{"id":1459,"date":"2005-11-29T23:59:00","date_gmt":"2005-11-29T23:59:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1459"},"modified":"2026-04-02T07:23:30","modified_gmt":"2026-04-02T07:23:30","slug":"afaceri-beton","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1459","title":{"rendered":"Afaceri beton"},"content":{"rendered":"<p><P align=justify><SPAN class=text>Pe masura ce dezvoltarile imobiliare au dus la cresterea cererii pentru materialele de constructii, tranzactiile de pe piata autohtona de profil au \u0084explodat\u0093 pur si simplu. In acelasi timp, producatorii locali de materiale de constructii au intrat in portofoliul jucatorilor internationali, fie ca era vorba de tigla, var sau gips carton.<\/SPAN><\/P><SPAN class=text>  <P align=justify><BR>Astfel s-a ajuns ca piata cimentului sa fie controlata in totalitate de trei mari producatori internationali sau ca intreaga productie autohtona de placi ceramice sa fie concentrata in mana grupului austriac Lasselsberger. Nu acelasi lucru s-a intamplat pe piata companiilor de constructii, unde \u0084grei\u0093 precum Vinci, Strabag, Diekat sau Astaldi au preferat sa isi infiinteze propriile subsidiare si sa se orienteze catre proiecte cu valori mari, reusind sa creasca intr-un ritm superior pietei si companiilor romanesti in special. <\/P>  <P align=justify><BR>Cele mai mari tranzactii au avut loc in industria cimentului, iar cea mai importanta dintre acestea s-a desfasurat in octombrie 2002, cand s-a consemnat disparitia ultimului jucator independent. <\/P>  <P align=justify><BR>Grupul HeidelbergCement a preluat fabrica de ciment Romcif Fieni, in cadrul unei tranzactii totale de 70 de milioane de dolari. Producatorul german de materiale de constructii a intrat in Romania in 1998, cand a cumparat fabrica de ciment Moldocim Bicaz, dupa care a urmat Casial Deva in 2000. Pe piata cimentului, estimata la circa 300 mil. euro pe an, HeidelbergCement afirma ca a atins in 2004 o cota de 40% din piata, in conditiile unei concurente foarte stranse cu Lafarge (Franta) si Holcim (Elvetia). <\/P>  <P align=justify><BR>Practic,&nbsp; singura afacere in care drumurile acestora s-au intersectat a fost vanzarea Lafarge catre Holcim a fabricii de la Alesd (judetul Bihor), in 2000, pentru 40 de milioane de dolari. Francezii au mai cumparat &#8211; in doua etape &#8211; singura fabrica de gips carton din Romania, pe care o detinea Arcom (peste 8 milioane de dolari). <\/P>  <P align=justify><BR>In 2000, Lafarge a preluat 50% din actiuni, pentru 4,5 mil. dolari, dupa care a achizitionat alte 40 de procente, in decembrie 2002, pentru alte 3,6 mil. dolari. La sfarsitul lui 2003, Lafarge si-a vandut afacerea cu var pentru a se concentra asupra activitatilor de baza &#8211; ciment, betoane si agregate. Pentru cinci milioane de euro, Simcor Oradea &#8211; firma detinuta de un grup de investitori romani &#8211; a cumparat cele doua fabrici (Medgidia si Targu Jiu) care formau Lafarge Var. Afacerile cu var au fost \u0084abandonate\u0093 si de HeidelbergCement. Insa varul germanilor a intrat pe mainile belgienilor de la Carmeuse, unul dintre primii doi producatori de profil din lume. Acestia cumparasera in 1999 Cedru &#038; Melon Campulung, dupa care au pus ochii pe \u0084nedoritele\u0093 fabrici cu var ale HeidelbergCement din Romania. Belgienii au transat prima oara intr-un deal regional soarta Temelia Brasov, care detinea unitati la Brasov si Deva. <\/P>  <P align=justify><BR>In 2003, belgienii au incheiat o tranzactie estimata la 30-32 mil. euro, din care afacerea din Romania valora cam o treime, spun apropiati ai tranzactiei.<\/P>  <P align=justify><BR>Practic, inca de atunci sa batuse palma pentru faza a doua, si anume vanzarea afacerii cu var de la Fieni, care mai ramasese in portofoliul HeidelbergCement, si care s-a realizat un an mai tarziu. In total, se estimeaza ca grupul german a incasat 17-18 milioane de euro din vanzarea celor doua societati. <\/P>  <P align=justify><BR>HeidelbergCement a preluat una dintre fabricile de ciment de la grupul austriac Lasselsberger &#8211; care a lipsit pentru cativa ani de pe piata romaneasca pentru a reveni apoi in forta. Austriecii controleaza acum cei trei mari producatori de placi ceramice din Romania. La inceputul anului trecut, Lasselsberger a preluat &#8211; pentru 14-15 mil. $ &#8211; Sanex Cluj de la fondul cu capital de risc Romania Moldova Direct Fund. Austriecii mai detin in Romania Cesarom, dupa ce au preluat firma Zalakeramia, actionarul majoritar al producatorului de placi din Bucuresti, si sectia de placi ceramice de la Mondial Lugoj. De fapt, una din zece placi ceramice (faianta, gresie) produse in lume este produsa intr-o fabrica Lasselberger. <\/P>  <P align=justify><BR>Firma, o afacere de familie lasata mostenire celor trei frati Lasselsberger, s-a implicat intr-o vasta campanie de achizitii in Europa Centrala si de Est, careia i-au cazut prada rand pe rand producatori din Cehia, Slovacia, Ungaria si, in cele din urma, Romania. <\/P>  <P align=justify><BR><\/SPAN><SPAN class=text>Cel mai nou concern international care a facut o achizitie in Romania este grupul francez Saint Gobain. Prezent cu mai multe divizii pe piata locala si avand in plan constructia de la zero a unei fabrici de geamuri la Calarasi, Saint Gobain a lucrat in paralel la achizitia fabricii de materiale de izolatii pentru constructii DBW Ploiesti. Pe langa preluarea propriu-zisa a fabricii, proiectul francezilor prevede si constructia unei noi unitati ceea ce duce valoarea totala la circa 40 de milioane de euro.<\/SPAN><\/P><SPAN class=text>  <P align=justify><BR>Un alt investitor foarte activ pe piata materialelor de constructii s-a dovedit a fi si firma austriaca Wienerberger. Compania a cumparat anul trecut o fabrica de caramizi la Sibiu si a construit o alta in judetul Dambovita, iar planurile de investitii sunt foarte ambitioase, ajungand la 100 de milioane de euro. <\/P>  <P align=justify><BR>Wienerberger i-a adus la Sibiu si pe conationalii de la Tondach, care au cumparat o fabrica de tigla ceramica si au anuntat ca vor mai construi o alta capacitate de productie langa cea existenta.<BR><\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe masura ce dezvoltarile imobiliare au dus la cresterea cererii pentru materialele de constructii, tranzactiile de pe piata autohtona de profil au \u0084explodat\u0093 pur si simplu. In acelasi timp, producatorii locali de materiale de constructii au intrat in portofoliul jucatorilor internationali, fie ca era vorba de tigla, var sau gips carton.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[977],"class_list":["post-1459","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri-beton"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1459","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1459"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1459\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22931,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1459\/revisions\/22931"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1459"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1459"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1459"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}