{"id":14637,"date":"2009-09-01T22:00:00","date_gmt":"2009-09-01T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=14637"},"modified":"2026-04-02T14:14:09","modified_gmt":"2026-04-02T14:14:09","slug":"ce-sefi-de-companii-au-facut-cei-mai-multi-bani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=14637","title":{"rendered":"Ce sefi de companii au facut cei mai multi bani"},"content":{"rendered":"

In plina recesiune, profiturile de zeci sau chiar sute de milioane de euro inregistrate in 2008 incep parca sa semene cu amintirile frumoase din concediu. Desi aproape toate domeniile sunt lovite mai aspru decat asteptarile initiale, sunt totusi manageri care se asteptau la o corectie a pietei. In urma cu aproape doi ani, spre sfarsitul primului an dupa aderare, Liliana Solomon, sefa filialei locale a grupului Vodafone lansa in cadrul unei intalniri organizate de BUSINESS Magazin un avertisment pentru managerii entuziasmati de euforia consumului si de potentialul reprezentat de o piata de 21 de milioane de locuitori cu o putere de cumparare in crestere.<\/p>\n

„Diferenta in business se face de catre acei oameni care se gandesc la \u00abdaca\u00bb si nu de catre cei care spun ca vor creste si la anul oricum”, spunea Solomon, un finantist care lucrase ani buni in Londra pentru mari operatori telecom si care revenise in tara la sfarsitul anului 2005, pentru a prelua operatiunile Vodafone Romania. Singurul participant la discutie care o sustinea era buna ei prietena, Mariana Gheorghe, un fost bancher al BERD, care preluase din 2006 conducerea celei mai mari companii din tara, Petrom. De cealalta parte se aflau executivi din industria bunurilor de larg consum, a serviciilor financiare, IT si imobiliare, care de care mai entuziasmati de rezultatele peste estimari care se profilau pentru 2007, primul an de aderare. <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

La nici doi ani distanta, economia romaneasca se afla in plina recesiune. Pro\u00acdu\u00acsul Intern Brut a scazut cu 7,6% in primul trimestru si cu 8,8% in al doilea, indrep\u00actandu-se spre prima scadere anuala din 2000 incoace, perioada in care s-a triplat (in valori nominale). Numarul total de someri va depasi 800.000 la finalul anului (conform estimarilor oficiale), fata de numai 400.000 anul trecut, iar lipsa acuta de lichiditati si blocajul financiar au devenit elemente obisnuite ale peisajului de afaceri romanesc. Pe acest fundal, BUSINESS Magazin isi propune sa ii aduca in prim-plan pe managerii celor mai profitabile companii si retetele lor de afaceri si, mai ales, incearca o dezbatere privind structura economiei romanesti, asa cum rezulta ea din topul celor mari performante firme private.<\/p>\n

\nSeptembrie, primul hop <\/strong><\/p>\n

Mai mult de jumatate dintre cele mai mari 100 de firme private din tara si-au crescut in 2008 profiturile, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finante. Acest lucru s-a intamplat chiar daca a doua parte a anului a adus primele blocaje in domenii vedeta in ultimii ani precum imobiliare, auto si in general in piata bunurilor de larg consum, pe fondul adancirii crizei financiare globale si a extinderii acestor turbulente spre piete emergente precum Romania. <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Cat din aceasta evolutie s-a datorat managerilor si cat unei organizatii bine puse la punct? Radu Furnica, presedintele LDS Korn\/Ferry Romania si omul care a descoperit si recrutat de-a lungul timpului unii dintre cei mai importanti directori executivi din tara, crede ca este foarte greu de stabilit o cauzalitate imediata intre profitabilitatea unei corporatii si top managementul sau. “Logica primara spune ca aceia care au avut profitul cel mai mare au avut si cei mai buni manageri. Dar nu e obligatoriu! Ba chiar dimpotriva, din primele 25 de companii, dupa profit, majoritatea se afla in acest top pentru ca sunt firme foarte mari, greu de intrecut si au fost ajutate si de piata”, spune Furnica. <\/p>\n

Producatorul de tigari British American Tobacco este poate cel mai sugestiv exemplu. Desi si-a schimbat de mai multe ori directorul general, BAT a reusit sa ajunga cel mai mare jucator de pe piata locala de tigari, fiind una dintre cele mai profitabile din tara cu cele aproape 100 de milioane de euro obtinute anul trecut sau 370.000 de euro pe angajat, conform datelor Ministerului Finantelor. “Este nevoie de cel putin 3 ani pentru a vedea efectiv rezultatele muncii mele, ca director general”, recunostea intr-o discutie cu BUSINESS Magazin David Waterfield, seful BAT, venit in Romania anul trecut.<\/p>\n

<\/p>\n

Predecesorii sai, Bart Maas si Paul Ogborn, au avut mandate neobisnuit de scurte pentru o pozitie de acest nivel (de circa un an fiecare), ceea ce nu a impiedicat insa BAT sa isi creasca permanent profitabilitatea. Consultantii sustin insa ca pe termen lung este foarte importanta si amprenta celui care conduce afacerea. Codrut Pascu, seful biroului local al companiei de consultanta de management Roland Berger, sustine ca pentru determinarea aportului managerului trebuie avuta in vedere masura in care au fost atinse obiectivele (de crestere a cotei de piata, profit, fluxuri de numerar), dar mai ales modul cum a evoluat compania in comparatie cu competitorii directi si cat de pregatite sunt companiile respective pentru a face fata situatiilor dificile.<\/p>\n

“Cresterile sectoriale au dus la extinderea firmelor fara a-si pune la punct un model operational sustenabil. Atunci cand piata crestea, putini s-au gandit sa-si eficientizeze nivelul si structura costurilor, aprovizionarea sau portofoliul de clienti”, spune Pascu. Radu Furnica ofera chiar un exemplu de companie unde s-a vazut amprenta managementului: Renault – Dacia. Fabrica Dacia de la Pitesti a obtinut intre 2006 si 2008 un profit cumulat de aproximativ 300 de milioane de euro, devenind un important centru regional pentru grupul francez Renault, cel care cumparase fabrica aflata in pragul falimentului in anul 1999. Performantele financiare ale Dacia au depasit in fiecare din ultimii trei ani pe cele ale Renault la nivel international. <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Chiar si in 2008, cand profitabilitatea fabricii a scazut la jumatate (3% marja a profitului net, fata de 6% in 2007, pe fondul opririi productiei pentru mai mult de o luna si a unei greve de mai multe saptamani), Dacia a ramas un pilon important al strategiei Renault. Francezii au avut anul trecut afaceri cumulate (pe langa Dacia sunt incluse si importatorul Renault Nissan Romania, dar si o fabrica de cutii de viteze, un centru de export si un centru tehnologic) de aproximativ 3 miliarde de euro, fiind din acest punct de vedere intre cele mai mari grupuri straine cu activitati in Romania, dupa austriecii de la OMV, proprietarii Petrom si kazahii de la KazMunaiGaz, proprietarii Rompetrol.<\/p>\n

Omul care a condus operatiunile locale ale Renault dupa 2003 a fost Fran\u00e7ois Fourmont, un inginer francez al carui scop principal a fost pregatirea din punct de vedere tehnic a fabricii de la Pitesti pentru a incepe, in 2004, productia Logan. Fourmont ii urmase in functie unui alt francez, Christian Est\u00e8ve, al carui job a fost din multe puncte de vedere mai dificil – concedierea a aproape jumatate din angajati si schimbarea filosofiei de productie romaneasca “merge si asa”, masuri in urma carora fabrica Dacia a devenit un etalon de eficienta in cadrul Renault.<\/p>\n

\nMarile profituri<\/strong>
\nInsa cele 300 de milioane de euro profit pe care Renault i-a facut in trei ani la Dacia au fost obtinuti doar intr-un singur an de fiecare dintre cei doi mari operatori de telefonie mobila, Orange si Vodafone. Cu profituri de peste 300-400 de milioane de euro si marje ale profitului net de 25%-30%, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finante, operatorii de telefonie mobila au fost pe primele locuri, depasind chiar si gigantul Petrom, liderul incontestabil al ultimilor ani. “Industria de telecomunicatii este inca deosebit de profitabila din pricina lipsei concurentei”, crede analistul Dragos Cabat, presedinte al Asociatiei Analistilor Financiari (CFA) din Romania. <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Situatia este pe cale sa se schimbe insa, avand in vedere ca anul acesta gradul de penetrare a telefoniei mobile a trecut deja de 130%, conform datelor Autoritatii Nationale de Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM). In aceste conditii, lupta pentru profitabilitate pare ca se va da tot mai putin in segmentul convorbirilor, unde tarifele s-au redus considerabil, si mai mult in ceea pe priveste serviciile de date. „Cresterile organice raportate de Orange Romania in 2008 au fost determinate de cresterile extensive ale bazei de clienti. Unul dintre proiectele strategice a fost dezvoltarea accelerata a retelei de broadband mobil care a avut ca rezultat cresterea ratei de adoptie a serviciilor de internet mobil in randul clientilor”, spune Thierry Millet, care din primavara este CEO al Orange Romania.<\/p>\n

<\/p>\n

Fost director comercial, el a preluat functia de la Richard Moat, britanicul in mandatul caruia Orange a devenit liderul pietei telecom si cea mai profitabila companie privata din tara. In prezent, Moat s-a intors in Marea Britanie, unde este sef al operatorului T-Mobile. Tot din Marea Britanie isi recrutase in 2005 seful si Vodafone Romania, pe romanca Liliana Solomon, care fusese, printre altele, director financiar chiar la T-Mobile. <\/p>\n

Practic, Liliana Solomon a fost managerul responsabil pentru restructurarea operatorului de telefonie mobila Connex, dupa ce fusese achizitionat de catre Vodafone. Unul dintre elementele cheie ale strategiei sale a vizat costurile, fiind printre putinii care isi puneau aceasta problema in conditiile euforiei consumului din perioada 2005-2007. “Multi oameni cred ca indicatorii nostri financiari foarte buni sunt specifici industriei de telefonie mobila, insa in fapt acestia reflecta in primul rand (preocuparea pentru – n. red.) eficienta si cash-flow”, recunostea Solomon, la inceputul acestui an, intr-un interviu pentru Ziarul Financiar. <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Ea sustinea ca a demarat procesul de schimbare interna inca de cand nu era evident ca piata se va schimba, „pentru ca stiam ca la un moment dat cresterea va incetini, iar atunci, indiferent daca e criza economica sau nu, va fi foarte important sa avem o companie care functioneaza eficient si care intelege exact unde si pe ce isi cheltuieste banii”. Vodafone a avut in ultimii trei ani (care s-au suprapus peste cea mai mare parte a mandatului Lilianei Solomon) un profit cumulat de aproape 900 de milioane de euro in Romania, potrivit datelor Ministerului Finantelor, in timp ce Orange a depasit 1,2 miliarde de euro. Adica aproape la fel de mult cat a realizat Petrom, cea mai mare companie romaneasca, condusa din anul 2006 tot de un roman cu experienta internationala, Mariana Gheorghe. Fost bancher in cadrul BERD, ea si-a bazat la randul sau multe dintre discursuri pe cuvinte precum profit, productivitate sau eficienta.<\/p>\n

\nSectorul potrivit<\/strong>
\nDomeniul petrolier si evolutia pretului barilului de la aproape 150 de dolari in urma cu un an la aproximativ jumatate in prezent, reprezinta in opinia lui Serban Toader, senior partner in cadrul KPMG Romania, cel mai bun exemplu pentru a ridica o intrebare esentiala: ce conteaza mai mult, sectorul de activitate sau managementul? „Rolul si performantele managementului depind de sectorul economic. Cred ca performantele managementului ar putea fi mai bine analizate tinand cont de conditiile specifice ale fiecarui sector economic printr-o comparatie cu performantele concurentilor”, crede Toader.<\/p>\n

Iar unele dintre sectoarele economice care au performat, alaturi de telefonia mobila, au fost imobiliarele si, implicit, producatorii de materiale de constructii. Lafarge Ciment a fost anul trecut cea mai profitabila companie din top 100, castigand peste 4 euro la fiecare 10 euro vanzari. Ramane memorabila in acest context explicatia lui Mihai Rohan, seful Carpatcement, principalul concurent al Lafarge pe piata locala, care justifica o crestere de doar cateva procente a afacerilor in prima jumatate a anului trecut prin faptul ca producatorul lucra deja la capacitate maxima si mai mult nu mai avea cum sa creasca.<\/p>\n

Unul dintre cei mai puternici oameni din industria cimentului, Mihai Rohan a condus inainte de privatizare afacerile Romcim, cel mai mare producator local, pentru ca apoi sa preia operatiunile din Romania ale grupului german Heidelberg. Doar in ultimii trei ani, compania condusa de Rohan a avut profituri cumulate de peste 250 mil. euro, in timp ce principalul competitor, Lafarge Ciment, s-a apropiat de 375 mil. euro.<\/p>\n

<\/p>\n

Cine vine din urma<\/strong>
\nMariana Gheorghe, Liliana Solomon si Mihai Rohan nu sunt singurii romani aflati la conducerea unor filiale locale ale multinationalelor. Practic, jumatate dintre managerii celor mai profitabile 25 de companii private sunt romani. Apare o noua intrebare: este mult sau putin? Specialistul in recrutare Radu Furnica crede ca este loc de mult mai bine. “Este mai degraba o oglindire a esecului managementului romanesc. Expatii sunt mult mai seriosi, de aceea vedem atat de multi expati la conducerea celor mai profitabile companii. Romanului i se urca la cap atunci cand ajunge CEO si incepe sa dea rateuri si sa nu mai fie concentrat la misiunea pe care o are”, crede Furnica. <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Comparativ cu situatia din urma cu 5 ani, insa, rezultatele sunt mult mai bune, rolul principal avandu-l, la fel ca si in cazul Vodafone sau Petrom, romanii cu experienta de management in strainatate. Liderul mondial din domeniul bauturilor, Coca-Cola, este un astfel de exemplu, care dupa ce a avut la conducere mai multi expati, a decis in 2004 sa il promoveze ca sef al CCHBC (imbuteliatorul local al produselor Coca-Cola) pe Calin Dragan, un roman care lucrase timp de 3 ani – in cadrul filialei din Italia. <\/p>\n

Pe perioada mandatului sau, Coca-Cola si-a crescut permanent afacerile, profitand din plin de pe urma cresterii puterii de cumparare a populatiei care a antrenat o crestere sustinuta a consumului. Intre 2006 si 2008, de exemplu, Coca-Cola a realizat profituri cumulate de aproximativ 180 de milioane de euro, mai mult decat dublu fata de concurentul sau la nivel mondial, Pepsi, ale carui operatiuni locale sunt insa conduse de un american, Mike Holmes. Si filiala locala a gigantului german Metro, cel mai mare comerciant de pe piata a adus din acest an un roman la conducerea retelei sale de magazine cash & carry. <\/p>\n

Timisoreanul Dusan Wilms condusese compania si in perioada 1998-2004, cand comerciantul german a decis accelerarea ritmului deschiderilor. Wilms spune ca in aceasta perioada grupul german prefera managerii nativi, indiferent ca e vorba de Romania, Bulgaria sau Italia. “Marele meu noroc este ca sunt roman si cunosc foarte bine mediul de afaceri, resursele, mentalitatea si spiritul romanesc”, explica Wilms. Acum se afla din nou la conducerea retelei intr-un alt moment cheie, cand pentru prima oara in istorie marile lanturi internationale de comert se confrunta cu scaderi ale vanzarilor. Cum rezultelele financiare ale Metro nu au fost publicate pe site-ul Ministerului de Finante, singurele date disponibile pentru anul 2008 sunt cele care vizeaza cifra de afaceri a companiei – 1,4 mld. euro.<\/p>\n

In conditiile in care Metro ar fi obtinut o marja a profitului comparabila cu cea a concurentului direct – Selgros Cash & Carry (40 mil. euro profit la afaceri de 859 mil. euro), este de asteptat ca profitul Metro din 2008 sa ajunga la circa 80 mil. euro. Compania nu a fost inclusa insa in topul realizat de BUSINESS Magazin, chiar daca valoarea ar plasa-o intre cele mai profitabile zece afaceri. Revenirea in tara a unui manager roman cu experienta de lucru in strainatate nu a fost singura modalitate de promovare . <\/p>\n

Brent Valmar, un fost director de vanzari pentru marca germana de lux Mercedes, punea in urma cu zece ani bazele unui importator auto detinut de holdingul Porsche, care a ajuns intre timp la afaceri de un miliard de euro si profituri de peste 200 mil. euro numai in ultimii trei ani. Acum, Porsche Romania, importatorul grupului Volkswagen, este cel mai mare comerciant de masini de pe piata si una dintre cele mai profitabile zece afaceri private din tara (72 mil. euro profit numai in 2008, cand piata auto a scazut pentru prima data in opt ani).<\/p>\n

<\/p>\n

Cat castiga un CEO<\/strong>
\nDaca in privinta castigurilor pe care fiecare dintre executivii mentionati mai sus le-a adus actionarilor lucrurile par evidente si pentru un observator din afara companiei, multi sunt cei care se intreaba cat castiga de fapt managerul. “De cele mai multe ori, cei care obtin rezultate foarte bune sunt si extrem de motivati financiar”, afirma Radu Furnica. Ce inseamna aceasta mai exact? Potrivit informatiilor disponibile, seful unei multinationale de top are un salariu fix lunar ce poate urca de la 10.000 pana la cateva zeci de mii de euro. <\/p>\n

Dar aceasta nu este tot. “Pe langa salariile fixe foarte mari au si bonusuri consistente pentru indeplinirea obiectivelor de cifra de afaceri si profit. Este bine stiut ca cu cat investesti mai mult intr-un executiv, cu atat ai sanse mai mari ca, intr-un anumit orizont de timp, investitia sa se intoarca la tine, prin beneficiile pe care ti le aduce managerul respectiv”, spune Furnica. In prezent, cei mai bine platiti manageri din tara ajung sa castige din salariu si bonusuri, conform estimarilor din piata, mai bine de un milion de euro pe an, dar este vorba doar de cateva cazuri.<\/p>\n

Ce urmeaza?<\/strong>
\nUn articol despre profiturile obtinute in 2008 nu poate sa nu ajunga si la perspectivele pentru anul 2009, despre care, pentru prima data, mai mult de trei sferturi din managerii cu care au discutat redactorii BUSINESS Magazin pe parcusului ultimilor luni au refuzat sa faca orice fel de estimare. „Este dificil sa facem o estimare in contextul economic actual. Exista posibilitatea ca predictiile pe care le facem astazi sa nu mai fie valabile in perioada urmatoare”, afirma Solomon. Analistii, in schimb sustin la unison o diminuare a marjelor profiturilor. “Profitabilitatea companiilor romanesti a fost in scadere in ultimii ani si valorile vor continua sa scada si in viitori”, crede Dragos Cabat.<\/p>\n

Mariana Gheorghe, seful celei mai mari companii din punct de vedere al afacerilor, Petrom, vede insa partea plina a paharului. “Cererea este afectata de reducerea consumului privat din cauza crizei economice. (…) Noi luam in considerare o scadere de piata, dar un castig pe competitivitate in reteaua de benzinarii”, afirma Gheorghe. Scaderea pietei forteaza la randul sau companiile sa adopte politici agresive de preturi, punand astfel si mai multa presiune asupra marjelor de profit, crede consultantul in management Codrut Pascu.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Iar cum pe termen scurt si mediu cererea nu va reveni la ritmurile de crestere anterioare, si pe termen lung multe sectoare vor intra intr-o faza de maturizare, verdictul lui Pascu nu cade bine pentru managerii din topul celor mai profitabile companii. „Cel mai probabil, nu va mai fi posibila obtinerea unor marje ale profitului net ce depasesc valori de 30%.” Serban Toader de la KPMG mai lasa totusi o urma de speranta, afirmand ca e o greseala sa spunem ca nivelurile de profit din 2007 si 2008 sunt istorie. <\/p>\n

„Recesiunea actuala e cea mai grava din ultimele decenii si nu se stie cu certitudine cand se va redresa economia, ce forma va lua redresarea economica sau care vor fi primele sectoare care isi vor reveni.” Pana atunci, adauga el, sarcina mangerilor este sa analizeze situatia si sa se
\nintrebe ce pot face. „Daca sectorul a fost afectat grav de criza economica, ce masuri se pot lua pentru a diminua efectele acesteia? Daca sectorul este intr-o situatie mai buna, ce se poate face pentru a maximiza beneficiile? Cel mai eficient manager va incerca sa anticipeze viitorul, sa vada dincolo de realitatea imediata.” Adica ceea ce spunea in urma cu doi ani si sefa Vodafone.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cele mai profitabile zece companii private din Romania au castigat anul trecut impreuna mai mult de 1,7 miliarde de euro. In ultimii trei ani, profiturile lor cumulate au depasit 5,4 miliarde de euro. Cine sunt managerii care au obtinut aceste rezultate si, mai ales, cat de pregatite sunt companiile lor pentru a face fata scaderii puternice a economiei din acest an?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[255,202,11739,13212],"class_list":["post-14637","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-antreprenori","tag-cover-story","tag-manageri-de-top","tag-societati-comerciale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14637","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14637"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14637\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34856,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14637\/revisions\/34856"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14637"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14637"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14637"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}