Asa ca in martie 2009 se intoarce in America, se angajeaza la
\nRoyal Bank of Canada si porneste un blog pe teme economice.
\nIordache avea in toamna anului trecut o abordare si o viziune
\ndestul de pesimista a crizei si efectelor acesteia asupra lumii si
\nRomaniei, dupa cum dovedeste un interviu pe care i l-am luat in
\noctombrie. Aproape un an mai tarziu, crede ca lumea a evitat cel
\nmai mare colaps din istoria economica globala de la marea criza
\nmondiala din 1929. Mai crede ca Europa isi va reveni mai greu decat
\nStatele Unite si ca Romania prezinta, inca, oportunitati
\ninteresante pentru investitori.<\/p>\n
– Cum ati lasat America, New York-ul, Wall Street si ce ati
\ngasit la intoarcere?<\/p>\n
Am plecat din New York in August 2008 si am revenit in Martie 2009.
\nCand am plecat, criza financiara facea ravagii in prima economie a
\nlumii, dar nu prevestea valurile ce urmau sa vina. Dupa cum se
\nstie, situatia de pe Wall Street la inceputul lui martie 2009 era
\nuna care prezicea apocalipsa si colapsul financiar global (a se
\nvedea nivelul de 666 de puncte al indicelui S&P).<\/p>\n
– Ce faceti acum?<\/p>\n
Intr-un context nu foarte roz al pietei fortei de munca de pe Wall
\nStreet, am reusit sa revin pe piata. In prezent sunt consultant de
\nrisc pentru Royal Bank of Canada – departamentul de Equity
\nStructured Products. Nefiind implicata atat de mult in activele
\ntoxice care au scos din circuitul Wall Street cateva banci de
\ninvestitii celebre, RBC isi permite o politica speciala de
\npersonal. Gama de produse cu care lucrez acum este din categoria
\nOptiuni Exotice, iar responsabilitatea mea se intinde pe aria
\nriscului de piata.<\/p>\n
– Care este sentimentul general al omului obisnuit – deceptie,
\nsperanta, etc?<\/p>\n
Cand am sosit in martie, nu cred ca cei de aici erau dominati nici
\nde deceptii si nici de sperante. Erau mai degraba impacati cu
\nrealitatea. Se constientiza faptul ca va urma o perioada lunga si
\ngrea in care multe se vor schimba din radacina. Astazi se pare ca
\nmemoria a disparut si optimismul e revenit aproape acolo unde il
\nstiam, adica sus. Raman la ideea ca s-a trecut prea repede de la o
\nextrema la alta. Somajul inca este o problema majora si va ramane
\nasa pentru inca doi-trei ani, dupa opinia mea.<\/p>\n
– Credeti ca reactia autoritatilor americane in fata crizei a fost
\nsi este cea adecvata? de ce? Ce credeti despre ceea ce se intimpla
\nin Europa?<\/p>\n
Chiar daca admiratia mea pentru Alan Greenspan (fostul presedinte
\nal bancii centrale americane) va fi cu greu egalata, incep sa-l
\napreciez din ce in ce mai mult pe Ben Bernanke (actualul presedinte
\nal Fed). Dupa degringolada de pe piata financiara globala din
\nseptembrie 2008, autoritatile americane, atat Department of
\nTreasury (ministerul de finante), Federal Reserve (banca centrala)
\ncat si senatul american, au reactionat incredibil de rapid si
\neficient la o criza inimaginabila si de neconceput cu un an in
\nurma. Astazi se pot vedea cateva dintre efectele interventiei lor
\nsi exemplele pot face subiectul unei discutii separate. Europa dupa
\ncum se stie a fost valul al doilea al crizei mondiale. In Marea
\nBritanie au reactionat foarte mult dupa modelul american iar in
\nrestul Europei in aceeasi nota dar cu particularitatile de rigoare.
\nSunt multe asemanari dar si deosebiri in ceea ce priveste criza
\nfinanciara americana si cea europeana. Si aici sunt extrem de multe
\nde spus, dar daca ar fi sa spun o parere personala, as indrazni sa
\nafirm ca Europa s-ar putea confrunta cu efecte negative mai de
\nlunga durata decat partenerii lor de peste ocean.<\/p>\n
-La ce ar trebui sa ne asteptam in viitor, in privinta evolutiei
\neconomice in SUA si in Europa?<\/p>\n
Un lucru este absolut cert. Am evitat poate cel mai mare colaps din
\nistoria economica globala de la Marea Criza Mondiala din 1929. In
\nviitorul apropiat trebuie sa evitam in orice caz intrarea intr-o
\nspirala descendenta in sectoare adiacente, si aici ma gandesc in
\nprimul rand la sectorul imobiliar comercial. Daca accesul la
\nfinantare se mentine pe traiectoria ultimelor luni iar piata
\nimobiliara rezidentiala se stabilizeaza, recesiunea va inceta. Si
\ntotusi consider ca nu va exista o crestere economica importanta
\natata timp cat somajul ramane la cote de peste 10 procente. Atat in
\nSUA cat si in Europa consumatorul reprezinta veriga esentiala in
\ndinamica economica, si inevitabil din acea directie trebuie sa
\nprovina cresterea semnificativa a economiei.<\/p>\n
<\/p>\n
-Romania cum se vede de acolo? Ce credeti despre modul de
\nactiune al guvernantilor romani? Cum va evolua economia
\nRomaniei?<\/p>\n
Prin prisma americanului de rand nu cred ca tara noastra joaca un
\nrol important. In schimb, din punctul meu de vedere, Romania inca
\nprezinta oportunitati interesante. Daca ar fi sa caracterizez pe
\nscurt activitatea guvernului actual, as spune doar ca au
\n“calitatea” de a reactiona cu intarziere si chiar cu ineficienta la
\ncriza financiara globala care ne-a atins inevitabil si pe noi. Spre
\nexemplu, imediat dupa alegeri, s-a scurs o perioada indelungata
\npana cand guvernantii au constientizat magnitudinea recesiunii
\neconomice. Daca efectele crizei mondiale s-au facut simtite cu
\nintarziere, tot asa consider si ca iesirea din criza economica va
\navea loc cu un decalaj de rigoare. Economia noastra inca se
\nconfrunta cu probleme majore care nu-si pot gasi rezolvarea
\nimediat.<\/p>\n
-Raspunsul Guvernului roman la criza a fost cel adecvat? Dar modul
\nde actiune al sistemului bancar roman a fost cel potrivit?<\/p>\n
Chiar daca la inceput oficialii romani excludeau necesitatea unui
\nimprumut de la FMI, in cele din urma s-a luat o decizie inevitabila
\nsi fireasca. In schimb parte din fondurile accesate isi vor gasi
\ndestinatia in acoperirea cheltuielilor bugetare. Tergivesarea legii
\nsalarizarii unice nu face decat sa amane luarea unor masuri logice
\nsi absolut necesare de reducere si eficientizare a cheltuielilor cu
\npersonalul din sistemul bugetar. Sistemul bancar din Romania a
\nbeneficiat in ultimii ani de profituri inimaginabile. Odata cu
\nvenirea crizei bancile au fost puse in fata unei situatii critice
\nneprevazuta, se pare, in strategia firmei. In consecinta, reactia
\nbancilor a fost deasemenea tardiva si defensiva, ducand la
\naccentuarea blocajului financiar la nivel national. Chiar daca BNR
\na venit in ajutorul sistemului bancar prin relaxarea politicii
\nmonetare, bancile din Romania au reactionat in principal prin
\nreducerea dobanzilor la depozite si mai putin prin cresterea
\naccesului la credite. In perioada urmatoare, bancile vor inregistra
\no crestere considerabila a cheltuielilor asociate cu creditele
\nneperformante acordate in perioada de crestere economica 2005-2008.
\nRestructurarea politicilor de creditare va conduce evident la
\ndiminuarea veniturilor si implicit la scaderea productivitatii
\npersonalului bancar. Inevitabil se va ajunge la o diminuare
\nsubstantiala a profiturilor si foarte posibil la masuri de
\nconcedieri.<\/p>\n
-Ce ar trebui sa faca acum investitorii sau antreprenorii
\nromani?<\/p>\n
Chiar daca ar suna putin ciudat, pe piata romaneasca de astazi se
\nprezinta destule oportunitati in care investitorii ar putea intra
\nin afaceri interesante la un cost de baza considerabil redus, si
\naici fac referire la activele aparent devalorizate. Cat despre
\nantreprenorii romani, eu cred ca in primul rand ei trebuie sa
\npastreze fluxul de lichiditati si accesul intact la finantare. In
\nal doilea rand, vor trebui sa isi coreleze mai eficient productia
\nsau serviciile oferite cu cererea reala din piata.<\/p>\n
-Exista sectoare favorabile pentru investitii in Romania? Dar in
\nlume? Care si de ce?<\/p>\n
Indubitabil ca exista in Romania cateva sectoare foarte favorabile
\ninvestitiilor. Dintre acestea as aminti sectorul energetic (in
\nspecial energia nucleara), infrastructura si transporturile (in
\nspecial sistemul de drumuri), sistemul de invatamant si sistemul de
\nsanatate. Ultimele doua sunt extrem de importante si pot rezolva
\nmulte dintre problemele guvernelor viitoare. Calitatea
\ninvatamantului din Romania a scazut ingrijorator de mult in ultimul
\ndeceniu. Atat sistemul privat de invatamant cat si cel public ar
\ntrebui sa creasca in calitate si ar trebui conectat mai bine la
\nechilibrul cerere-oferta. Romania ar fi putut lua exemplu Irlandei
\nin ceea ce priveste strategia de dezvoltare a sistemului
\neducational, dar se pare ca nu exista pricepere nici macar in a
\ncopia ce au facut altii cu succes. La nivel mondial, se vede
\nsimtita nevoie unor investitii masive in sectorul energetic si cel
\nde sanatate. Escaladarea pretului petrolului poate aduce o noua
\ncriza globala, si investitiile in surse alternative de energie
\nprezinta o prioritate pentru multe echipe guvernamentale.<\/p>\n
-In actualul context economic, Romania are vreun atu, prezinta
\noportunitati de dezvoltare, asa cum au fost imobiliarele inainte de
\ncriza?<\/p>\n
Daca piata imobiliara a fost mult sub pretul de echilibru acum 10
\nani, in ultimii ani eu consider ca a depasit cu mult nivelul
\neficient de intalnire a cererii si ofertei. De aceea, oportunitatea
\ns-a transformat in tehnici speculative la nivel national. Prin
\ndefinitie, investitiile de dezvoltare sunt cele de lunga durata si
\ncu un ritm de crestere in care profiturile apar dupa o perioada
\nnaturala. Revenind la intrebarea precedenta eu as vedea planul
\nstrategic al Irlandei de la sfarsitul deceniului trecut ca o
\noportunitate fenomenala si pentru tara noastra. Asta inseamna in
\nlinii mari investitii in restructurarea sistemul de invatamant si
\nin dezvoltarea sectorul IT.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Toni Iordache, 42 de ani, matematician si finantist, cu o cariera de peste 12 ani in institutii financiare importante \u2013 Citibank, Deutsche Bank, JP Morgan sau Fortis, a vazut si trait criza financiara intr-un fotoliu situat in primul rand. A fost adus de criza, in august 2008, inapoi in Romania, dar el si businessul romaneasc au vorbit limbaje diferite: bancile nu s-au dovedit interesate de managementul riscului iar modelele de afaceri s-au dovedit a fi altele decat cele de pe Wall Street.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[13291,182,5429,13290],"class_list":["post-14716","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-colaps","tag-criza","tag-interviu","tag-toni-iordache"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14716","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14716"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14716\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34929,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14716\/revisions\/34929"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14716"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14716"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14716"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}