{"id":14531,"date":"2009-08-25T22:00:00","date_gmt":"2009-08-25T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=14531"},"modified":"2026-04-02T14:11:07","modified_gmt":"2026-04-02T14:11:07","slug":"miliardul-de-pe-terasa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=14531","title":{"rendered":"Miliardul de pe terasa"},"content":{"rendered":"

Cafeaua in oras, pranzul sau cina de afaceri, sucul sau berea cu prietenii si chiar serbarea zilelor festive in oras sunt tot atatea motive ce sporesc profiturile producatorilor de bauturi, fie ele alcoolice sau nealcoolice. Iesitul in oras e un mod obisnuit de petrecere a timpului liber si un argument care ingroasa bugetele de cheltuieli ale oamenilor de afaceri ce prefera sa-si stabileasca intalnirile in afara biroului.<\/p>\n

Numai bauturile consumate in HoReCa, segment ce reuneste restaurantele, barurile, terasele si cafenelele, depasesc anual valoarea de un miliard de euro. In 2008, vanzarile din HoReCa au reprezentat aproape 30% din piata totala de bauturi, ca valoare, arata un studiu realizat de compania de cercetare de piata MEMRB. In conditiile in care valoarea totala a vanzarilor de bauturi a depasit anul trecut 3 miliarde de euro, conform estimarilor BUSINESS Magazin, felia adjudecata de HoReCa depaseste un miliard de euro. Chiar daca efectele crizei se fac simtite si in cheltuielile din HoReCa, in comparatie romani au putine variante catre care sa se indrepte atunci cand vor sa iasa in oras. <\/p>\n

La o populatie de peste doua milioane de locuitori, in Bucuresti erau in ianuarie 2.450 de restaurante, potrivit Oficiului National al Registrului Comertului. La inceputul acestui an, numarul restaurantelor a ajuns la aproape 13.000 la nivel national, in crestere cu 17% fata de perioada similara a anului trecut. Chiar si asa, Capitala se poate mandri cu mai putine spatii HoReCa, in vreme ce orase turistice precum Parisul, cu o populatie de 10 milioane de oameni, au peste 30.000 de restaurante si cafenele; in timp ce Bucurestiul are un restaurant la 800 de locuitori, capitala Frantei are cate un astfel de spatiu pentru fiecare 300 de parizieni. In urmatorii ani insa, retelele de cafenele, restaurante sau baruri vor castiga teren, nu doar in Capitala, ci si la nivelul tarii, chiar daca spatiile mai putin atractive vor continua sa se inchida. <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Odata cu un portofoliu mai mare de restaurante sau baruri, va creste si puterea de negociere a retelelor in fata furnizorilor, chiar daca pe fondul crizei si al deprecierii monedei nationale, preturile de achizitie a produselor au crescut anul trecut in spatiile din HoReCa cu 25-30%. Asa cum orice companie producatoare tinteste sa-si puna marfurile pe rafturile hiper- si supermarketurilor, prezenta bauturilor in HoReCa are o serie de avantaje. Distribuitorii au, de regula, departamente speciale, pentru ca in afacere HoReCa joaca un rol-cheie: pe de o parte, prin prisma vanzarilor efective ce depasesc, in genere, pentru orice bautura 20% din volumul distribuit, spune Bogdan Belciu, manager al companiei de consultanta de management A.T. Kearney.<\/p>\n

Pe de alta parte, importanta HoReCa sta in capacitatea de a construi si mentine branduri, completeaza Belciu. Prin urmare, multi producatori prefera sa abordeze acest canal prin produse si marci specifice, dar si cu campanii promotionale specifice. Apa minerala Dorna in ambalaje de sticla, berile la draft sau vinurile de colectie sunt doar cateva exemple. “Strategiile de vanzare dezvoltate de producatori sunt foarte diferite in HoReCa fata de retail, motiv pentru care companiile au de regula o forta de vanzare dedicata”, spune Belciu. De partea cealalta a “baricadei”, restaurantele, barurile, cafenelele si terasele fac bani buni din vanzarea de bauturi. “In spatiile de tip cafenea si terasa, ponderea vanzarilor de bauturi in cifra de afaceri se pozitioneaza intre 80% si 90%, in timp ce in cadrul restaurantelor, vanzarile de bauturi se situeaza la 20-30%”, declara Cristian Macedonschi, CEO al firmei Trus, cu activitati in domeniul importului si al distributiei de echipamente specializate pentru HoReCa. In cazul retelei de restaurante La Mama, bauturile realizeaza cam un sfert din totalul cifrei de afaceri, declara Catalin Mahu, proprietarul companiei Trotter Restaurant, care controleaza restaurantele La Mama si cafenelele Cafepedia. Un procent care, adauga el, s-a mentinut constant in ultimii ani, iar singurul impact al vremii tine nu de valoarea vanzarilor de bauturi, ci de tipul acestora. Iarna sunt preferate bauturile calde si vinul rosu, iar vara cresc vanzarile de bere, limonada si vin alb. Compania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 8,5 milioane de lei (2,3 milioane de euro), in crestere fata de anul anterior.<\/p>\n

<\/p>\n

Reteaua are un restaurant dedicat perioadei estivale, pe litoral, care a fost gandit, spre deosebire de celelalte spatii, dupa un model sezonier, avand dimensiuni mari (o suprafata construita de aproximativ 800 mp si o capacitate de 280 de locuri). In ansamblu, vanzarile in HoReCa inregistreaza insa o stagnare, consumatorii orientanduse mai mult spre consumul de acasa in detrimentul iesirilor in oras. <\/p>\n

“Clientii au un apetit mai scazut de consum si desi avem un plus de 2-3% al numarului de tranzactii, media pe tranzactie este cu 10-15% mai mica decat in perioada similara a anului trecut”, declara recent Dragos Petrescu, care controleaza prin intermediul companiei Trotter Prim lanturile de restaurante City Grill si Buongiorno, cafenelele City Cafe si restaurantul Caru’ cu Bere. Ponderea vanzarilor de bauturi in cazul retelei de restaurante City Grill este mai mare, de o treime din cifra de afaceri; “pe timp de vara creste chiar spre 35%”, spune Dragos Petrescu. <\/p>\n

Diferente semnificative exista insa intre notele de plata din restaurante fata de cafenele. Din 30%, cat detin vanzarile de bauturi in cazul restaurantelor, 10% se datoreaza celor alcoolice, iar diferenta – celorlalte tipuri, in timp ce in cazul cafenelelor, bauturile realizeaza jumatate din vanzari, din acestea 10% fiind alcoolice si 40% nealcoolice. In piata bauturilor alcoolice, berea detine de departe cel mai important loc in ierarhia vanzarilor, cu o cota de peste doua treimi. La inceputul acestui an s-a remarcat o usoara scadere a consumului de bere in HoReCa fata de perioada similara a anului precedent, clientii orientandu-se mai mult catre consumul de acasa, spune Shachar Shaine, presedinte al United Romanian Breweries Bereprod (URBB), imbuteliatorul marcilor Tuborg si Carlsberg. <\/p>\n

“Vara este insa definitorie pentru a putea vorbi de o tendinta in ce priveste consumul din HoReCa datorita numarului mare de terase care se deschid in aceasta perioada.” Lunile calduroase din timpul anului sunt varfurile pentru vanzarile de bere si bauturi racoritoare, cand consumatorii ies mai mult la terase si restaurante, sunt in concedii sau petrec mai mult timp cu prietenii in afara casei. Estimativ, spune Shaine, in perioada iulie-august, berea si racoritoarele au o pondere de patru ori mai mare in totalul vanzarilor fata de lunile ianuarie-februarie. Imbuteliatorul marcilor Tuborg, Carlsberg, Orangina si Granini vinde in HoReCa un sfert din productia totala a fabricilor sale. <\/p>\n

Pentru producatorii de bere, in topul vanzarilor se afla terasele si spatiile de tip fast-food, urmate de restaurante, baruri, pub-uri si cluburi. Specificul de consum in baruri, restaurante, cafenele sau terase difera mult de la tara la tara, puncteaza Bogdan Belciu de la A.T. Kearney. “In Republica Ceha, canalul HoReCa detine 60% din vanzarile de bere si circa 30% in cazul bauturilor alcoolice.” In schimb, in Ungaria, acest segment concentreaza 35% din volumul vanzarilor de bere si 37% in cazul bauturilor alcoolice. In cazul vanzarilor de cafea, volumul de vanzari din HoReCa inseamna 20% din intreaga piata, apreciaza Macedonschi, dar “accentul se pune pe gradul de profitabilitate, care ajunge la 800-1.000%”. <\/p>\n

Cafeaua este prin excelenta vedeta pentru ca permite marje de acest nivel, doar ceaiul reusind sa mai furnizeze asemenea castiguri. Este vorba insa de produse sofisticate, diferentiate de cele ce se gasesc gata imbuteliate, fiind “retete produse intern, asemanatoare cocteilurilor ca tip de prezentare si ca mod de mixare a aromelor”. Dincolo de marjele atractive, cafeaua mai are un atu pentru afacerile din domeniu: desi in crestere, consumul este de cateva ori mai mic decat media europeana, astfel incat evolutia nu poate fi decat pozitiva, in opinia lui Macedonschi. Tot el spune ca in Romania se bea circa un litru de cafea pe cap de locuitor anual, in tip ce in Germania (o tara cu un consum moderat) media ajunge la 9 litri. Cresterile ar urma sa vina si din informarea clientilor, pentru ca “majoritatea romanilor sunt obisnuiti sa nu mai bea cafea seara, dar putini sunt cei care stiu ca un espresso are mai putina cofeina decat un pahar de cola”, sustine managerul Trus. In plus, posibilitati de crestere ar putea oferi si restaurantele, unde chelnerii nu sunt obisnuiti sa ofere activ o cafea la finalul mesei, asa cum e obisnuinta in alte tari. Asa incat planurile de afaceri pot viza cresteri in anii ce urmeaza, atat in cazul distribuitorilor de cafea, cat si in cazul proprietarilor de cafenele. <\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

Pentru cafeaua Illy, HoReCa detine partea leului in vanzari, spune Mirela Ionescu, director de marketing la Pro Brands, compania care se ocupa de importul si distributia marcii pe piata romaneasca. Motivatia, altminteri, e justa: pentru cafeaua de tip espresso sunt necesare echipamente speciale ce se gasesc in baruri, cafenele si restaurante. “In cazul nostru, HoReCa detine peste 60% din vanzari”, spune Ionescu. “In ultimul an au inceput sa creasca si segmentele Home si Office, dar in continuare ponderea lor este redusa.” <\/p>\n

Spre deosebire de toate celelalte tipuri de bauturi, in cazul vanzarilor de cafea are mai putina importanta caldura sau frigul de afara, vanzarile fiind doar ceva mai slabe in ianuarie si august. Aceasta se datoreaza pe de o parte faptului ca exista produse adaptate pentru fiecare sezon, iar pe de alta parte pentru ca s-a conturat clar obisnuinta zilnica de consum al cafelei. Din 2003, an din care Pro Brands a adus Illy pe piata romaneasca, cifra de afaceri a firmei a crescut permanent, iar in 2008 a avut un plus de peste 30%, depasind 3,5 milioane de euro. <\/p>\n

\"\"<\/a>
\n\"\"<\/br>
\nFata de alte tipuri de bauturi, cafeaua are un mare atu: gama larga de variante, nu numai in privinta continutului, ci si ca oferta adaptata sezonului, cum e cazul frappe-urilor sau al tuturor tipurilor de bauturi pe baza de cafea care sunt servite cu gheata – fie ca e vorba de latte macchiato, ice coffee sau espresso “on the rocks”. De fapt, “variantele ce pot fi servite reci capata, pe perioada verii, procente zdrobitoare”, spune Macedonschi. Dintre toate tipurile de spatii HoReCa, cafenelele joaca cel mai important rol in piata cafelei, vanzarile acestora fiind de trei pana la cinci ori mai mari decat in cazul unui restaurant, sustine Mirela Ionescu. Un impact pozitiv asupra afacerii il are si faptul ca anul trecut numarul cafenelelor a crescut atat in Bucuresti, cat si in orasele din tara: au intrat pe piata noi branduri de cafea si chiar si lanturi de cafenele.<\/p>\n

“S-au deschis cafenele noi, iar unele dintre cele mai vechi au trecut intr-o noua etapa, s-au transformat in retele, prin extindere la nivel local sau chiar national, dezvoltandu-se si in regim de franciza”, spune Ionescu. Pe ansamblul pietei HoReCa, ponderea vanzarilor de cafea in totalul cifrei de afaceri variaza in functie de specificul spatiului. Astfel, din totalul vanzarilor, cafeaua a ajuns sa detina 50% in baruri, peste 70% in cafenele si doar 5% in restaurante, spune Macedonschi, care semnaleaza o noua moda de consum – cultura cafelei cu lapte. Daca procentele nu au suferit salturi spectaculoase in ultimii cinci ani, peisajul s-a schimbat insa radical in zona bauturilor mixate, care “au luat un avant deosebit”, spune managerul Trus. Mai exact, de la ceasca de cafea clasica, consumul a migrat catre diferite mixuri pe baza de cafea, cum sunt cappuccino, cafe latte sau macchiato. <\/p>\n

“Un rol hotarator il are imaginatia celui ce sta in spatele aparatului de cafea si care poate folosi in mod ingenios aromele si gusturile din siropuri si mirodenii pentru a crea noi produse”, spune Macedonski. In cafenele, terase, baruri si restaurante, vanzarile sunt rotunjite de ape minerale si sucuri, care “la nivel european ocupa in jur de 20% din volumul vanzarilor”, spune Bogdan Belciu. La noi, masa in afara locuintei “a devenit o obisnuinta in special pentru consumatorii cu venituri medii si mari din cele mai mari zece orase”, crede Razvan Tudor, key account manager la Coca-Cola Hellenic Bottling Company (CCHBC), imbuteliatorul marcilor Coca-Cola in Romania. Frecventarea spatiilor HoReCa, spune Tudor, se datoreaza mai ales dezvoltarii marilor centre comerciale si a mall-urilor care servesc si ca spatii de socializare si distractie. <\/p>\n

Reversul medaliei pentru proprietarul de restaurant, fast-food sau cafenea plasata intr-un mall sau centru comercial este faptul ca succesul sau este direct legat de complexul unde functioneaza: daca numarul de clienti nu se ridica la marimea estimarilor, afacerea poate merge in paguba. In aceeasi logica, si vanzarile planificate de diversi furnizori se pot dovedi prea optimiste. In HoReCa, cel mai important segment, ca valoare, din categoria de bauturi racoritoare este reprezentat de sucurile carbonatate, urmate de ape minerale si bauturile necarbonatate (de tip still drink\/nectar\/juice).<\/p>\n

<\/p>\n

Pentru HoReCa, ce detine, conform lui Tudor, “o pondere foarte importanta, relevant fiind nu atat volumul vanzarilor, cat profitabilitatea”, compania are ambalaje speciale, “potrivite ocaziei de consum”: spre deosebire de ambalajele PET dedicate retelelor comerciale, compania a preferat pentru HoReCa ambalajele de sticla, atat pentru sucuri, cat si pentru ape minerale. <\/p>\n

“Ocaziile de consum sunt in HoReCa diferite de restul canalelor, consumatorii au alta dispozitie de consum, iar receptivitatea la mesajele de marketing este aici foarte mare”, mai spune Tudor. Prin urmare, in aceste spatii se dezvolta programe de marketing speciale, atat pentru consumatori, cat si pentru managerii de restaurante sau baruri. Din portofoliul companiei Biborteni, unele produse se muleaza mai bine pe specificul HoReCa, declara Florian Rindasu, manager HoReCa Murfatlar si Biborteni. <\/p>\n

Vanzarile de ape minerale in HoReCa inseamna 15%, iar procentul creste de peste patru ori (65%) in cazul sucurilor – “pondere datorata Limo, singura limonada imbuteliata de pe piata romaneasca”. In general, pentru bauturile de nisa, HoReCa detine o pondere mai mare, spune managerul A.T. Kearney. In cazul bauturilor energizante (categoria “functional drinks”), HoReCa ajunge la 38-40% din volumul vanzarilor. Ponderea HoReCa in totalul cifrei de afaceri a crescut in ultimii cinci ani cu 20%, spune Rindasu. <\/p>\n

Conform estimarilor BUSINESS Magazin, piata bauturilor racoritoare, ce cuprinde atat apele minerale, cat si toate tipurile de sucuri, a depasit anul trecut un miliard de euro, in stagnare fata de nivelul din 2007, principalul motiv fiind vremea nefavorabila. “Volumul vanzarilor este influentat de sezonalitate: fluctuatiile sunt de aproximativ 12% in favoarea sezonului cald, iar spatiile cu cele mai mari vanzari sunt cele cu specific de vara, ca restaurantele cu terase si strandurile”, afirma Rindasu. Plasate in ierarhia vanzarilor de bauturi dupa ape minerale, vinurile imbuteliate la 0,75 litri (segmentul care conteaza in HoReCa) au depasit anul trecut 150 de milioane de euro. <\/p>\n

Desi vanzarile directe ale Murfatlar catre spatiile HoReCa indica o pondere de 30% cantitativ, aceste procente sunt ceva mai mari ca valoare, afirma Rindasu. Explicatia vine din faptul ca vinurile exclusiviste se inscriu pe o tendinta ascendenta, aducand si plusuri mai mari in valoarea vanzarilor. “Poate parea paradoxal, dar in plina criza vanzarile de vinuri au crescut”, declara reprezentantul Murfatlar. El adauga ca pentru orice produs sezonalitatea joaca un rol important (“e de notorietate ca vinurile albe cresc in sezonul cald in detrimentul celor rosii”), dar in ansamblu, compania nu resimte puternic fluctuatiile, mai cu seama ca a dezvoltat un produs putin afectat de sezonalitate: un cabernet roze din gama 3 Hectare. <\/p>\n

In general, pentru producatorii de vin, cei mai buni clienti din HoReCa sunt restaurantele si hotelurile. “Restaurantele domina in topul vanzarilor de vinuri, pentru ca in astfel de spatii pot fi asociate cu preparatele culinare si modul profesionist de servire.” Impreuna cu vinurile, bauturile spirtoase se plaseaza, ca sezonalitate, pe talerul opus al balantei fata de bere: in timp ce vremea calda favorizeaza vanzarile de bere, inghetata si apa minerala, bauturile cu mai multe grade se vand mai bine in sezonul rece. <\/p>\n

<\/p>\n

In lunile de vara, in conditii de temperaturi foarte ridicate, consumul scade, dar variatia nu trece de 10%, sustine Valentiu Craescu, director comercial al Alexandrion Group. Vanzarile din HoReCa se plaseaza la 30% din totalul cifrei de afaceri, pondere ce variaza usor in functie de sezon. In ultima perioada, compania a remarcat un usor declin al produselor scumpe si o crestere a vanzarilor pentru cele mai ieftine, “lucru datorat unei contractari a pietei”, adauga reprezentantul Alexandrion. <\/p>\n

Pentru vanzatorii de bauturi tari, segmentul cluburilor si al discotecilor reprezinta cea mai consistenta felie din cifra de afaceri. Cu un portofoliu ce se adreseaza in special barurilor, pentru Prodvinalcool HoReCa inseamna 29% din volumul si 36% din valoarea vanzarilor totale. Diferenta vine din adaos si din mixul de produse, explica Andi Dascal, director general al Prodvinalcool. Astfel, daca se ia ca referinta pretul mediu pe suta de grame, cea mai mica diferenta se observa la bauturile spirtoase albe (cu numai 12% mai scumpe in HoReCa fata de retail), in timp ce la vodca plusul e mai mare cu 55%, iar la vermut cu 92%. Compania, care produce marci ca Senator (locul 1 la categoria bitter), R26, V33 sau Iancu (locul 5 la categoria brandy), a realizat anul trecut o cifra de afaceri (fara acciza) de 13,5 milioane de euro, in crestere cu 29% fata de rezultatele obtinute in anul anterior. <\/p>\n

Atat in retail, cat si in HoReCa, declara Dascalu, vanzarile incep sa creasca toamna si coboara primavara, dar spre deosebire de retail, sezonalitatea este mai redusa in cazul spatiilor de consum in oras. De exemplu, “nu exista un varf in luna decembrie, lucru tipic pentru vanzarile din retail in sezonul cadourilor”, puncteaza directorul Prodvinalcool. Indiferent de tipul de local HoReCa sau de felul bauturilor vandute, un lucru este cert: Capitala, ca in aproape toate celelalte domenii ale economiei, este zona unde se fac cele mai mari vanzari. <\/p>\n

“Diferente apar in gamele premium si superpremium in favoarea Bucurestiului, ca efect al puterii de cumparare mai mari, dar si al pregatirii personalului din localuri”, explica Rindasu. In orasele mari (ca Brasov, Constanta, Timisoara) sau in statiunile de pe Valea Prahovei, diferentele sunt mai mici, pentru ca sectorul HoReCa are o evolutie mai dinamica decat in alte zone. O imagine similara se reflecta si cazul vanzarilor de spirtoase, pentru care Capitala este zona unde se vand mai bine produsele mai scumpe, spune reprezentantul Alexandrion. Pusa indeobste pe seama puterii de cumparare mai scazute, diferenta de consum nu este insa legata doar de veniturile mai mari ale clientului.<\/p>\n

In Bucuresti si zona de vest a tarii se bea mai multa bere in HoReCa decat in alte regiuni ale tarii, dar consumul difera de la o zona la alta, mai ales datorita traditiilor si obiceiurilor specifice. “In Capitala, ponderea vanzarilor din HoReCa ajunge la 30% fata de 25%, cat e media pe tara”, spune Shachar Shaine de la URBB. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Halbele de bere, cestile de ceai sau sticlele de suc golite de consumatori in cafenele, baruri, restaurante si terase inseamna o piata anuala de peste un miliard de euro, conform calculelor BUSINESS Magazin.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211,3834,3826],"tags":[11956,7213,6551,7436,12918],"class_list":["post-14531","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","category-lifestyle","category-special","tag-baruri","tag-bere","tag-cafenele","tag-restaurante","tag-terase"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14531","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14531"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14531\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34740,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14531\/revisions\/34740"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14531"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14531"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14531"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}