Dupa ce anul trecut Heineken si Ursus se aflau in top 20 al
\ncelor mai profitabile firme din economia Romaniei, cu vanzari
\ncumulate de 550 milioane euro si profituri de 80 milioane euro,
\nprimul semestru al anului a adus primele scaderi ale afacerilor
\ncelor doua companii. Heineken Romania a postat o cifra de afaceri
\nde 103 milioane euro in prima jumatate a anului, cu 3% mai mica
\ndecat cea inregistrata anul trecut si nu a precizat evolutia
\nprofitului.<\/p>\n
Vanzarile companiei s-au diminuat cu mai mult de 11%, trendul
\npietei, ceea ce a condus la scaderea cotei de piata. Ursus
\nBreweries Romania a comunicat intr-un raport bursier o cifra de
\nafaceri de 146,5 milioane euro, similara celei de anul trecut. In
\nschimb, compania a inregistrat un profit de 11,7 milioane euro, la
\njumatate fata de primele sase luni ale lui 2008. Ursus a
\ninregistrat o evolutie negativa mai mica decat cea a pietei, ceea
\nce i-a permis cresterea cotei de piata la 30,6%, potrivit
\ncompaniei, care citeaza un studiu MEMRB. Care sunt factorii care au
\ncontribuit la declinul afacerilor producatorilor de bere? Dupa doi
\nani de cresteri de doua cifre, berarii s-au vazut pusi in fata unei
\nscaderi de 11% a pietei in prima jumatate a anului, determianta de
\nreducerea puterii de cumparare a consumatorilor. “In timpul
\nrecesiunii, oamenii se simt nesiguri cu privire la ceea ce va aduce
\nziua de maine si cheltuiesc mai putin”.<\/p>\n
Jan Derck van Karnebeek, directorul general al Heineken Romania a
\nsimtit in bilantul companiei pe care o conduce adevarul spuselor
\nsale. Un alt motiv invocat la unison de producatorii de bere este
\ncresterea pretului la materiile prime, amplificata si de
\ndeteriorarea raportului de schimb. “Cumparam toate materiile prime
\nintr-o moneda care este tot mai scumpa (n.red. – euro)”, a explicat
\ndirectorul Heineken. Potrivit berarilor, pretul hameiului, maltului
\nsi al ambalajelor s-a majorat cu 20% in prima jumatate a anului,
\niar aceste costuri ale companiei nu au fost transferate integral in
\npreturile de vanzare ale berii, ceea ce a dus la reducerea
\nprofiturilor.<\/p>\n
“Diferentele dintre cifrele de profit (n.red. – primul semestru
\n2009 vs primul semestru 2008) se pot explica prin faptul ca aceasta
\ncrestere a costurilor de productie nu s-a petrecut simultan cu o
\nmajorare a preturilor, ceea ce a erodat o parte din profit”, a
\ndetaliat Stephan Maria Weber, directorul general al Ursus Breweries
\npentru Ziarul Financiar. Potrivit reprezentantilor Heineken,
\npreturile au fost majorate cu 4-6% in prima jumatate a anului, ceea
\nce nu a acoperit integral cresterea costurilor. Berarii au fost
\nmult mai atenti cu investitiile anul acesta. Dupa ce anul trecut
\nHeineken anunta un buget de 50 milioane euro pentru modernizarea si
\nrenovarea unitatilor de productie, dupa primul trimestru a revizuit
\nplanurile si a pus investitiile in stand-by. Ursus a finalizat anul
\nacesta doua investitii majore la fabricile de la Buzau si
\nTimisoara, pentru care a alocat un buget cumulat de 92 milioane
\neuro.<\/p>\n
Ce i-a indemnat pe berari sa continue investitiile, ignorand
\nsemnalele de stagnare ale pietei din 2008? “Investitiile sunt ca
\nelefantii: se urnesc greu, dar odata puse in miscare nu se mai pot
\nopri”, a comentat Karnebeek asupra investitiilor Heineken in
\ncresterea capacitatilor de productie, care erau justificate la
\nmomentul respectiv de cresterea cererii in piata. Ursus si-a marit
\ncapacitatea de productie in ultimii 2 ani cu 1,6 milioane
\nhectolitri, fiind optimisti cu privire la cresterea consumului, dar
\nsi din dorinta de a acapara cat mai mult din cota de piata a
\ncompetitorilor. “Noi nu urmarim trendul pietei. Scopul nostru este
\nsa fim peste piata”, declara Weber la momentul finalizarii
\ninvestitiilor de la fabrica de la Timisoara. De altfel, cand piata
\neste in scadere, miza berarilor este aceea de a scadea mai putin
\ndecat piata, pentru a castiga o felie cat mai mare din vanzarile
\ncompetitorilor.<\/p>\n
“Singura cale de crestere pentru mine cand piata este in declin
\neste sa iau de la competitie cateva sticle de bere”, declara
\nzambind seful Heineken, care are drept principal scop de la
\npreluarea mandatului majorarea cotei de piata a companiei. Daca
\nprofitul nu mai este un indicator relevant pentru performantele
\ncompaniilor pe timp de criza, producatorii de bere acorda o tot mai
\nmare importanta fluxului de numerar. Heienken a achizitionat anul
\ntrecut Bere Mures pentru 150 milioane euro, in timp ce Ursus este
\nin plin proces de dobandire a controlului unic asupra Bere Azuga,
\npentru suma de 10 milioane euro. Companiile au nevoie de cash flow
\npentru a putea plati achizitiile facute pe o piata plina de
\noptimism, iar incapacitatea de a genera numerar poate duce la
\nintrarea in insolventa a companiilor.<\/p>\n
Acest lucru s-a intamplat cu InBev la nivel mondial, care dupa ce a
\najuns la o intelegere de 46 miliarde dolari pentru achizitia
\nAnheuser-Busch s-a vazut nevoita sa renunte la operatiunile din
\nEuropa Centrala si de Est pentru a-si putea achita datoriile. Piata
\nberii este disputata de patru multinationale: Ursus Breweries,
\nHeineken, InBev si URBB. Vanzarile totale pe piata romaneasca au
\ninsumat 9 milioane de hectolitri de bere in prima jumatate a anului
\nsi reprezinta o scadere de 10%, comparativ cu perioada similara a
\nanului trecut.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cei mai mari doi producatori de bere din Romania si-au anuntat saptamana trecuta rezultatele financiare aferente primei jumatati de an, anuntand scaderi pe toata linia, alimentate de starea precara a economiei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[7971,7213,6278,8168,297,7927],"class_list":["post-14733","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-azuga","tag-bere","tag-fmcg","tag-heineken","tag-producator","tag-ursus"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14733","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14733"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14733\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34945,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14733\/revisions\/34945"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14733"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14733"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14733"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}