\nRom\u00e2nia este prins\u0103 \u00een acest moment \u00eentr-un la\u0163 economic, \u00eentr-un model economic care nu duce nic\u0103ieri.<\/p>\n
\n1. Criz\u0103 acut\u0103 pe pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103, dar la extreme – Fie se caut\u0103 joburi low din punct de vedere al calific\u0103rii \u015fi al pl\u0103\u0163ii, cu salariul minim pe economie plus bonuri de mas\u0103, fie se caut\u0103 joburi supracalificate \u00een IT \u015fi \u00een idustria de \u00eenalt\u0103 tehnologie, joburi care apar \u00een urma investi\u0163iilor str\u0103ine.<\/p>\n
\n2. \u015eomaj mic, chiar foarte mic – Rom\u00e2nia are printre cele mai sc\u0103zute rate ale \u015fomajului din Europa<\/a><\/strong> – 5,4% \u00een februarie, minimul ultimelor dou\u0103 decenii, acest lucru contribuind la criza for\u0163ei de munc\u0103. Pe de alt\u0103 parte, Rom\u00e2nia are printre cele mai sc\u0103zute ponderi din Europa a angaja\u0163ilor \u00een totalul for\u0163ei de munc\u0103 apt\u0103 de munc\u0103. Aproape 1 milion de rom\u00e2ni din \u0163ar\u0103 ar putea s\u0103 lucreze, dar nu vor s\u0103 fac\u0103 acest lucru.<\/p>\n \n3. Salarii mici \u2013 Printre cele mai mici din Europa. Salariul mediu a fost de 2.236 lei net \u00een februarie(490 de euro), iar salariul minim net este 1.065 lei(235 de euro) la un salariu minim brut de 1.450 de lei. Peste o treime din for\u0163a de munc\u0103 din Rom\u00e2nia, adic\u0103 1 milion de oameni este angajat\u0103 la nivelul salariului minim pe economie. Numai 250.000 de oameni din for\u0163a de munc\u0103 de 4,7 milioane au un salariu de peste 1.000 de euro.<\/p>\n \n4. Masa salarial\u0103 din Rom\u00e2nia este de 3 ori mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een Polonia \u015fi are printre cele mai reduse ponderi \u00een PIB, conform datelor Eurostat. Companiile din Rom\u00e2nia au pl\u0103tit anul trecut 57 de miliarde de euro, ca mas\u0103 salarial\u0103. Polonia a pl\u0103tit 158 de miliarde de euro, Cehia 71 de miliarde de euro, Grecia 58 de miliarde de euro. Ca pondere \u00een PIB, masa salarial\u0103 din Rom\u00e2ia este de numai 34%, printre cele mai mici din Europa. \u00cen Germania, masa salarial\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte 50% din PIB. Aceast\u0103 mas\u0103 salarial\u0103 sc\u0103zut\u0103 arat\u0103 salariile mici din Rom\u00e2nia \u015fi puterea sc\u0103zut\u0103 a economiei de a pl\u0103tii salarii mai mari.<\/p>\n \n5. Impozite mari pe salarii mici – De\u015fi are salariile cele mai mici din Europa, Rom\u00e2nia are taxele cele mai mari<\/a><\/strong>. \u00cen Rom\u00e2nia statul \u00eencaseaz\u0103 50% din cheltuiala unui angajator cu un angajat pl\u0103tit la nivelul salariului minim, \u00een timp ce \u00een Marea Britanie cele mai mici salarii sunt taxate cu 17%.<\/p>\n \n6. O legisla\u0163ie extrem de grea \u00een privin\u0163a dechiderii pie\u0163ei muncii \u015fi a atragerii de oameni care s\u0103 munceasc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia din alte \u0163\u0103ri – Rom\u00e2nia ar avea nevoie de o for\u0163\u0103 de munc\u0103 suplimentar\u0103 de cel pu\u0163in 1 milion de oameni, care nu poate fi acoperit\u0103 din \u0163ar\u0103. \u00cen aceste condi\u0163ii economia ar avea nevoie de cel pu\u0163in 500.000 de str\u0103ini care s\u0103 vin\u0103 s\u0103 munceasc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 o prevedere pus\u0103 \u00een legisla\u0163ia muncii care spune c\u0103 dac\u0103 angajezi un str\u0103in, salariul minim de angajare trebuie s\u0103 fie la nivelul salariului mediu din economie. Adic\u0103 o firm\u0103 care aduce pe cineva din Republica Moldova trebuie s\u0103-l pl\u0103teasc\u0103 \u00een acest moment cu 2.200 de lei net fa\u0163\u0103 de 1.065 lei c\u00e2t este salariul minim.<\/p>\n \n7. Capitalism de stat – Cei mai mul\u0163i bani se fac din afacerile cu statul \u015fi de aceea gradul de corup\u0163ie este extrem de ridicat. Acela\u015fi calculator poate fi v\u00e2ndut unei institu\u0163ii la Cluj cu 2.200 de lei, iar la Bucure\u015fti cu 4.000 de lei, spre exemplu. Destul de multe businessuri se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u015fi exist\u0103 pentru devalizarea bugetului de stat sau a companiilor de stat. Aceast\u0103 situa\u0163ie este tolerat\u0103 \u015fi promovat\u0103 at\u00e2t la nivel politic, c\u00e2t \u015fi la nivelul mediului de afaceri, at\u00e2t local c\u00e2t \u015fi la nivelul multina\u0163ionalelor.<\/p>\n \n8. Blocaj investi\u0163ional la nivelul statului – Anual statul ar trebui s\u0103 investeasc\u0103 peste 10 miliarde de euro \u00een economie, contracte \u015fi bani care sunt bloca\u0163i fie de frica semn\u0103rii, fie c\u0103 se a\u015fteapt\u0103 \u015fpaga de rigoare. Acest lucru termin\u0103 \u00een special firmele rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n \n9. Cre\u015fterea economic\u0103 adus\u0103 aproape 100% din consum – De 4 ani \u00eencoace, cre\u015fterea economic\u0103 se bazeaz\u0103 aproape exclusiv pe consum. Investi\u0163iile statului sunt la minim de 15 ani, iar investi\u0163iile private sunt f\u0103cute doar la minimul necesar.<\/p>\n \n10. Ponderea exportului din Rom\u00e2nia \u00een PIB este printre cele mai sc\u0103zute din Europa – Exporturile Rom\u00e2niei de aproape 60 de miliarde de euro fa\u0163\u0103 de 10 miliarde de euro acum 20 de ani, sunt printre cele mai sc\u0103zute din Europa ca pondere \u00een PIB, de numai 35%, ceea ce arat\u0103 puterea sc\u0103zut\u0103 \u00een comer\u0163ul extern. Ponderea sc\u0103zut\u0103 arat\u0103, poate, \u015fi competitivitatea redus\u0103 a produselor \u015fi serviciilor realizate \u00een special de companiile autohtone. Ungurii \u015fi polonezii au ponderea exporturilor de peste 50% \u00een PIB.<\/p>\n \n11. Rom\u00e2nia are foarte multe firme mici f\u0103r\u0103 putere economic\u0103 \u015fi care nu genereaz\u0103 o valoare ad\u0103ugat\u0103 mare – Din 660.000 de firme, 600.000 de firme au \u00eentre 0-9 angaja\u0163i \u015fi genereaz\u0103 mai pu\u0163in de jum\u0103tate din cifra de afaceri la nivelul \u00eentregii economii. Doar 260 de companii din Rom\u00e2nia (locale \u015fi multina\u0163ionale) au afaceri anuale de peste 100 de milioane de euro. Sunt peste 330.000 de companii care au v\u00e2nz\u0103ri anuale de mai pu\u0163in de 100.000 de euro, conform unui studiu Coface.<\/p>\n \n12. Multina\u0163ionalele c\u00e2\u015ftig\u0103 teren ca putere \u00een businessul local – 49% din cifra de afaceri total\u0103 din Rom\u00e2nia, de 275 de miliarde de euro, la nivelul anului 2015, este adus\u0103 de multina\u0163ionale, \u00een timp de firmele locale au 47%. 4% din cifra de afaceri este adus\u0103 de companiile de\u0163inute integral de stat. Multina\u0163ionalele \u00ee\u015fi \u00eent\u0103resc pozi\u0163ia \u00een pia\u0163\u0103, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fac mai multe investi\u0163ii sau c\u0103 m\u0103resc num\u0103rul angaj\u0103rilor. Odat\u0103 ce au cucerit o pia\u0163\u0103, multina\u0163ionalele stabilesc pre\u0163urile, regulile jocului \u015fi fac cur\u0103\u0163enie \u00een jur. \u00cen aceste condi\u0163ii, este foarte greu pentru o firm\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 se bat\u0103.<\/p>\n \n13. Natalitatea businessului din Rom\u00e2nia este negativ\u0103 – Num\u0103rul de firme nou \u00eenfiin\u0163ate a ajuns s\u0103 fie mai mic dec\u00e2t firmele care ies de pe pia\u0163\u0103<\/a><\/strong>. La finalul anului trecut, pentru prima data \u00een ultimii opt ani, num\u0103rul firmelor nou \u00eenfiin\u0163ate este mai mic dec\u00e2t al celor care mor. Conform datelor de la Registrul Comer\u0163ului, num\u0103rul companiilor \u00eenfiin\u0163ate a sc\u0103zut anul trecut cu 6%, \u00een timp ce num\u0103rul firmelor radiate a crescut cu aproape 30%. \u00cen ianuarie s-au \u00eenfiin\u0163at \u00een Rom\u00e2nia numai 5.000 de firme.<\/p>\n