![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5852\/4791160\/2\/casuta1mare.jpg\")
<\/a><\/p>\nAceasta piata a mai avut un avant de dezvoltare in anii ’90, dar, in prima parte a anilor 2000, modificarile din Codul fiscal aprobate in mandatul lui Decebal Traian Remes scoteau de pe piata cele mai multe din salile de jocuri electronice. In 2005, o razie dura a ANAF, condus la acea vreme de Sebastian Bodu, inchidea unele dintre cele mai mari cazinouri live din tara. Din 2006-2007, legislatia s-a mai imblanzit – in special in ceea ce priveste taxarea jocurilor de noroc -, au crescut semnificativ veniturile, iar Romania a devenit de aceasta data atractiva pentru marile grupuri internationale din industria gamblingului. Termenul englezesc defineste cel mai bine jocurile electronice, diferite de cazinourile live in special prin natura jocului (in primele se joaca doar la aparate, pe cand in cel de-al doilea sunt atat aparate, dar si dealeri si mese de joc).<\/p>\n
“Pana in 2006-2007, in Romania nici nu existase o piata propriu-zisa de gambling – atunci au intrat aici marile grupuri internationale, care se lupta pentru cota de piata peste tot in Europa”, spune Eduard Bieltz, directorul de strategie al Ritzio Entertainment Group Romania, grup rusesc care opereaza cazinourile electronice Million. Daca piata de gambling nu existase, piata cazinourilor live existase, dar stagnase multi ani. Singurele cazinouri live care au mers bine in anii 2000 au fost Casa Vernescu, dar si cazinourile din reteaua Grand Casinos, operata de grupul american cu acelasi nume si prezenta in trei hoteluri – Moldova din Iasi, Marriott si Pullman din Bucuresti. <\/p>\n
Si piata cazinourilor live s-a dezghetat in 2007 si a ajuns sa numere 25 de unitati in toata tara (dintre care 15 in Bucuresti). Dincolo de dezvoltarea in cele mai mari hoteluri deja existente, si cresterea pietei hotelurilor a creat noi oportunitati. Sorin Constantinescu, presedintele Asociatiei Organizatorilor de Cazinouri din Romania si fost director general la Grand Casinos, timp de sase ani, a profitat de deschiderea hotelului Novotel (dezvoltat de grupul francez Accor) pentru a-si deschide propriul cazinou. A investit in el sapte milioane de euro, acum are 25 de mese si 400 de angajati, fiind unul dintre cele mai mari cazinouri din Romania, si spera ca potentialele mariri de taxe nu il vor transforma din nou in angajat. In urma cu doua saptamani, o ordonanta de urgenta introdusa pe ordinea de zi a guvernului anunta mariri de taxe importante pentru cazinouri – atat cele live, cat si cele electronice. <\/p>\n
“Planul meu de afaceri, facut in urma cu doar cateva luni pentru un an, lua in calcul taxele existente atunci; la mariri de taxe de trei-patru ori, asa cum propune legislativul, cazinourile care nu au sustinere externa vor fi nevoite sa iasa de pe piata.” La Casino Palace (Casa Vernescu), ingrijorarile cazinourilor mai mici nu se aud atat de tare. Cazinoul de pe Calea Victoriei, cel mai mare din Bucuresti, a rezistat pe piata din 1995, iar acum a inregistrat prima scadere a veniturilor medii cheltuite de clienti, dupa cativa ani buni de crestere. Andrei Frimescu, directorul de marketing al Casei Vernescu, spune ca acum suma medie cheltuita de un client la cazinou este sub 200 de euro, in scadere cu 20-25% fata de anul trecut, insa numarul clientilor a crescut. <\/p>\n
Ca toti ceilalti directori de cazinouri – atat live, cat si electronice -, Andrei Frimescu tine sa precizeze ca multi clienti nu vin la cazinou ca sa castige, ci ca sa joace de placere sau ca sa petreaca timpul intr-un mod placut; cazinourile ofera gratuit clientilor mancarea, bautura, dar si saloane in care se pot uita pur si simplu la un meci cu prietenii. “Noi ne stim clientii si ne bucuram ca vin aici, chiar daca nu joaca in fiecare seara”, spune Andrei Frimescu. Servicii de masa sau relaxare gratis pentru clienti exista si in cazinourile electronice, mai bine cunoscute in ultimii ani ca “salile de cartier”.<\/p>\n
<\/p>\n
Toti proprietarii de astfel de sali incearca insa sa schimbe imaginea pe care acestea o au de multe ori in ochii vecinilor de cartier sau chiar a autoritatilor: “O taxare si un control ineficiente in trecut au facut ca aceste sali si cazinourile sa fie privite ca locuri unde se face frauda, dar modul in care se lucreaza in acest domeniu s-a schimbat foarte mult”, tine sa sublinieze Sorin Constantinescu. Datele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala arata ca principalele probleme pe care le cauta atunci cand controleaza cazinouri sunt legate de sume de bani nedeclarate in evidentele contabile sau de functionare in spatii neautorizate. <\/p>\n
Controalele sunt intr-adevar dese in cazinourile din Romania, spune Avdey Pinalov, directorul Ritzio Entertainment Group. Pinalov apucase sa se obisnuiasca in ultimii ani cu pietele din America Latina, unde clientii salilor de joc sunt in proportie de 85% femei, care vin, joaca sume limitate, iau masa cu prietenele, iar afacerea este privita cu ochi foarte buni de autoritati. A trebuit insa sa lase pentru o perioada dezvoltarea din America Latina, fiind trimis de “la centru” pentru a rezolva criza in care au intrat afacerile din Romania. Spre diferenta de ceilalti operatori de sali de joc, Ritzio va trebui sa taie mai dur: numarul mare de sali presupune si mai multe inchideri, care inseamna aparate platite, dar care nu vor mai produce, oameni dati afara, dar si venituri la jumatate fata de anul trecut. Din 93 de sali, cate avea Ritzio in Romania la sfarsitul lui 2008, vor mai ramane cam 55 la sfarsitul acestui an, iar din 1.800 de angajati, vor ramane aproximativ 1.200, dupa cum spune Avdey Pinalov.<\/p>\n