015feasc\u0103 15% din salariul brut. La finalul lunii septembrie 2016, peste 6,7 milioane de persoane erau \u00eenscrise pentru pensia privat\u0103 obligatorie, \u00een timp ce pentru cea facultativ\u0103 optaser\u0103 pu\u0163in peste 400.000, potrivit datelor Autorit\u0103\u0163ii de Supraveghere Financiar\u0103 (ASF).<\/p>\n

\nLa pensia privat\u0103 obligatorie (Pilonul II), rom\u00e2nii \u00eencep s\u0103 contribuie automat atunci c\u00e2nd se angajeaz\u0103 prima oar\u0103. Spre deosebire de banii aferen\u0163i pensiei de la stat, str\u00e2n\u015fi din contribu\u0163ile de asigur\u0103ri sociale ale for\u0163ei de munc\u0103 angajate \u015fi redistribui\u0163i c\u0103tre actualii pensionari, banii pentru pensia privat\u0103 obligatorie sunt str\u00e2n\u015fi pe termen lung, \u00eentr-un cont propriu administrat privat, ajung\u00e2nd la destinatarul lor atunci c\u00e2nd acesta \u00eempline\u015fte v\u00e2rsta pension\u0103rii.<\/p>\n

\nTo\u0163i tinerii, atunci c\u00e2nd sunt angaja\u0163i, \u00ee\u015fi pot alege fondul de pensii. Dac\u0103 ace\u015ftia nu \u00ee\u015fi manifest\u0103 o op\u0163iune anume, vor fi repartiza\u0163i aleatoriu la unul dintre cele \u015fapte fonduri existente. Nu toate fondurile de pensii sunt la fel, deoarece au randamente diferite. Fondurile de pensii private obligatorii, cu active \u00een gestiune de peste 24,6 miliarde de lei, investesc pe bursele local\u0103 \u015fi externe circa 20% din active. Cei care nu \u015ftiu la cine au fost repartiza\u0163i pot afla aceast\u0103 informa\u0163ie depun\u00e2nd o cerere la ASF. Potrivit Asocia\u0163iei pentru Pensiile Administrate Privat din Rom\u00e2nia, rom\u00e2nii au economisit 24,4 miliarde de lei. Din cei 6,7 milioane de rom\u00e2ni, majoritatea sunt b\u0103rba\u0163i peste 35 de ani, conform datelor ASF.
\nPentru pensia privat\u0103 obligatorie (Pilon II), o persoan\u0103 nu pl\u0103te\u015fte nimic \u00een plus, ci o parte din contribu\u0163iile sociale este distribuit\u0103 c\u0103tre fondul de pensii ales \u015fi administrat\u0103 privat.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nContribu\u0163ia de asigur\u0103ri sociale (CAS) pentru sistemul public, pl\u0103tit\u0103 lunar de angajator, reprezint\u0103 10,5% din salariul brut (neimpozitat). Din aceast\u0103 sum\u0103, \u00een prezent, c\u0103tre fondurile de pensii private obligatorii se redirec\u0163ioneaz\u0103 5,1%, \u00een timp ce o sum\u0103 mai mare (5,4%) r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare la stat.<\/p>\n

\nBanii str\u00e2n\u015fi \u00een contul de la Pilonul II vor fi disponibili odat\u0103 cu v\u00e2rsta pension\u0103rii \u015fi vor include toate sumele virate \u00een acel cont de la momentul angaj\u0103rii p\u00e2n\u0103 la pensionare, plus veniturile provenite din investi\u0163iile fondurilor acumulate pe care administratorul le face pe parcursul anilor.<\/p>\n

\nPentru un plus de siguran\u0163\u0103 la pensionare, doritorii pot opta \u015fi pentru o pensie privat\u0103 facultativ\u0103 (Pilonul III), contribuind cu p\u00e2n\u0103 la 15% din venitul brut. O persoan\u0103 poate folosi banii din contul de pensie facultativ\u0103 dac\u0103 are cel pu\u0163in 60 de ani \u015fi a pl\u0103tit cel pu\u0163in 90 de contribu\u0163ii lunare.<\/p>\n

\nPentru Pilonul III au optat peste 400.000 de rom\u00e2ni. Cei mai mul\u0163i participan\u0163i la acest tip de pensie sunt persoane de peste 45 de ani, respectiv 203.169 de oameni. Doar 170 de tineri cu v\u00e2rste mai mici de 19 ani au participat la Pilonul III, pu\u0163in peste 4.500 de persoane cu v\u00e2rstele \u00eentre 20 \u015fi 24 de ani \u015fi peste 25.000 dintre cei cu v\u00e2rsta \u00eentre 25 \u015fi 29 de ani.
\nEste important ca atunci c\u00e2nd tinerii se decid s\u0103 contribuie la un fond de pensie s\u0103 se uite la randamentul acestuia. Un rol esen\u0163ial \u00een acumularea unei sume c\u00e2t mai mari \u00eel are randamentul fondului de pensie. Dac\u0103 acesta performeaz\u0103 slab, administratorul nu pierde prea mult, deoarece \u00ee\u015fi \u00eencaseaz\u0103 comisionul, dar clientul va fi afectat deoarece la pensionare va avea o pensie mai mic\u0103.<\/p>\n

\nTotu\u015fi aceasta trebuie considerat\u0103 o investi\u0163ie pe termen lung. Un studiu realizat de site-ul Expertul Banilor arat\u0103 c\u0103 56% din profitul ob\u0163inut de un participant care a contribuit cu 100 de lei timp de 30 de ani la un fond de pensie este realizat \u00een ultimii 10 ani de contribu\u0163ie. Mai mult, \u00een al 30-lea an, c\u00e2\u015ftigul ob\u0163inut este egal cu c\u00e2\u015ftigurile cumulate din primii \u015fapte ani. Randamentul mediul al fondului a fost considerat la 2% pe an. A\u015fadar, dac\u0103 nu-\u0163i convine fondul la care ai fost repartizat, te po\u0163i transfera la cel dorit.<\/p>\n

\nC\u00e2t ar trebui s\u0103 pun\u0103 deoparte la aceast\u0103 pensie facultativ\u0103 un proasp\u0103t angajat pentru a avea un trai mai lini\u015ftit dup\u0103 pensionare? Corina Cucoli, directorul general al Certinvest Pensii, este de p\u0103rere c\u0103 cu 60 de lei pe lun\u0103, c\u00e2t cost\u0103 dou\u0103 bilete la film, tinerii pot economisi o sum\u0103 bun\u0103 pentru pensie dac\u0103 \u00eencep de acum sau de la primul lor job.<\/p>\n

\n\u201eT\u00c2N\u0102R VREAU MEREU S\u0102 FIU\u201d<\/p>\n

\nPotrivit unei cercet\u0103ri realizate de D&D Research al\u0103turi de Erste Asset Management, dac\u0103 rom\u00e2nii ar c\u00e2\u015ftiga m\u00e2ine 100.000 de euro, 15,5% ar investi banii \u00een afaceri, 15,1% \u00een c\u0103l\u0103torii, 14,2% \u00een imobiliare, 5,4% \u015fi-ar achita creditul, 5,2% ar economisi prin depozite bancare \u015fi doar 1,5% dintre rom\u00e2ni \u015fi-ar plasa banii \u00eentr-un fond de investi\u0163ii.<\/p>\n

\nPoate c\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103 tinerii nu se preocup\u0103 prea mult de economisire, de pensionare, poate pentru c\u0103 nu vor sau poate pentru c\u0103 nu \u015ftiu. Dar asta se poate schimba. Poate chiar dup\u0103 ce termin\u0103 de citit acest articol se pot duce la o banc\u0103 s\u0103-\u015fi deschid\u0103 un cont de economii, s\u0103-\u015fi schimbe fondul de pensii sau s\u0103 citeasc\u0103 despre burs\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Statisticile arat\u0103 c\u0103 millennialii nu au cuno\u015ftiin\u0163ele necesare de educa\u0163ie financiar\u0103 pentru a-\u015fi putea gestiona cu abilitate o via\u0163\u0103 independent\u0103, dar \u00een acela\u015fi timp sunt \u00eengrijora\u0163i de viitor cu toate c\u0103 dau mai mul\u0163i bani pe cafea dec\u00e2t economisesc pentru pensie. Ce fac millennialii cu banii \u015fi de ce ar trebui s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la pensie?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[82,306,7216,307,13012,8219,11056,18076,18509,17725,458,18620,4155,18608,80,425,19707,194,231,464],"class_list":["post-147344","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-bani","tag-bucuresti","tag-bursa","tag-cafea","tag-economisire","tag-educatie","tag-financiar","tag-gestionare","tag-independenta","tag-ingrijorare","tag-intelegere","tag-lipsa","tag-pensie","tag-raspuns","tag-refuz","tag-statistica","tag-timp","tag-tineri","tag-viata","tag-viitor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/147344","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=147344"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/147344\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=147344"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=147344"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=147344"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}