\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/4813753\/1\/1.jpg\")
\n<\/a><\/p>\n
Dar SUA sunt depasite de toate statele industrializate – cu
\nexceptia Frantei – in ce priveste ponderea productiei in totalul
\nactivitatii economice – 13,9%, potrivit unui raport al Bancii
\nMondiale, in scadere cu 4% in ultimul deceniu. Recesiunea inceputa
\nin urma cu 19 luni a contribuit decisiv la acest declin. Productia
\nindustriala a scazut cu 17,3%, cea mai drastica scadere din timpul
\nunei recesiuni dupa criza din anii ’30. Pana acum, totusi,
\nadministratia Obama nu a venit cu un plan formal care sa combata
\ndeclinul. In loc de aceasta a venit cu initiative ad-hoc – salvarea
\nGeneral Motors si a Chrysler, spre exemplu – si cu planul de
\nstimulare a energiei verzi, prin sprijinirea producerii de
\ncomponente ca turbinele eoliene si panourile solare.<\/p>\n
“Vrem sa fim siguri ca dezvoltam o baza de productie pentru energia
\nregenerabila”, spune Matthew Rogers, consilier principal la
\nDepartamentul Energiei, explicand ca aceasta se realizeaza partial
\nprin impulsionarea acordarii de garantii de credite, “care erau
\nzero in mandatele presedintelui Bush”. Dr. Xunming Deng, fizician
\nsi presedinte al Xunlight Corporation, se considera un beneficiar a
\nceea ce el descrie drept garantiile de credit mai flexibile
\nacordate de administratia Obama. Fabrica lui din Toledo, Ohio, cu
\n100 de angajati, face primii pasi pentru producerea de panouri
\nsolare, iar Deng planuieste deja sa extinda de patru ori
\ndimensiunile uzinei. A solicitat la Departamentul Energiei o
\ngarantie de imprumut in valoare de 120 de milioane de dolari. Daca
\no va primi, nu va mai trebui sa achite comisioanele impovaratoare
\nla care era obligat inainte de instalarea administratiei Obama.
\n“Daca scap de acele comisioane, garantia de imprumut devine foarte
\natractiva si imi va fi de mare ajutor”, spune Deng.<\/p>\n
“Nu putem creste prea repede fara ea.” Dincolo de energie,
\nabordarea administratiei de la Casa Alba are in vedere elementele
\nunei politici de productie – ceea ce Lawrence H. Summers,
\ndirectorul Consiliului Economic National, a descris drept “o serie
\nde masuri de sprijinire a productiei”. Salvarea sectorului auto, cu
\ntoate improvizatiile care au insotit-o, a dat semnalul ca
\nadministratia probabil va face la fel cu orice alt mare producator
\npe care il considera prea mare (sau prea important) ca sa il lase
\nsa cada si ca va sustine si tranzitia furnizorilor acestor giganti
\ncazuti catre alte industrii.<\/p>\n
<\/p>\n
Clauza din pachetul de stimulare care obliga la cumpararea de bunuri fabricate in SUA (“Buy America”) favorizeaza achizitia de produse americane pentru proiectele de infrastructura. Departamentul pentru Comert a adaugat 100 de milioane de dolari, peste dublul sumei alocate in mod obisnuit, pentru un program care ajuta producatorii americani sa opereze mai eficient. Si intelegerile comerciale negociate de administratia Bush – intelegeri care ar fi facut SUA mai deschise la importul de bunuri – au fost deliberat amanate la dezbateri in Congres.<\/p>\n
“Politica administratiei merge in directia cea buna”, spune Sander M. Levin, membru al Camerei Reprezentantilor din partea statului Michigan, care este preocupat in special de importurile auto. “Cred ca in esenta au scuturat lanturile politice care impiedicau guvernul sa aiba un rol in productie. Si fac ceea ce ar trebui sa faca.” Dar nu toata lumea e de acord. “Bush si Obama sunt la fel de rai in ce priveste politicile privind productia interna”, sustine dezaprobator Bartlett. El recunoaste ca recesiunea a fost motivul imediat care a dus la prabusirea afacerii sale de familie. <\/p>\n