Recesiunea in forma de V se caracterizeaza printr-o cadere
\nabrupta a economiei pana la un punct critic, urmat de o crestere
\nimediata la fel de rapida. Acesta este scenariul cel mai bun si in
\neconomia americana a avut loc in anii 1990-1991 si in 2001.
\nRecesiunea in forma de U prezinta o cadere mai lenta a economiei
\npana la un nivel inferior critic unde economia ramane pentru o
\nperioada mai lunga de timp, urmata de o crestere moderata. In SUA
\nanilor 1971-1978 avem un exemplu de recesiune in forma de U, cand
\nsomajul si inflatia a fost la un nivel ridicat pe o perioada mai
\nindelungata de timp.<\/p>\n
Recesiunile W incep asemanator celei de tip V, dar caderea abrupta
\nnu este urmata de o crestere definitiva a economiei, ci de o
\nsuccesiune de caderi si reveniri, creand astfel impresia unei
\naparente prime iesiri din criza. Acest tip de recesiune este
\ncunoscuta sub denumirea de “double-dip recession”, reprezentand
\ndoua contractii ale economiei urmate de o revenire de durata. O
\nrecesiune in forma de W este dureroasa in special pentru
\ninvestitorii care cred in revenirea economica. Ei se grabesc sa
\ninvesteasca crezand ca s-a atins punctul critic inferior si pierd
\nde doua ori cu aceasta gandire: prima data pe parcursul
\ncontractarii economiei si apoi in urma falsei reveniri
\neconomice.<\/p>\n
Referindu-ne la recesiunile in forma de W, acestea pot fi de doua
\nfeluri: recesiune de tip W-lent, in care a doua contractie a
\neconomiei e mai mare decat prima, si recesiunea W-dinamic, in care
\nprima cadere a economiei este urmata de contractii mai usoare in
\nprocesul de revenire pe panta pozitiva a economiei. Ca exemplu,
\nrecesiunea din SUA dintre anii 1979 si 1982 a fost una de tip
\nW-lent iar Marea Criza din 1929 -1941 a reprezentat o recesiune de
\ntip W-dinamic in care a doua cadere a economiei din perioada
\n1937-1938 a fost mai usoara comparativ cu prima perioada de
\ncontractie economica. Recesiunile in forma de L se caracterizeaza
\nprintr-o cadere brusca e economiei urmata de stagnare pe o perioada
\nindelungata la acelasi nivel. Acest tip de recesiune este cel mai
\ngrav deoarece nu ofera speranta unei reveniri. Recesiunea japoneza
\ncare a inceput in anii 1990 este un exemplu perfect de recesiune in
\nforma de L.<\/p>\n
Nouriel Roubini, profesor al universitatii din New York,
\nconsidera ca astazi ne confruntam cu o recesiune in forma de U
\ndeoarece celebrul economist american se asteapta la o contractie a
\neconomiei pe o perioada cuprinsa intre 12 si 18 luni. Aceasta
\nparere se bazeaza pe faptul ca cele doua recesiuni din anii 1990
\n-91 si anul 2001 au durat fiecare cate 8 luni iar conditiile
\neconomice din prezent sunt mai acute sub cel putin trei
\naspecte:<\/p>\n
1. Ne confruntam cu cea mai grava criza imobiliara din SUA de la
\nMarea Criza<\/p>\n
2. In 2001 aveam o criza in sectorul corporatist, care reprezinta
\ndoar 10% din PIB. Astazi criza este la nivelul consumatorul care
\nconstituie aproximativ70% din PIB.<\/p>\n
3. SUA se confrunta cu cea mai severa criza financiara din ultimii
\n70 de ani.<\/p>\n
Conform lui Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, se pare ca
\npietele financiare cunosc o revenire rapida, ca intr-o recesiune de
\ntip V pe care acesta o vede putin probabila.
\nIn mai 2009, Mugur Isarescu declara ca Romania se confrunta cu o
\ncriza de tip V iar Eugen Dijmarescu considera ca avem o criza in
\nforma de L.<\/p>\n
In timp ce expertii se contrazic privind forma sub care aceasta
\nrecesiune va ramane in istorie, de tip U, V sau W, eu as afirma ca
\nprezenta recesiune este ca un radical. Transpusa pe litere, forma
\nradical vine dintr-o combinatie de V si L. Dupa ce a atins pragul
\ncritic in primul trimestru al lui 2009, prevad o usoara revenire a
\neconomiei mondiale. Nu cred ca economia a cunoscut acum cea mai
\nacuta contractie, dar cu siguranta cunoaste perioada cea mai lunga
\nde revenire de la Marea Criza pana in prezent.<\/p>\n
In SUA, consumul privat va reveni dar nu va reprezenta motorul
\neconomiei pentru iesirea din aceasta recesiune. Somajul va continua
\nsa creasca pe parcursul anului 2009, chiar si in 2010 depasind
\ncifra de 10 procente. Vor mai trece 3-4 ani pana cand somajul va
\nscadea sub nivelul de 8 procente. Deficitele bugetare reprezinta o
\nnoua tendinta in lume si vor fi de actualitate pentru ceva vreme.
\nSistemul imobiliar este posibil sa atinga punctul critic in al
\ndoilea semestru al anului 2009 si sa ramana la acelasi nivel si in
\n2010. Abia in anul 2012 vom ajunge la nivelul lui 2001 in ceea ce
\npriveste constructiile noi de lucuinte. Pietele financiare inca nu
\nau atins punctul critic.<\/p>\n
Intr-o prima faza politicile de sprijinire a economiei pentru o
\niesire mai rapida din criza pot avea efectul unei injectii cu
\nadrenalina, dand senzatia ca ce a fost mai greu a trecut. Dar
\naceasta revenire va fi temporara, urmata de un deficit bugetar
\naccentuat si de o masa monetara excesiva pe piata. Va urma inflatia
\ncauzata de rate ale dobanzilor de referinta prea scazute si de
\ndeficite bugetare scapate de sub control astfel incat revenirea va
\nfi de durata. Si daca avem impresia ca vedem lumina de la capatul
\ntunelului, mai intai sa ne asiguram ca nu este o fata morgana si
\ndoar apoi sa sarbatorim cu surle si trambite iesirea din
\ncriza.<\/p>\n