\nCare este matematica din spatele acestei valori \u015fi care sunt principalele decizii luate de aeroporturile locale pentru acomodarea noilor milioane de c\u0103l\u0103tori cu avionul care se anun\u0163\u0103?<\/p>\n
\n\u201eAeroporturile sunt locuri complicate, dle Navorsky\u201d (\u201eAirports are tricky places\u201d), una dintre replicile memorabile din filmul Terminalul, al c\u0103rui personaj principal este blocat \u00een aeroportul J.F. Kennedy din New York, este relevant\u0103 \u015fi pentru \u00eencercarea de a cuprinde \u00eentru totul modul \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 un aeroport at\u00e2t din punctul de vedere al aspectelor tehnice, strategiei, normelor etc., c\u00e2t \u015fi al businessului. Acest lucru a fost dovedit de cele c\u00e2teva mii de pagini primite de la Oficiul Na\u0163ional al Registrului Comer\u0163ului, \u00een care solicitam detalii referitoare la firmele care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea la adresa Calea Bucure\u015ftilor 224E, Otopeni, adresa principalului aeroport al \u0163\u0103rii. \u201eOtopeniul\u201d a bifat cre\u015fteri record ale traficului de pasageri pentru anul trecut. <\/p>\n
\nAstfel, nu ne asum\u0103m c\u0103 am fi acoperit toate aspectele de business care pot fi discutate despre acest aeroport \u015fi celelalte aeroporturi ale \u0163\u0103rii, ci am primit r\u0103spunsul pentru c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri esen\u0163iale \u00een contextul acestor cre\u015fteri.<\/p>\n
\nPrioritatea 0: Cum va putea fi crescut\u0103 capacitatea de acomodare a milioanelor de pasageri din Bucure\u015fti?<\/p>\n
\nTraficul de pe cele 17 aeroporturi din \u0163ar\u0103 a crescut anul trecut cu peste 23%, p\u00e2n\u0103 la aproximativ 16 de milioane de pasageri; dintre ace\u015ftia aproximativ 11 milioane au trecut prin aeroportul Henri Coand\u0103. Din punct de vedere al ritmului de cre\u015ftere \u00eenregistrat, aeroportul Henri Coand\u0103, care a avut o cre\u015ftere de 18,3% a traficului aerian, a ocupat anul trecut al patrulea loc la nivel european la categoria aeroporturilor de 5-10 milioane de pasageri, dup\u0103 aeroporturile Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) \u015fi Faro (Portugalia), fiind urmat de aeroportul din Porto, potrivit informa\u0163iilor CNAB. Greg Konieczny, CEO al Franklin Templeton Investments, sucursula Bucure\u015fti \u015fi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, explic\u0103 deopotriv\u0103 aspectele pozitive, c\u00e2t \u015fi dezavantajele aduse de aceast\u0103 cre\u015ftere: \u00een timp ce principalele avantaje sunt aduse de cre\u015fterea veniturilor \u015fi de profitabilitatea companiei, interesul tot mai mare al operatorilor aerieni pentru deschiderea de noi rute \u015fi pentru ad\u0103ugarea de curse suplimentare c\u0103tre destina\u0163iile existente, dar \u015fi sporirea cererii rom\u00e2nilor pentru c\u0103l\u0103toriile cu avionul, efectele mai pu\u0163in dorite se reflect\u0103 asupra pasagerilor.<\/p>\n
\n\u201ePrincipalul efect secundar este faptul c\u0103 terminalele existente devin din ce \u00een ce mai aglomerate. Dac\u0103 ratele de cre\u015ftere recente se men\u0163in, nivelul calit\u0103\u0163ii serviciilor oferite pasagerilor se va reduce semnificativ \u00een viitorii ani, p\u00e2n\u0103 la punctul \u00een care timpii de a\u015fteptare la verific\u0103rile de securitate \u015fi controlul pa\u015fapoartelor vor deveni inacceptabile pentru pasageri, iar \u00eent\u00e2rzierile zborurilor se vor \u00eent\u00e2mpla frecvent, ceea ce va afecta posibilit\u0103\u0163ile de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare ale companiei\u201d, descrie Konieczny cel mai pesimist scenariu. Premisele ca num\u0103rul pasagerilor s\u0103 creasc\u0103 \u00een continuare semnificativ sunt evidente, \u00een contextul \u00een care at\u00e2t Wizzair, c\u00e2t \u015fi Ryanair, doi dintre operatorii low-cost de pe pia\u0163a local\u0103, au anun\u0163at deja c\u0103 \u015fi-au sporit semnificativ capacitatea de transport \u00een 2016, contribuind la cre\u015fterile seminificative de pasageri din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen 2017, vom opera 26 de rute din Rom\u00e2nia \u015fi estim\u0103m c\u0103 vom transporta 2,9 milioane de pasageri din toate aeroporturile pe care suntem prezen\u0163i: Bucure\u015fti, Timi\u015foara, Oradea \u015fi Craiova\u201d, descrie Denis Barabas, sales and marketing pentru Europa Central\u0103 \u015fi de Est \u00een cadrul Ryanair, obiectivele de cre\u015ftere ale companiei cu origini irlandeze pe pia\u0163a local\u0103. Din Bucure\u015fti, compania va avea 13 rute, 104 zboruri s\u0103pt\u0103m\u00e2nale \u015fi peste 2 milioane de clien\u0163i, reprezent\u00e2nd o cre\u015ftere a traficului aerian de 33%. Wizz Air, lider din punctul de vedere al num\u0103rului de pasageri transporta\u0163i din Rom\u00e2nia, cu 2,6 milioane de pasageri din \u015fi spre Bucure\u015fti \u015fi un num\u0103r total de 5,5 milioane de pasageri, cu 20% mai mul\u0163i anul trecut, \u015fi-a propus s\u0103 v\u00e2nd\u0103 \u00een 2017 mai mult de 7,6 milioane de locuri. \u015ei Blue Air a \u00eenregistrat cre\u015fteri semnificative: \u00een 2016, a ajuns la un record de peste 3,5 milioane de pasageri, \u00een cre\u015ftere cu 165%, iar pentru anul \u00een curs a anun\u0163at 24 de rute noi, care se vor ad\u0103uga celor 30 lansate anul trecut.<\/p>\n
\n\u00cen acest context, adaptarea la nevoile de acomodare pentru milioanelor de noi pasageri de pe aeroporturile locale \u015fi, mai cu seam\u0103, de pe aeroportul Henri Coand\u0103 sunt esen\u0163iale. \u201ePlanificarea nevoii de capacitate a unui aeroport ia \u00een calcul estim\u0103ri de trafic pe termen lung, 20-30 de ani, iar supraestimarea comport\u0103 risc de ineficien\u0163\u0103 pe c\u00e2nd subestimarea duce la probleme de capacitate. Cre\u015fterea accelerat\u0103 a num\u0103rului de pasageri cere o bun\u0103 strategie de investi\u0163ii \u00een infrastuctura pentru Aeroportul Otopeni astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se asigure continuitate opera\u0163ional\u0103 \u015fi valorificarea rezultatelor pozitive. Conform datelor de care dispunem, capacitatea opera\u0163iunilor de pe platforma din Otopeni este adecvat\u0103 pentru urm\u0103torii 20 de ani, \u00eens\u0103 opera\u0163iunile din terminal comport\u0103 deja probleme care trebuie rezolvate de \u00eendat\u0103\u201d, explic\u0103 Anca Apahidean, area manager eastern Europe al IATA (Asocia\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 de Transport Aerian).<\/p>\n
\nSolu\u0163iile \u00een cazul aeroportului Henri Coand\u0103 sunt oferite de Liviu Radu, directorul general al Companiei Na\u0163ionale de Aeroporturi Bucure\u015fti (al c\u0103rei ac\u0163ionariat se \u00eemparte \u00eentre statul rom\u00e2n, prin Ministerul Transporturilor \u2013 80% \u015fi Fondul Proprietatea \u2013 20%), compania care opereaz\u0103 cele dou\u0103 aeroporturi ale Capitalei. <\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201eDezvoltarea aeroportului porne\u015fte de la planul strategic de dezvoltare consacrat printr-o prevedere legislativ\u0103; aceasta include o dezvoltare la Est, care presupune noi terminale, noi platforme, noi zone de cargo \u015f.a. Acest plan strategic se reg\u0103se\u015fte \u00een masterplanul de transport al Rom\u00e2niei \u015fi const\u0103 \u00een mai multe etape: prima presupune investi\u0163ii de aproximativ 450 de milioane de euro \u015fi ar trebui s\u0103 m\u0103reasc\u0103 cu circa 50% capacitatea de prelucrare a pasagerilor. \u00cen faza final\u0103, investi\u0163ia va ajunge la aproximativ 900 de milioane de euro \u015fi va cuprinde ad\u0103ugarea de centre comerciale, zone cargo, centre de afaceri \u015fi alte activit\u0103\u0163i conexe\u201d, descrie Liviu Radu planul legat de dezvoltarea aeroportului Otopeni. Potrivit lui, prima etap\u0103 a acestui plan a dep\u0103\u015fit faza aprob\u0103rii PUZ-ului; \u00een prezent \u00eens\u0103 se reactualizeaz\u0103 studiul de fezabilitate. \u201eAcest studiu de fezabilitate a fost aprobat la nivelul anilor 2008-2010 \u015fi este \u00een curs de reactualizare, aceasta fiind de altfel \u015fi o condi\u0163ie cerut\u0103 \u015fi de finan\u0163atori\u201d. Potrivit directorului general al CNAB, dezvolt\u0103rile vor fi realizate prin surse proprii, atrase de pe pia\u0163a bancar\u0103, ajutoarele de stat fiind restric\u0163ionate de normele europene care prev\u0103d ca fondurile publice s\u0103 fie alocate doar aeroporturilor care dep\u0103\u015fesc trei milioane de pasageri anual. \u201eAm avut deja primele discu\u0163ii \u00een acest sens cu institu\u0163ii de credit interna\u0163ionale, BEI, BERD, precum \u015fi cu b\u0103nci comerciale.\u201d<\/p>\n
\n\u015ei Greg Konieczny descrie \u00een acest moment drept prioritatea 0 extinderea capacit\u0103\u0163ilor actuale ale aeroportului, at\u00e2t cu privire la terminalele de pasageri \u015fi platformele pentru aeronave; din punctul lui de vedere, planul din masterplan este unul prea scump. \u201eEste vital s\u0103 fie aleas\u0103 o op\u0163iune de extindere adecvat\u0103 facilit\u0103\u0163ilor existente, care are o perioad\u0103 relativ scurt\u0103 de construc\u0163ie. Am v\u0103zut planuri pentru construirea unui terminal nou de cealalt\u0103 parte a pistelor fa\u0163\u0103 de actualele terminale, c\u0103tre autostrada 3. Credem c\u0103 este o variant\u0103 prea scump\u0103, care va necesita 6-7 ani pentru a fi realizat\u0103 \u015fi care are o mare problem\u0103 datorit\u0103 nevoii de a cump\u0103ra terenurile necesare de la actualii proprietari particulari, ceea ce ar putea cre\u015fte exponen\u0163ial \u015fi costurile \u015fi timpul necesar pentru finalizarea proiectului\u201d, spune el. <\/p>\n
\nReactualizarea studiului de fezabilitate, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 termenul estimat de implementare a unei dezvolt\u0103ri de asemenea anvergur\u0103 este de cel pu\u0163in \u015fase ani, va cuprinde \u015fi m\u0103suri de ordin interimar, care s\u0103 acomodeze cre\u015fterile de trafic de p\u00e2n\u0103 la finalizarea noilor capacit\u0103\u0163i, cuprinse de altfel \u015fi \u00een Masterplanul de Transport al Rom\u00e2niei. \u201eL\u0103s\u00e2nd la o parte m\u0103surile pe care noi le lu\u0103m permanent \u015fi tot ce \u00eenseamn\u0103 automatizarea fluxurilor, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri opera\u0163ionale, condi\u0163ionate de spa\u0163iul existent, va trebui s\u0103 apel\u0103m la un consultant major pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103. Se ia \u00een calcul \u015fi extinderea \u00een continuare a terminalului existent, este foarte posibil acest lucru\u201d, adaug\u0103 Liviu Radu.<\/p>\n
\nTotu\u015fi, \u015fi o astfel de solu\u0163ie va fi realizat\u0103 \u00eentr-un orizont de timp prea \u00eendep\u0103rtat pentru acomodarea celui peste 1 milion de pasageri care, de anul viitor, nu vor mai avea loc pe aeroportul Henri Coand\u0103, potrivit lui Liviu Radu: \u201eCapacitatea maxim\u0103 se calculeaz\u0103 \u00een special \u0163in\u00e2nd cont de operarea la ceea ce \u00eenseamn\u0103 ore de v\u00e2rf \u015fi pe zile de v\u00e2rf, astfel c\u0103 putem s\u0103 spunem c\u0103 pe Otopeni capacitatea maxim\u0103 este \u00een jurul a 13,5 milioane de pasageri pe an. Anul acesta nu vom ajunge la aceast\u0103 cifr\u0103, cu toate c\u0103 avem o cre\u015ftere cu dou\u0103 cifre \u00een primele dou\u0103 luni ale anului; previziunea noastr\u0103 este c\u0103 nu vom atinge pragul de 13,5 milioane anul acesta, dar probabil \u00eel vom dep\u0103\u015fi pe cel de 12 milioane.\u201d<\/p>\n
\n\u00cen acest context, reprezentan\u0163ii CNAB confirm\u0103 Business Magazin redeschiderea pentru zborurile comerciale a Aeroportului Interna\u0163ional Aurel Vlaicu din B\u0103neasa, \u00eenchis pentru acest tip de activitate \u00een 2012. \u201eRedeschiderea aeroportului B\u0103neasa reprezint\u0103 mai mult dec\u00e2t o posibil\u0103 solu\u0163ie, lucr\u0103m deja la opera\u0163ionalizarea aeroportului pentru zboruri comerciale de linie \u015fi de tip charter; terminalul de la B\u0103neasa a fost consolidat \u015fi restaurat \u00een exterior. Spun restaurat deoarece el a fost catalogat ca monument istoric, \u00een acela\u015fi timp, avea \u015fi a\u015fa-zisa bulin\u0103 ro\u015fie; acum se continu\u0103 amenajarea interioar\u0103.<\/p>\n
\nLicita\u0163ia pentru proiectare este \u00een curs, sper\u0103m s\u0103 finaliz\u0103m lucr\u0103rile anul viitor \u015fi s\u0103 fie reintrodus \u00een exploatarea comercial\u0103 pentru linie \u015fi charter\u201d, explic\u0103 stadiul \u00een care se afl\u0103 lucr\u0103rile pentru dezvoltarea acestui aeroport \u00een prezent. Liviu Radu spune c\u0103 operarea pe acest aeroport este un obiectiv propus pentru anul viitor. \u201eDeocamdat\u0103 nu avem niciun motiv s\u0103 ne \u00eendoim c\u0103 \u00een 2018 vom termina aceast\u0103 opera\u0163iune\u201d, explic\u0103 Radu. El men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 decizia a fost luat\u0103 \u00een 2012. Valoarea exact\u0103 a investi\u0163iilor \u00een consolidare \u015fi restaurare va fi stabilit\u0103 dup\u0103 atribuirea contractului de modernizare a terminalului la interior; conform estim\u0103rilor directorului general al CNAB, acestea vor fi de ordinul milioanelor de euro.<\/p>\n
\nCNAB nu a stabilit \u00eenc\u0103 tipul de operatori care vor desf\u0103\u015fura activit\u0103\u0163i pe acest aeroport (tradi\u0163ionali sau low-cost) \u015fi nici num\u0103rul exact de pasageri ce vor putea fi acomoda\u0163i. \u201eEstim\u0103m \u00eentre un milion \u015fi un milion \u015fi jum\u0103tate de pasageri pentru acest aeroport, dar este doar o estimare deocamdat\u0103.\u201d \u00cen ceea ce prive\u015fte dezvolt\u0103rile imobiliare din preajma aeroportului, acestea vor juca un rol \u00een ceea ce \u00eenseamn\u0103 constr\u00e2ngeri de operare, respectiv o limitare a func\u0163ion\u0103rii \u00eentre anumite ore \u015fi pentru anumite tipuri de aeronave. \u201eOperarea se face \u00een anumi\u0163i termeni de condi\u0163ionalitate – exist\u0103 studii de mediu, de zgomot, toate aceste chestiuni nu sunt f\u0103cute pur \u015fi simplu la alegerea aeroportului.\u201d<\/p>\n
\nCazul Bucure\u015fti nu este singular: chiar dac\u0103 nu este un model obi\u015fnuit \u00een majoritatea capitalelor europene, unde zone urbane mult mai mari opereaz\u0103 un singur aeroport central \u00een timp ce aeroporturile de ora\u015f sunt de obicei dedicate zborurilor private, exemplul Var\u015foviei este similar. Acolo s-a luat decizia construirii unui nou aeroport central (\u00een condi\u0163iile \u00een care \u015fi actualul se afl\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 central\u0103) ca urmare a limit\u0103rilor cu care se confrunt\u0103 aeroporturile existente \u015fi care va prelua cel pu\u0163in traficul aeroportului Chopin, un proiect \u00een care este implicat\u0103 \u015fi IATA. \u201eCu siguran\u0163\u0103 un aeroport \u00een ora\u015f poate fi foarte convenabil pentru pasageri, \u00eens\u0103 poate duce la blocaje de trafic serioase dac\u0103 extinderea terminalului \u015fi a suprafe\u0163elor adiacente sunt limitate de zonele reziden\u0163iale limitrofe. \u00cen plus, operarea a dou\u0103 aeroporturi \u00een condi\u0163iile \u00een care aria de acoperire a acestora ofer\u0103 \u00een prezent un num\u0103r nu foarte mare de poten\u0163iali pasageri elimin\u0103 sinergiile create de operarea unui singur aeroport\u201d, observ\u0103 \u015fi Anca Apahidean.<\/p>\n
<\/p>\n
\nC\u00e2t business sus\u0163ine aeroportul Henri Coand\u0103?<\/p>\n
\n\u201eAeroportul sus\u0163ine afaceri de peste 1 miliard de euro. Nu este nici prea mult, nici prea pu\u0163in. Aeroportul \u00een sine este o afacere a c\u0103rei valoare dep\u0103\u015fe\u015fte 1 miliard de euro\u201d, r\u0103spunde Liviu Radu, directorul general al Companiei Na\u0163ionale Aeroporturi Bucure\u015fti (CNAB), confirm\u00e2nd astfel un calcul f\u0103cut de Business MAGAZIN care include \u015fi valoarea v\u00e2nz\u0103rilor de bilete de c\u0103tre operatorii aerieni cu activit\u0103\u0163i pe aeroportul Otopeni, la un cost mediu al acestora de aproximativ 150 de euro (potrivit Vola.ro).<\/p>\n
\nReferindu-ne strict la valoarea veniturilor CNAB, al c\u0103rei ac\u0163ionariat se \u00eemparte \u00eentre statul rom\u00e2n, prin Ministerul Transporturilor 80% \u015fi Fondul Proprietatea 20%, acestea au ajuns anul trecut la 911,66 de milioane de lei (circa 204 mil. euro), \u00een cre\u015ftere cu 16, 4% fa\u0163\u0103 de 2015, iar profitul net preliminar se situeaz\u0103 la 229,7 milioane de lei, \u00een cre\u015ftere cu 28,5% (circa 51,5 milioane de euro), potrivit informa\u0163iilor preliminare referitoare la anul fiscal 2016 furnizate de reprezentan\u0163ii Fondului Proprietatea. \u201eAcestea se \u00eempart \u00een dou\u0103 mari categorii: cele aeronautice \u015fi nonaeronautice, la fel ca \u00een cazul marilor aeroporturi din lume. \u00cen situa\u0163ia aeroportului Henri Coand\u0103, veniturile aeronautice au cea mai mare pondere \u00een veniturile totale ale aeroportului \u015fi reprezint\u0103 circa 75% din acestea\u201d, explic\u0103 directorul general al CNAB. <\/p>\n
\nVeniturile aeronautice sunt segmentate, la r\u00e2ndul lor, \u00eentre categoria celor aduse de tarifele per pasager (taxa per pasager \u2013 \u00een cazul aeroportului Henri Coand\u0103, doar la \u00eembarcare – precum \u015fi taxa de securitate \u2013 introdus\u0103 relativ recent, dup\u0103 evenimentele din 2001), iar a doua categorie este cea care \u0163ine de mi\u015fc\u0103rile aeronavelor (tariful de decolare, aterizare, tarife de parcare a aeronavelor, tarife de balizaj \u015f.a.). Potrivit lui Liviu Radu, metodele de stabilire a acestor tarife sunt universal valabile pentru toate aeroporturile, iar valoarea acestor taxe se stabile\u015fte prin consult\u0103ri publice cu operatorii aeronautici de pe aeroport. Ulterior sunt cenzurate de institu\u0163ii cum ar fi, \u00een cazul Rom\u00e2niei, Autoritatea Aeronautic\u0103 \u015fi Ministerul Transporturilor.<\/p>\n
\nDac\u0103 veniturile aeronautice reprezint\u0103 aproximativ trei sferturi din veniturile totale ale aeroportului, cele nonaeronautice, rezultate cu prec\u0103dere din exploatarea zonelor de food & beverage, retail, chirii, taxe de parcare, utilit\u0103\u0163i, publicitate \u015fi alte venituri din servicii utilizate de pasageri sunt reprezentate de diferen\u0163\u0103. Din r\u00e2ndul acestora, cele mai importante din punctul de vedere al veniturilor aduse aeroportului de activit\u0103\u0163ile de food & beverage (activitate operat\u0103 de compania Dnata Catering), retail nonalimentar (duty free-ul), operat de firma Millenium Pro Design, parcare, activitate operat\u0103 de CNAB.<\/p>\n
\nPotrivit informa\u0163iilor de la Registrul Comer\u0163ului, Dnata Catering, companie \u00een a c\u0103rei activitate sunt incluse administrarea serviciilor de alimenta\u0163ie public\u0103 de pe aeroportul Henri Coand\u0103 din Bucure\u015fti \u015fi furnizarea serviciilor de catering pentru TAROM, este de\u0163inut\u0103 de firmele Alpha Flight Group Limited (64,1851%), Compania Na\u0163ional\u0103 Aeroporturi Bucure\u015fti (4,9791%) \u015fi Compania Na\u0163ional\u0103 de Transporturi Aeriene Rom\u00e2ne TAROM (30,8358%). Astfel, mai mult de jum\u0103tate din profitul \u00eenregistrat de companie merge c\u0103tre Alpha Flight Group Interna\u0163ional, de\u0163inut\u0103 de compania arab\u0103 Dnata Catering, parte a grupului Emirates, din care face parte \u015fi operatorul aerian cu acela\u015fi nume. Compania Dnata a fost fondat\u0103 \u00een 1959 \u00een Dubai de \u015feicul Sheikh Ahmed bin Saeed Al Maktoum, pre\u015fedinte \u015fi CEO al companiei \u015fi \u00een prezent. Compania din Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat \u00een 2015, cel mai recent an pentru care exist\u0103 informa\u0163ii publice disponibile, o cifr\u0103 de afaceri net\u0103 de 83,6 milioane de lei \u015fi un profit net de 16,4 milioane de lei, la un num\u0103r mediu de 559 de salaria\u0163i.<\/p>\n
\nCunoscut\u0103 ini\u0163ial sub numele de Abela Rocas SA (schimbat \u00een Alpha Rocas SA \u00een aprilie 2005), aceasta a fost fondat\u0103 \u00een 1993 \u00een Bucure\u015fti, capitalul majoritar investit \u00een afacerea din Rom\u00e2nia fiind de origine libanez\u0103. \u00cen 2005, Abela Rocas SA a devenit o subsidiar\u0103 a grupului britanic Alpha Group PLC, dup\u0103 ce firma britanic\u0103 a achizi\u0163ionat Abela Rocas. Britanicii au achizi\u0163ionat 64,18% din ac\u0163iunile Abela Rocas, restul de ac\u0163iuni fiind de\u0163inute de TAROM \u015fi de CNAB. Potrivit presei interna\u0163ionale, la sf\u00e2r\u015fitul anului 2004, compania avea o cifr\u0103 de afaceri de 281,3 miliarde de lei \u015fi profit de 80,7 miliarde de lei (\u00eenainte de taxe, cifre publicate \u00eenaintea denomin\u0103rii monedei na\u0163ionale). La data de 31 decembrie 2010, compania \u015fi-a schimbat din nou ac\u0163ionariatul, dup\u0103 ce arabii de la Dnata Catering au achizi\u0163ionat grupul britanic Alpha Flight Group Ltd, potrivit informa\u0163iilor de pe site-ul Alpha Group \u015fi confirmate de reprezentan\u0163ii aeroportului Otopeni. Dnata Catering este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii aeriene din lume, compania fiind axat\u0103 pe activit\u0103\u0163i de manipulare la sol, cargo, travel \u015fi servicii de catering aerian \u00een 38 de \u0163\u0103ri, potrivit informa\u0163iilor de pe site-ul grupului Emirates. Printre punctele de lucru de pe aeroportul Henri Coand\u0103 din Bucure\u015fti ale acestei companii se afl\u0103 cafenelele City Caf\u00e9, Brioche Doree, Segafredo, snack-bar-urile Grab&Fly, fast-food-urile La Sarmale, Falafel, Burger King, Puro Gusto, Illy Caf\u00e9, Burger King, Peroni, saloanele business Constan\u0163a, Cluj \u015fi Ia\u015fi.<\/p>\n
\nOperatorii func\u0163ioneaz\u0103 \u00een baza unui contract de asociere \u00een participa\u0163iune cu aeroportul. Potrivit art. 251 din Codul comercial, asocierea \u00een participa\u0163iune are loc atunci c\u00e2nd un comerciant sau o societate comercial\u0103 acord\u0103 uneia sau mai multor persoane ori societ\u0103\u0163i o participa\u0163iune \u00een beneficiile \u015fi pierderile uneia sau mai multor opera\u0163iuni, sau chiar asupra \u00eentregului comer\u0163. Millenium Pro Design SRL, compania care opereaz\u0103 activit\u0103\u0163ile duty free-ului de pe aeroportul din Otopeni, a ajuns \u00een 2015 la o cifr\u0103 de afaceri de aproximativ 121,8 milioane de lei \u015fi un profit net de 9,6 milioane de lei, la un num\u0103r mediu de 237 de angaja\u0163i, potrivit celor mai recente informa\u0163ii publicate pe site-ul Ministerului de Finan\u0163e.<\/p>\n
\nPotrivit informa\u0163iilor de la Registrul Comer\u0163ului, compania are un capital social de 9.200 de lei \u015fi este de\u0163inut\u0103 \u00een propor\u0163ie de 72,17% de mai mul\u0163i ac\u0163ionari rom\u00e2ni printre care \u015fi Ro\u015fca Emil \u015fi firma Heinrig Impex SRL (\u00een propor\u0163ie de 27,83%). Heinrig Impex este, potrivit informa\u0163iilor publicate pe site-ul companiei, o companie cu capital 100% german specializat\u0103 \u00een distribu\u0163ia \u015fi comercializarea unei game diverse de produse reprezentative pentru cele mai renumite case produc\u0103toare de b\u0103uturi alcoolice, \u0163igarete, dulciuri, parfumerie, produse cosmetice \u015fi accesorii.<\/p>\n
<\/p>\n
\nO prezen\u0163\u0103 discret\u0103 \u00een pres\u0103, Emil Ro\u015fca este unul dintre oamenii de afaceri care stau \u00een spatele lans\u0103rii m\u0103rcii Bigotti pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. Originar din Cluj-Napoca, Ro\u015fca a vrut s\u0103 ajung\u0103 arhitect, \u015fi-a continuat studiile \u015fi a lucrat \u015fi \u00een marketing, potrivit unuia dintre pu\u0163inele interviuri acordate presei de profil, publicat \u00een 2003 \u00een suplimentul Dup\u0103 Afaceri Premium al Ziarului Financiar. Ro\u015fca a absolvit Institutul de Arhitectur\u0103 \u201eIon Mincu\u201d din Bucuresti \u00een 1993, iar din 1996 a fost marketing manager al Graffitti, compania care distribuia Bigotti pe pia\u0163a local\u0103.<\/p>\n
\nRo\u015fca a ajuns pentru prima dat\u0103 \u00een Bucure\u015fti \u00een 1986, unde a r\u0103mas pe toat\u0103 perioada facult\u0103\u0163ii. Spiritul antreprenorial l-a impins pe perioada studen\u0163iei \u015fi la mi\u015fc\u0103ri mai pu\u0163in reu\u015fite. \u201e\u00cen al cincilea an de facultate am \u00eenfiin\u0163at \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva colegi un birou de arhitectur\u0103. Nu am avut succesul scontat. Era prematur pentru pia\u0163\u0103 ceea ce ofeream noi sau poate c\u0103 nu aveam experien\u0163a necesar\u0103\u201d, declara el atunci. Primul program Bigotti pe care l-a introdus pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 a fost cel de cravate, \u00een 1995, ulterior au lansat \u015fi programele de c\u0103m\u0103\u015fi, piel\u0103rie, costume.<\/p>\n
\n\u201eContractele pe tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 food & beverage, c\u00e2t \u015fi retail nonalimentar, sunt contracte de tip joint-venture stabilite istoric\u201d, descrie Liviu Radu perioada \u00een care s-au realizat aceste contracte, \u00een urm\u0103 cu mai bine de 10 ani. Joint-venture-ul dintre CNAB \u015fi aceste companii impune un venit minim garantat pentru CNAB \u015fi un procent din profiturile realizate de joint-venture explic\u0103 Liviu Radu, f\u0103r\u0103 s\u0103 detalieze pregul minim pe care aceste companii \u00eel ofer\u0103 aeroportului sau procentul exact \u00een care este \u00eemp\u0103r\u0163it profitul. Potrivit directorului general al CNAB, nu este nimic neobi\u015fnuit la aceast\u0103 modalitate de operare; majoritatea aeroporturilor din lume opereaz\u0103 \u00een acest mod sau \u00een mod combinat \u2013 fie ca parte a unui joint venture, fie prin concesionarea activit\u0103\u0163ii. <\/p>\n
\nSe \u00eent\u00e2mpl\u0103 mai rar ca un aeroport s\u0103 exploateze zona comercial\u0103; \u00een situa\u0163ia aeroportului Henri Coand\u0103 o parte din zona comercial\u0103 a aeroportului este exploatat\u0103 \u00een nume propriu. \u201e\u00cen general, profiturile sunt mult mai mari dec\u00e2t suma stabilit\u0103 ca fiind minimal\u0103 \u015fi an de an sporesc ca procent. Aceast\u0103 sum\u0103 a fost stabilit\u0103 pentru num\u0103rul de metri p\u0103tra\u0163i aloca\u0163i acestei activit\u0103\u0163i, exploatat\u0103 \u00een prezent aproape de capacitatea maxim\u0103. \u00cen ultimii patru ani, profitul care a revenit aeroportului din aceast\u0103 activitate a crescut de aproximativ trei ori\u201d, descrie Liviu Radu modul \u00een care au evoluat afacerile care provin din zona de food and beverage. \u00cen ceea ce prive\u015fte pre\u0163urile practicate de restaurantele de pe aeroportul Otopeni (comparabile cu cele ale aeroporturilor vestice), directorul general spune c\u0103 acestea sunt stabilite exclusiv de firma care opereaz\u0103 aceste activit\u0103\u0163i, f\u0103r\u0103 implicarea aeroportului. <\/p>\n
\nDin acela\u015fi motiv, c\u00e2nd un operator comercial dore\u015fte s\u0103 desf\u0103\u015foare o activitate din zona serviciilor de alimenta\u0163ie sau retail nonalimentar, trebuie s\u0103 se adreseze tot acestor companii (Dnata Catering sau Millenium Pro Design). Despre Dnata Catering, \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 acest contract a fost semnat \u00een jurul anului 2010, \u00een baza unei licita\u0163ii publice \u015fi va expira \u00een 2021. \u201eContractele de joint venture de acest tip se fac, \u00een general, pe termen de 10 ani, de multe ori \u015fi pe aceast\u0103 cifr\u0103 \u2013 investi\u0163iile \u00eentr-o astfel de zon\u0103 fiind semnificative\u201d.<\/p>\n
\n\u015ei nume mai cunoscute stau \u00een spatele afacerilor de pe aeroportul din Otopeni: \u00een ac\u0163ionariatul companiei (prin intermediul firmei cu sediul \u00een Olanda Balaclava) Globe Ground, principala firm\u0103 de handling a aeroportului, se afl\u0103 \u015fi grupul \u0162iriac; aceasta este de\u0163inut\u0103 de compania de stat Tarom (37%), Compania Na\u0163ional\u0103 Aeroportul Interna\u0163ional Henri Coand\u0103 (13%), Penauille Servisair din Olanda (25%) \u015fi Balaclava din Olanda (25%), potrivit datelor de la Registrul Comer\u0163ului. Compania a avut \u00een 2015, cel mai recent an pentru care exist\u0103 informa\u0163ii publice disponibile, o cifr\u0103 de afaceri de 73,8 milioane de lei (circa 17 mil. euro), \u00een cre\u015ftere cu circa 4% fa\u0163\u0103 de anul precedent, un profit net de 10 milioane de lei \u015fi un num\u0103r mediu de 792 de angaja\u0163i. Grupul \u0162iriac de\u0163ine participa\u0163ii \u015fi \u00een cadrul firmei Bucharest International Cargo Center.<\/p>\n
\nDe altfel, monetizarea aeroportului se realizeaz\u0103 \u015fi prin redeven\u0163ele primite prin func\u0163ionarea firmelor de handling, func\u0163ion\u00e2nd \u00een baza legisla\u0163iei europene, care prevede \u015fi c\u0103 pe orice aeroport trebuie s\u0103 func\u0163ioneze cel pu\u0163in trei astfel de firme. \u00cen cazul aeroportului Otopeni este vorba despre patru astfel de firme: Globeground, operatorul international Menzies, Romanian Airport Services \u015fi o a treia companie axat\u0103 pe handlingul pentru Blueair. \u201ePractic, orice firm\u0103 care are autoriza\u0163ia necesar\u0103 \u015fi respect\u0103 cerin\u0163ele pentru activitatea de operare este bine-venit\u0103\u201d. Serviciile de cur\u0103\u0163enie sunt asigurate \u00een special de ROMPREST, un contract semnat \u00een trecut \u015fi care expir\u0103 \u00een 2018. <\/p>\n
\nUTI este, de asemenea, una dintre companiile cu o pondere important\u0103 \u00een activit\u0103\u0163ile din r\u00e2ndul serviciilor pe aeroport, cea mai important\u0103 activitate pe care o face compania pe acest aeroport fiind de mentenan\u0163\u0103 a echipamentelor mecanico-energetice de pe acest aeroport; acest contract va expira anul viitor. \u201eAnul 2018 este un an plin \u00een ceea ce \u00eenseamn\u0103 licita\u0163ii importante pentru presta\u0163ii de servicii pe acest aeroport. Ne dorim s\u0103 fie o competi\u0163ie important\u0103 cu adev\u0103rat; spre exemplu, \u00een domeniul mentenan\u0163ei, a\u015ftept\u0103m \u015fi juc\u0103tori interna\u0163ionali\u201d, descrie Liviu Radu obiectivele \u00een acest sens. \u00cen ceea ce prive\u015fte parcarea, de operarea acesteia se ocup\u0103 exclusiv CNAB: \u201eVeniturile din parcare sunt foarte importante \u2013 este una dintre cele mai importante surse de venituri din r\u00e2ndul celor nonaeronautice, dup\u0103 cele din food&beverage \u015fi retail. Tarifele sunt stabilite de aeroport\u201d, explic\u0103 Radu. Pre\u0163ul parc\u0103rii este acum de 3 lei pentru fiecare jum\u0103tate de or\u0103 petrecut\u0103 \u00een aeroport.<\/p>\n
\nPonderea redus\u0103 a afacerilor nonavia\u0163ie din totalul veniturilor aeroportului este specific\u0103 regiunii \u00een care ne afl\u0103m, potrivit lui Szabolcs Nemes, consultant \u00een cadrul Roland Berger. \u201e\u00cen cazul altor aerporturi, activit\u0103\u0163ile nonavia\u0163ie pot ajunge s\u0103 reprezinte p\u00e2n\u0103 la 40% din cifra de afaceri total\u0103. \u00cen Europa, aeroporturi precum cele din Paris, Amsterdam, Frankfurt sau Munchen constituie bune practici \u00een ceea ce prive\u015fte identificarea \u015fi valorificarea oportunit\u0103\u0163ilor de generare de venituri suplimentare din activit\u0103\u0163i nonavia\u0163ie. \u00cen cazul aeroporturilor din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, ponderea veniturilor nonavia\u0163ie \u00een total venituri este ceva mai sc\u0103zut\u0103\u201d, explic\u0103 specialistul Roland Berger. \u201e\u00cen general, factorii care impulsioneaz\u0103 generarea de venituri din non-avia\u0163ie \u0163in de: puterea de cump\u0103rare, legat\u0103 de stadiul de dezvoltare al \u0163\u0103rii sau al regiunii \u00een care se afl\u0103 aeroportul, specificul aeroportului (aeroporturile cu un trafic de transfer mai \u00eensemnat tind s\u0103 aib\u0103 venituri din activit\u0103\u0163ile conexe mai mari) \u015fi de existen\u0163a unui concept integrat de activit\u0103\u0163i nonavia\u0163ie.\u201d<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nCNAB, \u00een pragul list\u0103rii?<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte posibila listare a aeroportului Bucure\u015fti la Bursa de la Bucure\u015fti, Liviu Radu, directorul general al CNAB, spune c\u0103 \u00een prezent se discut\u0103 un astfel de pas, decizia urm\u00e2nd a fi luat\u0103 de ac\u0163ionari. \u201eSuntem siguri c\u0103 ar fi o realizare pentru pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 de capital. Hidrolectrica \u015fi CNAB sunt doi actori dori\u0163i pe pia\u0163a de capital \u00een acest moment, av\u00e2nd dimensiunea necesar\u0103 pentru a transforma pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentr-una emergent\u0103. Nu este obligatorie o succesiune Hidroelectrica, CNAB\u201d, explic\u0103 el. Anterior, \u00een cadrul unei conferin\u0163e realizate recent, reprezentan\u0163ii Fondului Proprietatea spuneau c\u0103 listarea oric\u0103rei companii \u00een care compania este ac\u0163ionar minoritar va fi un proiect realizat dup\u0103 listarea Hidroelectrica. <\/p>\n
\nCum s-ar reflecta un astfel de pas \u00een activitatea aeroportului? \u201eDac\u0103 listarea s-ar face utiliz\u00e2nd metoda major\u0103rii de capital, aceasta ar aduce un impact pozitiv la nivel de investi\u0163ii; dar nu neap\u0103rat determinant \u00een ceea ce \u00eenseamn\u0103 capacitatea noastr\u0103 de finan\u0163are. Ar fi bine-venit\u0103, dar nu ar fi determinant\u0103, compania av\u00e2nd capacitatea de a suporta acest efort financiar de dezvoltare. Sunt alte aspecte care pot fi atinse astfel \u015fi care \u0163in de \u00eent\u0103rirea guvernan\u0163ei corporative, de transparen\u0163\u0103 etc.\u201d Szabolcs Nemes puncteaz\u0103 avantajele investi\u0163ionale ale unei astfel de companii: \u201eaeroporturile reprezint\u0103 o categorie de investi\u0163ii relativ sigur\u0103 cu venituri relativ stabile chiar \u015fi \u00een perioade cu cre\u015fteri economice modeste sau negative. Costurile opera\u0163ionale sau investi\u0163ionale sunt mai controlabile dec\u00e2t \u00een cazul altor juc\u0103tori din industria aviatic\u0103\u201d. Tranzac\u0163iile din ultimii ani au avut loc la un multiplu de EBITDA care a variat \u00eentre 10 \u015fi 40, dar cu media situat\u0103 \u00eentre 15 \u015fi 20. <\/p>\n
\nFactorii principali cu influen\u0163\u0103 puternic\u0103 asupra multiplului de evaluare \u015fi implicit asupra valorii aeroportului \u0163in de: maturitatea aeroportului (cele cu poten\u0163ial \u00eensemnat \u015fi perspective concrete de cre\u015ftere tind s\u0103 beneficieze de un multiplu mai mare), importan\u0163a activit\u0103\u0163ilor nonavia\u0163ie (cele \u00een cazul c\u0103rora activit\u0103\u0163ile nonavia\u0163ie au o pondere mai pu\u0163in \u00eensemnat\u0103 tind s\u0103 beneficieze de un multiplu mai mare \u00een contextul \u00een care exist\u0103 poten\u0163ial de dezvoltare), constr\u00e2ngeri de capacitate (aeroporturile cu limit\u0103ri de capacitate, curente sau a\u015fteptate \u00een viitorul apropiat, tind s\u0103 aib\u0103 un multiplu mai redus, \u00eentruc\u00e2t cre\u015ftea traficului \u015fi dezvoltarea viitoare a aeroportului sunt limitate sau condi\u0163ionate de derularea unor investi\u0163ii (\u00een m\u0103sura \u00een care posibilit\u0103\u0163ile tehnice sau ccele de infrastructur\u0103 permit extinderi \u00een sensul acesta), potrivit consultantului.<\/p>\n
\nNu doar aeroporturile din Bucure\u015fti \u201edecoleaz\u0103\u201d<\/p>\n
\nAeroporturile din provincie au bifat \u015fi ele plusuri, de la circa 26% \u00een 2015 la peste 32% anul trecut, conform unor calcule ale ZF. Cre\u015fterea traficului pe aeroporturile din \u0163ar\u0103 s-a datorat \u00een principal expansiunii companiilor low-cost, care au lansat curse interne sau interna-\u0163ionale de pe aero-porturi precum cele din Cluj\u2011Napoca, Ia\u015fi, Timi-\u015foara \u015fi Oradea. Spre exemplu, aeroportul din Ia\u015fi (de pe care opereaz\u0103 \u00een prezent companiile TAROM, Blue Air, Wizz Air, Austrian Airlines) a avut anul trecut una dintre cele mai mari cre\u015fteri ale traficului de pasageri: num\u0103rul celor care au c\u0103l\u0103torit cu avionul de la\/spre Ia\u015fi a fost de aproximativ 883.000, cre\u015fterea fiind de 131,2% fa\u0163\u0103 de cea \u00eenregistrat\u0103 \u00een 2015. Aeroportul Ia\u015fi \u00ee\u015fi men\u0163ine astfel locul pe podiumul aeroporturilor regionale din \u0163ar\u0103, dup\u0103 Cluj \u015fi Timi\u015foara, iar cu acest avans anual, Ia\u015fiul se situeaz\u0103 pe locul 2 \u00een raport cu celelalte aeroporturi europene, potrivit datelor din raportul ACI Europe, citate de reprezentan\u0163ii aeroportului. <\/p>\n
\nTendin\u0163a de cre\u015ftere se men\u0163ine, \u00een contextul \u00een care cifrele aproape s-au dublat fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului precedent, \u00een total, peste 150.000 de persoane au c\u0103l\u0103torit cu avionul dinspre\/spre Ia\u015fi, avansul fiind de aproximativ 70%. Totodat\u0103, cre\u015fterea este de trei ori mai mare fa\u0163\u0103 de num\u0103rul c\u0103l\u0103torilor \u00eenregistra\u0163i \u00een acela\u015fi interval \u00een 2015. Num\u0103rul-\u0163int\u0103 de pasageri estimat p\u00e2n\u0103 la finalul acestui an este de 1,2 milioane, f\u0103r\u0103 a lua \u00een calcul noile rute, ci doar cre\u015fterea frecven\u0163ei pentru anumite curse existente. Pentru urm\u0103torii patru ani, reprezentan\u0163ii aeroportului estimeaz\u0103 o medie a ritmului de cre\u015ftere de 320.000 de pasageri anual. \u201ePrin construirea noului terminal (unirea celor dou\u0103 existente), lucrare inclus\u0103 \u00een noul proiect de dezvoltare a Aeroportului Ia\u015fi, se vor putea procesa minimum 2.500.000 de pasageri pe an\u201d, descriu reprezentan\u0163ii aeroportului Ia\u015fi planurile de dezvoltare a acestuia. <\/p>\n
\nPlusurile se reflect\u0103 \u015fi \u00een veniturile acestui aeroport: \u201eDac\u0103 \u00een 2012 Aeroportul Ia\u015fi func\u0163iona \u00een pierdere, \u00een 2015 a trecut pe profit, iar \u00een prezent organiza\u0163ia este capabil\u0103 s\u0103 se sus\u0163in\u0103 din fonduri proprii, o parte din bani ajung\u00e2nd la CJ Ia\u015fi, autoritatea tutelar\u0103\u201d, sus\u0163in reprezentan\u0163ii aeroportului. Astfel, \u00een 2015, veniturile aeroportului ie\u015fean ajunseser\u0103 la circa 15,9 milioane de lei \u015fi la un profit contabil de peste 350.000 de lei. Potrivit informa\u0163iilor financiare preliminare pentru anul 2016, veniturile aeroportului au urcat anul trecut la 31,7 milioane de lei, iar profitul contabil a fost de 6,75 milioane de lei. \u201eAeroportul Ia\u015fi \u00ee\u015fi sus\u0163ine activitatea curent\u0103 din fonduri proprii, f\u0103r\u0103 a mai apela la bani publici (de la CJ Ia\u015fi). Pentru 2017, s-a solicitat c\u0103tre Consiliul Jude\u0163ean \u00eencredin\u0163area SIEG (Serviciul de Interes Economic General), pentru activit\u0103\u0163ile care intr\u0103 \u00een obliga\u0163ia statului. Aeroportul Ia\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 o gam\u0103 variat\u0103 de activit\u0103\u0163i comerciale care genereaz\u0103 venituri, iar administrarea acestui business s-a concretizat prin \u00eenregistrarea de profit\u201d, adaug\u0103 oficialii aeroportului.<\/p>\n
\nAeroportul Ia\u015fi a \u00eencheiat recent un proiect de dezvoltare \u015fi modernizare (2013-2015) dedicat zonei de parcare, serviciilor complementare din zona public\u0103 \u015fi de a\u015fteptare, dar \u015fi sistemelor \u015fi echipamentor de siguran\u0163\u0103, zonei de confort pentru pasageri; totodat\u0103 au fost preg\u0103tite proiectele de dezvoltare viitoare a aeroportului. Acestea includ dezvoltarea unui nou terminal, iar studiul de fezabilitate este finalizat din luna ianuarie 2017; \u00een prezent sunt \u00een lucru PUZ-ul aeroportului, respectiv Master Planul aeroportului, \u015fi proiectul pentru extinderea platformei de parcare aeronave cu opt locuri \u015fi o nou\u0103 cale de rulare pentru ie\u015fire pe pist\u0103. \u201e\u00cen acest moment, capacit\u0103\u0163ile de procesare la Aeroportul Ia\u015fi au ajuns la limit\u0103, \u00eens\u0103 exist\u0103 deja pe h\u00e2rtie un nou proiect de extindere aeroportuar. Se are \u00een vedere construirea unui nou terminal, prin unirea celor dou\u0103 existente, care s\u0103 poat\u0103 asigura procesarea a 2.500.000 de pasageri pe an. Va fi o cl\u0103dire modern\u0103, de 23.000 mp, \u00een care vor func\u0163iona 24 de ghi\u015fee check-in, 6 fluxuri de securitate \u015fi 8 por\u0163i de \u00eembarcare.\u201d<\/p>\n
\nLucr\u0103rile preg\u0103titoare la noua cl\u0103dire ar putea demara \u00een acest an, astfel \u00eenc\u00e2t la \u00eenceputul lui 2018 s\u0103 poat\u0103 porni lucr\u0103rile efective, evaluate la 22 de milioane de lei; \u00een plus, prin dezvoltarea infrastructurii, vor putea fi procesate c\u00e2te 8 aeronave de mare capacitate la ora de v\u00e2rf. Acest lucru presupune extinderea platformei \u015fi a pistei, precum \u015fi suplimentarea c\u0103ilor de rulare, cu o investi\u0163ie estimat\u0103 de 6 milioane de euro. Toate aceste lucr\u0103ri fac parte dintr-un proiect ce ar putea fi realizat \u00een etape, pe durata a 10 ani, cu o valoare total\u0103 de investi\u0163ii de 28 milioane de euro. <\/p>\n
\nFinan\u0163area ar putea fi realizat\u0103 par\u0163ial prin fonduri europene, dar deocamdat\u0103 nu sunt deschise programele de finan\u0163are pentru aeroporturi; \u00een cursul acestui an urmeaz\u0103 s\u0103 se dea drumul la investi\u0163iile din Programul Opera\u0163ional Infrastructur\u0103 Mare \u2013 Aeroporturi, iar \u201esolu\u0163ia de avarie\u201d, potrivit reprezentan\u0163ilor aeroportului, sunt creditul bancar \u015fi surse propii.
\n\u015ei aeroportul din Cluj este un bun exemplu al concentr\u0103rii pe \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea traficului aerian. \u201eExtinderea \u015fi modernizarea accele-rat\u0103 a Aeroportului Interna\u0163ional Cluj din ultimii ani reprezint\u0103 cel mai important factor de sprijin \u00een dezvoltarea nu neap\u0103rat doar a ora\u015fului \u015fi a jude\u0163ului, ci a \u00eentregii zone de nord-vest a Rom\u00e2niei\u201d, spun \u015fi reprezentan\u0163ii Aeroportului Interna\u0163ional Avram Iancu din Cluj-Napoca. <\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nAcesta are o capacitate anual\u0103 de 2 milioane de pasageri pentru terminalul sosiri \u015fi de 1,5 milioane de pasageri pentru plec\u0103ri; previziunile pentru 2017 se refer\u0103 la un trafic de pasageri cuprins \u00eentre 2,7 \u015fi 3 milioane de pasageri, iar actuala capacitate a terminalelor va fi atins\u0103 \u00een 2018. \u00centre cele mai recente investi\u0163ii realizate la Aeroportul Cluj se num\u0103r\u0103 construirea unor noi suprafe\u0163e de mi\u015fcare aeroportuare: pista de decolare-aterizare 07-25 \u00een lungime opera\u0163ional\u0103 de 2040 m, transformarea vechii piste de decolare-aterizare 08-26 \u00een cale de rulare Delta (2011-2014); o platform\u0103 de sta\u0163ionare aeronave (2014). 2017 aduce finalizarea a dou\u0103 investi\u0163ii demarate anul trecut – construirea unei platforme de sta\u0163ionare aeronave \u015fi suprafe\u0163e de handling \u015fi modernizarea terminalului plec\u0103ri. Planurile pentru 2017-2020 vizeaz\u0103 \u015fi alte investi\u0163ii, ca realizarea de locuri de parcare suplimentre, extinderea pistei de decolare-aterizare, sau un nou terminal de pasageri.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte aeroportul din Oradea, acesta va ajunge la capacitatea maxim\u0103, de 300 de pasageri pe or\u0103 \u00een perioadele de v\u00e2rf, \u00een aprilie 2017. Veniturile acestui aeroport au ajuns \u00een 2016 la aproximativ 2,6 milioane de lei. \u015ei acest aeroport a trecut printr-un proces recent de modernizare (2015), care a inclus, printre altele, realizarea unei piste de decolare-aterizare de 2.100 de metri printr-o extindere cu 150 de metri, precum \u015fi a dou\u0103 c\u0103i de rulare\/degajare, dar \u015fi a unei platforme de \u00eembarcare-debarcare.<\/p>\n
\nReprezentan\u0163ii Fondului Proprietatea sesizeaz\u0103 \u015fi dezvoltarea aeroporturilor din Timi\u015foara \u015fi Constan\u0163a (\u015fi \u00een cazul lor Fondul Proprietatea este ac\u0163ionar minoritar). \u201eCel din Timi\u015foara a \u00eenregistrat o cre\u015ftere puternic\u0103 de-a lungul ultimilor ani \u015fi observ\u0103m un mare poten\u0163ial. Tendin\u0163a poate continua, chiar \u00eentr-un ritm mai rapid dec\u00e2t la Bucure\u015fti. Speran\u0163e exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi \u00een ce prive\u015fte dezvoltarea aeroportului din Constan\u0163a, destul de mic, \u015fi care a gestionat un num\u0103r limitat de zboruri comerciale p\u00e2n\u0103 acum\u201d. Greg Konieczny sesizeaz\u0103 \u015fi acolo planuri pentru introducerea unor destina\u0163ii noi, \u00een special pe timul verii. Acest lucru ar putea st\u00e2rni interesul altor companii aeriene, ceea ce sper\u0103m c\u0103 va duce la dezvoltarea acestui aeroport \u00een urm\u0103torii c\u00e2\u0163iva ani\u201d, explic\u0103 Konieczny, f\u0103r\u0103 s\u0103 ofere detalii \u00een acest sens.<\/p>\n
\nIATA a elaborat un studiu despre valoarea avia\u0163iei care include Rom\u00e2nia \u015fi care estimeaz\u0103 c\u0103 prin m\u0103surile care pot fi luate spre cre\u015fterea conectivit\u0103\u0163ii aeriene, \u0163ara noastr\u0103 va putea ajunge la 31 de milioane de pasageri \u00een 2035, cu \u015fase milioane mai mul\u0163i fa\u0163\u0103 de scenariul \u00een care aceste m\u0103suri nu sunt implementate. Potrivit specialistului IATA, acest lucru va duce la crearea a 38.000 de locuri de munc\u0103.<\/p>\n
\n\u201eAtractivitatea Rom\u00e2nilor pentru trasportul aerian este \u00eentr-un puternic trend ascendent datorit\u0103 cre\u015fterii nivelului de trai. Pentru urm\u0103torii 20 de ani, estim\u0103tile indic\u0103 o cre\u015ftere a num\u0103rului de pasageri \u00een Europa de Est ce va dep\u0103\u015fi cu mult media vest-european\u0103, lucru care constituie un impuls puternic pentru dezvoltarea aeroporturilor regionale\u201d, descrie Anca Apahidean avantajele dezvolt\u0103rii acestor aeroporturi. De\u015fi se declar\u0103 bucuroas\u0103 s\u0103 constate c\u0103 aeroporturile regionale din Rom\u00e2nia investesc \u00een infrastructur\u0103 \u015fi sunt active \u00een atragerea companiilor aeriene particip\u00e2nd la t\u00e2rguri interna\u0163ionale de profil \u015fi folosind instrumente de analiz\u0103 de pia\u0163\u0103, acest lucru nu este suficient. \u201eCu toate astea aeroportul este doar un element al infrastructurii regionale, iar strategia acestuia de dezvoltare trebuie integrat\u0103 \u00eentr-un plan coerent de dezvoltare turistic\u0103 \u015fi de infrastructur\u0103 rutier\u0103.\u201d<\/p>\n
\nLow-cost vs. operatori tradi\u0163ionali<\/p>\n
\n\u00cen prezent, pe Otopeni, raportul dintre operatorii low\u2011cost \u015fi cei tradi\u0163ionali, legacy carriers, este de 64% low\u2011cost, 36% tradi\u0163ionali, potrivit lui Liviu Radu. \u201eAceasta este o tendin\u0163\u0103 la nivel european \u015fi nu numai, pentru tot ce \u00eenseamn\u0103 zborul point to point, regional \u015fi intraeuropean. Chiar \u015fi operatorii tradi\u0163ionali \u015fi-au adaptat strategia comercial\u0103 \u015fi au \u00eenceput s\u0103 opereze folosind practici specifice operatorilor low cost – m\u0103 refer la politicile legate de bagaje, catering inflight, modul \u00een care sunt configurate aeronavele \u015f.a. Chiar \u015fi modul de operare al companiilor aeriene tradi\u0163ionale de zbor s-a modificat \u00een privin\u0163a curselor regionale sau intraeuropene; pia\u0163a se schimb\u0103 foarte rapid \u015fi am fi oarecum nedrep\u0163i dac\u0103 am r\u0103m\u00e2ne cu aceea\u015fi imagine despre ceea ce se nume\u015fte low-cost.\u201d Anul acesta, dou\u0103 companii tradi\u0163ionale \u015fi-au \u00eencetat operarea de pe aeroportul Otopeni: Alitalia \u015fi Air Berlin; directorul CNAB crede c\u0103 nu vor mai exista astfel de mi\u015fc\u0103ri \u00een viitorul apropiat. \u201eNu cred c\u0103 vor mai exista decizii legate de \u00eencetarea opera\u0163iunilor de pe aeroportul Henri Coand\u0103 ale unor operatori tradi\u0163ionali de zbor \u00een perioada urm\u0103toare.\u201d<\/p>\n
\n\u015ei la nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri se respect\u0103 cam acelea\u015fi procente: prelevan\u0163a companiilor low-cost \u00een Rom\u00e2nia este printre cele mai semnificative din lume: 56% din capacitatea de transport disponibil\u0103 \u00een 2016 a fost oferit\u0103 de companii low-cost, de la doar 11,8% \u00een anul 2006, potrivit Anc\u0103i Apahidean. \u201eUn num\u0103r mai mare de oper\u0103ri se traduce \u00een cre\u015fterea conectivit\u0103\u0163ii cu implica\u0163ii socioeconomice profund benefice pentru arealul de influen\u0163\u0103 al unui aeroport.<\/p>\n
\n\u201d\u00cen contextul actual al globaliz\u0103rii \u015fi mobilit\u0103\u0163ii \u00een cre\u015ftere, ne putem a\u015ftepta ca HUB-urile existente \u015fi companiile dedicate traficului de tranzit s\u0103 continue s\u0103-\u015fi consolideze pozi\u0163ia, \u00eens\u0103, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, putem vorbi despre o necesitate tot mai mare de servicii de conectare cu HUB-urile, acele zboruri care le alimenteaz\u0103 plec\u00e2nd din aeroporturi regionale aproape de zona de re\u015fedin\u0163\u0103 a pasagerilor\u201d, descrie Anca Apahidean aspectele mai ales pozitive ale dezvolt\u0103rii agresive a operatorilor low-cost. Rom\u00e2nia dispune de zboruri directe c\u0103tre Europa de Vest pe fondul mi\u015fc\u0103rilor for\u0163ei de munc\u0103, iar \u00een viitor, complementar acesteia, va cre\u015fte num\u0103rul deplas\u0103rilor de vacant\u0103, iar companiile aeriene trebuie s\u0103 fie preg\u0103tite s\u0103 se alieze pentru a deservi aceste nevoi. \u00cen ce prive\u015fte operarea zborurilor de lung curier, acestea nu sunt potrivite pie\u0163ei locale, dac\u0103 ar fi s\u0103 ne uit\u0103m la \u00eencerc\u0103rile din trecut. \u201eA \u00eencepe operarea unor zboruri lung curier presupune o decizie delicat\u0103; s\u0103 ne amintim c\u0103 \u00een trecut au existat astfel de zboruri de la Otopeni, \u00eens\u0103 ele s-au dovedit nesustenabile\u201d, spune Anca Apahidean. <\/p>\n
\n\u00cen luarea unei astfel de decizii intr\u0103 mul\u0163i factori: localizarea geografic\u0103 a HUB-ului, re\u0163eaua de rute a transportatorului, cererea pentru trafic direct \u015fi alternativa zborurilor printr-un punct de tranzit \u015fi multe altele. \u201eDiscut\u0103m aici despre o concuren\u0163\u0103 puternic\u0103 pe care un transportator care ar lansa un astfel de serviciu trebuie s\u0103 o \u00eenfrunte din punctul de vedere al eficien\u0163ei, conectivit\u0103\u0163ii \u015fi tarifelor. \u00cen plus, zborurile lung curier necesit\u0103 aeronave specifice, mari, care pun presiune pe capacitatea terminalului la momentul oper\u0103rii. Pentru un aeroport este mai important s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere cre\u015fterea conectivit\u0103\u0163ii \u00een general prin investi\u0163ii \u00een capacitate \u015fi \u00een calitatea serviciilor pentru pasageri\u201d, adaug\u0103 Apahidean.<\/p>\n
\n\u00cen lipsa curselor de lung curier, OTP nu poate s\u0103 devin\u0103 nici un HUB al avia\u0163iei. \u201eUn HUB presupune s\u0103 atragi pasagerii din alte zone (\u0163\u0103ri) pe care s\u0103-i, pe care s\u0103-i transpor\u0163i pe zboruri de regul\u0103 lung curier; ori din Rom\u00e2nia nu exist\u0103 zboruri lung cirer directe. Toate companiile, care opereaz\u0103 cu un stop \u00een Europa sau \u00een Orientul Mijlociu. Atunci, care pasageri din \u0163\u0103rile \u00eenvecinate ar fi dispu\u0163i s\u0103 fac\u0103 un stop intermediar la OTP (deci al doilea stop), unde nici condi\u0163iile de tranzit nu sunt de invidiat. De pe aeroporturile din \u0163\u0103rile invecinate sunt zboruri ale marilor companii aeriene care le asigura leg\u0103turi transatlantice cu un singur stop pe HUB-uri europene sau din Orientul Mijlociu\u201d, explic\u0103 Nicolae Demetriade, director general al TAROM \u00eentre 2001 \u015fi 2002, apoi administrator-director executiv al TAROM \u015fi membru \u00een consiliul de administra\u0163ie \u00een 2013.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Aeroportul Henri Coand\u0103 a \u00eenregistrat anul trecut una dintre cele mai mari cre\u015fteri \u00een ce prive\u015fte traficul de pasageri \u00een 2016 la nivel european, lucru care se traduce \u00een cifre referitoare la veniturile companiei, dar \u015fi ale businessurilor sus\u0163inute de acest aeroport, de peste 1 miliard de euro. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[8548,16199,272,246,19193,14268,8617,24193],"class_list":["post-145130","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-aeroport","tag-anunt","tag-companie","tag-crestere","tag-decolare","tag-henri-coanda","tag-pasageri","tag-trecut"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/145130","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=145130"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/145130\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=145130"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=145130"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=145130"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}